Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Indicatori de variabilitate
Variabilitatea
Prin notiunea generala de variabilitate se au n vedere abaterile masurabile ale valorilor
individuale fata de o valoare centrala (medie).
Caracterizarea unei colectivitati statistice prin indicatorii tendintei centrale (mediile) ne
ajuta sa depistam ceea ce este comun n manifestarea unui fenomen.
Orice colectivitate are o organizare interna specifica, denita prin felul n care valorile
individuale se distribuie n jurul valorii centrale. Astfel se poate ntmpla ca doua
colectivitati analizate dupa aceeasi variabila sa e diferite prin tendinta centrala (Fig. a),
prin dispersie (Fig. b) sau prin amndoua (Fig. c). n felul acesta o valoare centrala
poate credibila, o alta nu. Din acest motiv se impune ca analiza prin indicatorii
tendintei centrale sa e completata cu indicatori ai variatiei si ai formei de distributie.
exemplu:
seriile {2, 2, 2, 10, 18, 18, 18} si {9, 9, 9, 9, 10, 11, 11, 11, 11} au aceeasi medie si
mediana (10) dar dispersie diferita. Acest fapt este evidentiat de abaterile nregistrate
fata de medie (10) sau mediana (10). Seria a doua este mai omogena (nregistreaza o
variabilitate mai mica a valorilor individuale), iar valorile sale tipice sunt mai
reprezentative. Calculul si analiza indicatorilor variatiei valorilor individuale fata de medie
ofera posibilitatea de rezolvare a unor probleme de cunoastere statistica. Dintre acestea
se disting:
- analiza gradului de omogenitate a datelor din care s-au calculat indicatorii tendintei
centrale si vericarea reprezentativitatii acestora;
- compararea mai multor serii de distributie dupa caracteristici independente si/sau
interdependente;
- selectarea obiectiva a factorilor semnicativi de inuenta dupa care se structureaza
unitatile unei colectivitati statistice;
- separarea actiunii factorilor esentiali de factorii ntmplatori;
- concentrarea valorilor individuale ale caracteristicilor si deplasarea acestora fata de
valorile tipice;
- aplicarea diferitelor teste ale statisticii matematice.
Indicatori de variabilitate
Amplitudinea variatiei (A)
Se mai numeste cmp de variatie sau amplitudine absoluta. Se determina prin diferenta
dintre cea mai mare si cea mai mica valoare individuala nregistrata.
- n forma absoluta:
- n forma relativa:
Exemplu:
Un grup de bolnavi nregistreaza urmatoarele durate de tratament n zile:
8, 7, 9, 8, 9, 9, 10, 11, 12, 11, 10, 10, 9, 9, 7, 8, 10,10,11,10
Amplitudinea absoluta a variatiei pentru durata tratamentului: 12 7 = 5 zile.
Amplitudinea relativa a variatiei pentru durata tratamentului: (5/9) x 100 = 55,5%
Observatii:
- Amplitudinea nu tine seama de toate valorile, ci numai de cele extreme, care adeseori
sunt aberante;
- Este sensibila la valorile aberante, se considera un indicator mai putin relevant
nepermitnd cunoasterea structurii interne de variatie. De exemplu, urmatoarele trei serii
vizualizate au aceeasi amplitudine, dar prezinta variatii diferite:
- n forma relativa:
Exemplu:
Considernd aceleasi date din exemplul anterior, bolnavul care s-a tratat 12 zile se
abate de la media grupei cu 3 zile ceea ce reprezinta 33,3% din medie iar pacientul care
s-a tratat 7 zile se abate de la medie cu 2 zile, ceea ce reprezinta 22,2% din medie. Cu
ct se obtin mai multe abateri relative mari n analiza unui volum de date (catre 100%
sau peste acest nivel) cu att colectivitatea statistica respectiva este mai eterogena.
Observatii:
- valorile individuale se compara cu valoarea lor medie, dar la fel de bine poate utilizat
pentru comparare oricare alt indicator al tendintei centrale (de ex. mediana);
- n seriile de distributie pe intervale valorice pentru calculul abaterilor individuale se iau
n considerare centrele de interval;
- Abaterea valorilor individuale nu poate da informatii dect la nivelul ecarei variante
pierznd imaginea mprastierii pe ansamblul distributiei.
- n analizele statistice se urmaresc n mod deosebit abaterile maxime pozitive (d+max) si
abaterile maxime negative (d-max) calculate n cifre absolute sau relative astfel:
sau
Cuartilele
Sunt valori care impart seria statistica in patru zone:
Cuartila Q1 este acea valoare dintr-o serie de valori, pentru care 25% din valorile seriei
sunt sub Q1 i 75%, peste Q1.
Cuartila Q2 este acea valoare dintr-o serie de valori, pentru care 50% din valorile seriei
sunt sub Q2 i 50%, peste Q2.
Cuartila Q3 este acea valoare dintr-o serie de valori, pentru care 75% din valorile seriei
sunt sub Q3 i 25%, peste Q3.
Dispersia ( 2)
Valorile dintr-o serie statistica pot fi mai aglomerate n jurul mediei sau mai dispersate.
Un mod de a msura aceste abateri de la medie este s se fac diferena ntre toate
aceste valori i media lor. Deoarece unele abateri pot fi pozitive, altele negative si prin
adunare dau suma nula, ele sunt ridicate la ptrat nainte de a fi adunate, facand astfel
s dispar diferenta de semn.
Suma obinut, mprit la numrul de abateri este o medie care se numete dispersie,
fiind un indicator al gradului de mprtiere al seriei. Se calculeaza ca medie aritmetica a
patratelor abaterilor valorilor individuale de la tendinta centrala (media seriei).
Pentru o serie simpla formula dispersiei este:
Pentru o serie de distributie pe frecvente formula dispersiei este:
n cazul n care numarul cazurilor observate este mai mic de 120, numitorul formulelor
dispersiei devine n-1.
Are dezavantajul c are n general valori foarte mari comparativ cu abaterea medie; de
exemplu pentru o medie a abaterilor n jurul lui 10, dispersia va avea o valoare n jurul lui
100.
Exemplu de calcul:
S-a msurat zilnic tensiunea arterial sistolic la doi pacieni timp de 10 zile, obinnd
pentru fiecare urmtoarele valori:
170, 180, 160, 180, 190, 190, 180, 190, 170, 190, pentru primul pacient i
160, 170, 190, 160, 190, 190, 200, 180, 180, 180, pentru al doilea.
Sa se determine care pacient are tensiunea cu valori mai mprtiate, indiferent de
evoluia n timp. Notnd prima serie cu X iar pe a doua cu Y se constat c ambele au
media 180. Atunci, abaterile de la medie i ptratele lor vor avea urmtoarele valori:
Indicatori de forma
Excentricitatea (skewness - sk)
O distribuie (ce poate fi reprezentata sub forma grafica ca un poligon al frecventelor)
este excentric dac una din lateralele sale este mai lung dect cealalt. Prima
distribuie din figura urmatoare este cu excentricitate pozitiv, avand laterala mai lunga
in partea pozitiva a axei orizontale. A doua distribuie este asimetric negativ, deoarece
are o laterala mai lunga n direcia negativ. Cea de-a treia distribuie este simetric,
mbele laterale fiind aproximativ egale.
Curbura (kurtosis)
Denumirea indicatorului vine din limba greaca: kurtos = curbat, arcuit si apreciaza gradul
de curbura al distributiei statistice.
Formula de calcul a curburii este:
Daca numarul cazurilor observate este mai mic
de 120, numitorul formulei devine (n-1)
Reprezentari grafice
Graficul histogram
Ca i concept, histograma este echivalentul grafic al tabelului de frecvene.
Exemplu:
In tabelul urmator este sintetizat evolutia parametrului Greutate corporal la 1014
pacieni:
Greutatea corporal a 1014 pacieni
pe clase din 5kg n 5kg