CAPITOLUL AL V-LEA

EXPERIMENT DIDACTIC
Pentru a constata efectele pozitive ale lecturii asupra dezvoltarii gndirii elevilor, precum si
asupra dezvoltarii unor capacitati si comportamente ale elevilor, am organizat o cercetare
experimentala cu doua clase de la scoala cu clasele I-IV, Tisa Noua (nvatatoare: Iuga Adriana) si
scoala Generala Fntnele (nvatatoare: Padureanu Claudia), judetul Arad. Am selectat clasele de
acelasi nivel valoric, avnd n vedere faptul ca toti elevii provin din acelasi mediu, ca au acasa
aproximativ aceleasi posibilitati materiale, ca dispun de aceleasi facilitati de informatizare. Iata
situatia la nvatatura a elevilor dupa semestrul I, anul 2007/2008:

Calificative

Clasa control

Clasa experiment

Clasa a III-a (17 elevi)

Clasa a III-a (10 elevi)

scoala Generala

scoala cu clasele I-IV,

Fntnele

Tisa Noua

4 fb, 7 b, 6 s

2 fb, 5 b, 3 s

Pentru nceput am dat elevilor un test de verificare a relatiilor lor cu lectura, cartile,
capacitatea de gndire. Chestionarul a fost administrat prin intermediul institutoarelor titulari de
clase, fiind semnat, optional de catre elevi. n urma analizei raspunsurilor elevilor, a rezultat
urmatoarea situatie, exprimata procentual. Tabelul de mai jos este un indicator asupra acestora

Categorii

Clasa a III-a Fntnele

Clasa a III-a Tisa Noua

Conditie sociala peste

68,5%

67,2%

nivel mediu

Biblioteca personala cu

72,1%

61,8%

1,2%

1,8%

87,2%

90%

86,4%

69,1%

32,1%

19,3%

peste 30 volume
Dispune de calculator
personal
Performante exprimate n
promovabilitate
Lectureaza n medie o
carte pe semestru
Cumpara o carte pe
semestru

Din cele de mai sus rezulta un nivel social corespunzator al familiilor, inclusiv conditii de
locuire si finantare. Se poate constata o lipsa de dotare cu mijloacele electronice concurente ale
cartilor.

Pentru experimentul nostru privind lectura, am observat elevii pe baza unui plan. Planul
vizeaza urmatoarele categorii:

nivelul limbajului elevilor (corect/incorect gramatical, pronintare

literara/familiala; vocabularregional nengrijit/limbaj bogat si nuantat);

capacitate

de

comunicare

lingvistica

(inhibitie/implicare;

ascultator/vorbitor);

discutii n situatii nonformale (despre carti, lecturi);

pasiuni lecturale;

conduita n pauze (joc, rasfoire carti, la biblioteca);

caietul de lecturi suplimentare (ce nregistreaza), jurnalul de idei;

implicarea/participarea la lectii.

Pe perioada a doua luni, elevii au fost ,,monitorizati'', pe baza unui protocol de observatie.
Informatiile obtinute au constituit temei pentru analiza si nsumarea sitetica a datelor. Matrita
rezultata din observarea colectivelor de elevi cuprinde elemente legate de nzestrarile personale
(psihice si volitive). Diferentiind cu 1-3 stelute nivelul unor categorii care contureaza personalitatea
elevilor, s-au evidentiat urmatoarele:
Clasa a III-a - 17 elevi

Total elevi

PasionatiCapacitate Capacitate Nivelul

de lecturade

Srguinta Imaginea deStil de

de atentie limbajului

sine

nvatare

Motivatie

memorare
Slab (x)

11

Mediu (xx) 10

Supra (xxx) 3

Clasa a III-a - 10 elevi

Total

PasionatiCapacitate Capacitate Nivelul

Srguinta Imaginea deStilul de

Motivatie

de
elevi:

de

de atentie limbajului

sine

nvatare

lectura memorare
Slab (x)

Mediu (xx) 5

Supra (xxx) 4

Pentru realizarea unui diagnostic ct mai oportun a relatiei dintre lectura si nvatarea elevilor,
am solicitat elevilor selectati/vizati pentru grupul selectat sa completeze un chestionar. Chestionarul
pretest, la care au raspuns 27de subiecti, evidentiaza urmatoarele:
Au biblioteci familiale: 23 adica 85,18%, din care:
-

4 au sub 50 de volum (17,39%);

11 au ntre 50 - 100 volume (47,82%);

9 au ntre 100 - 200 volume (39,13%);

3 au peste 300 volume (13,04%).

Ponderea cartilor:
-

literare (beletristice): 15%

de specialitate: 21%

pentru copii: 64%

recomanda lectura cartilor:

-

institutoarea: 62,8%

parinti, familie (frati, bunici): 26,2%

colegi, prieteni: 8%

nimeni: 3%

Ca motivatie, 24% din subiecti lectureaza de placere, iar restul din obligatie scolara (76%).
ntrebarea ,,Cum citesti?'' a fost nerelevanta, ntruct elevii citesc: lejer, subliniind, rezumnd,
adnotnd, memornd etc.
Lectura cartilor foloseste, dupa opinia celor 27 de subiecti, la:

Informare

10

37,03%

Dezvolta gndirea

14

51,85%

mbogateste limbajul

20

74,07%

Sprijina ntelegerea cunostintelor

26

96,29%

La destindere

13

48,14%

La nimic

7,40%

Situatiile n care subiectii marturisesc ca au fost sprijiniti de lectura sunt:

-

la lectii: 92%

n conversatie: 74%

la lectura altor carti: 59%

n scrierea unor compozitii: 83%

Se prefera lecturi:
-

literare: 73%

stiintifice-tehnice:9%

pentru copii: 51%

informative: 49%

cotidiene: 12%

Elevii chestionati prefera sa-si cumpere cartile, daca sunt recomandate de institutoare (chiar
daca sunt scumpe), cei mici recurg ntr-un procent mai mare la mprumut de la prieteni, biblioteci
sau parinti. n relatie cu bibliotecile, rezulta urmatoarea situatie:

nscrisi la biblioteca scolara: 22 (81,48%)

nscrisi la biblioteca scolara si biblioteca comunala: 3 (11,11%)

nenscrisi la biblioteci publice: 2 (7,40%)

Cele mai de sus m-au determinat sa stabilesc urmatoarea ipoteza de cercetare:

Daca formarea capacitatii de exprimare orala si scrisa este asigurata de lectura, atunci
trebuie stimulata lectura independenta.
Pentru continuarea experimentului am urmarit urmatoarele variabile dependente, care sa fie
realizate prin intermediul lecturii suplimentare a elevilor:

mbogatirea vocabularului (numarul de cuvinte noi);

exprimarea prin limbaj si calitati comunicative (relationarea de idei si

cunostinte);

capacitatea de gndire autonoma si critica;

deprinderi de corelare a informatiilor n structuri de gndire;

calitatea atentiei si controlul acesteia;

nazuinta spre originalitate n exprimare (lingvistica si semantica);

capacitate analitica, de ntelegere/comprensiune a textelor;

dezvoltarea spiritului de sinteza si exprimarea capacitatii de

analiza/sinteza n elaborarea de texte.

Pentru verificarea celor de mai sus, am aplicat un chestionar.chestionarul solicita elevilor

analiza unui text cu valoare literara si elaborarea unui comentariu pe marginea acestuia, ntr-un timp
limitat la doua ore si n prezenta si sub supravegherea institutoarei.
Am dat copiilor urmatoarea cerinta:

Se da textul:
,,A nceput serbarea. nvatatorii si nvatatoarele si strigau premiantii. Copiii spuneau
poezii. nvatatorul clasei a IV-a, domnul Teodorescu, si sterse sudoarea. Se facuse foarte cald.
-

Voi striga catalogul! A spus nvatatorul. Veniti mai aproape! Premiul nti la fete se

acorda elevei Botoghina Irina, iar premiul nti la baieti, lui Moromete Niculae.
nvatatorul i mpinse pe copii n fata, ca sa spuna poeziile. Niculae zmbea fericit, cu
coroana ntr-o mna si cu cteva carti mici si subtiri sub brat.''
(Marin Preda Morometii)
Cerinte:
1. Realizati o compozitie de maximum 40 de rnduri pornind de la ideile textului de mai
sus. Compozitia va fi apreciata, urmarindu-se calitatea continutului si a limbajului utilizat,
precum si originalitatea acesteia.
2. Extrageti din text cinci cuvinte:
* Explicati ntelesul acestora;
* Indicati pentru fiecare un cuvnt cu nteles identic, altul cu nteles opus si alt cuvnt cu
nteles asemanator;
* Realizati, n 5-6 rnduri, o scurta impresie despre ,,privelistea'' pomenita n text si un
cunoscut peisaj romnesc.

Corectarea a fost efectuata de catre institutoarea claselor. Masurarea celor 10 variabile pe

baza testului de mai sus s-a realizat dupa urmatoarea grila, pe care fiecare profesor evaluator a fost
solicitat s-o respecte:

Capacitate

Clasa a III-a Fntnele

Clasa a III-a Tisa Noua

Asimilare/procesare

6,31

6,56

Gndirea

5,39

5,91

Inteligenta

6,97

6,87

Atentia

8,35

8,12

Originalitate

5,33

5,42

Independenta

5,91

5,44

Memoria

8,56

8,23

Analiza

5,76

5,98

Sinteza

5,11

5,32

Vocabularul

6,99

7,02

Exprimarea

7,22

6,61

TOTAL

7,19

7,14

1. De ce citesti?

Dupa
2. Apreciezi cantitatea sau calitatea lecturilor?
3. Care sunt efectele lecturii asupra nvatarii?

rezulta

din

observarea tabelului comparativ cu

mediile pe clase si media mediilor,
masuratorile

4. Care este viitorul lecturii?

cum

indica

valori

apropiate ale claselor prin prisma

categoriilor urmarite.

Observatiile de mai sus au fost ,,sprijinite'' de interviuri de grup,organizate pe clase,

provocndu-se discutii libere, despre lectura si rolul acesteia n nvatare. Asemenea dialoguri au
vizat sesiuni de conversatie cu urmatoarele probleme:

Analiza ,,produselor'' elevilor a fost o alta modalitate de a sesiza impactul pe care lectura
suplimentara l are asupra progresului la nvatatura al elevilor. Caietele de notite (,,jurnalul de
lectura''), extemporalele si portofoliile, caietele de lecturi suplimentare au fost surse de identificare a
progreselor elevilor la nvatatura si lectura.
Pe baza constatarilor exprimate, care au indicat o apropiere valorica a celor doua clase, am
conceput o cercetare, prin care aplic variabilele independente asupra subiectilor grupului
experimental. Clasa de control a desfasurat programul scolar fara vreo interventie pedagogica, adica
nvatarea s-a realizat prin metodele obisnuite (si variate) de predare a cunostintelor (informatii
prelucrate).
La clasa experimentala, am utilizat unitatile de nvatare (ca formula de organizare a
continuturilor didactice), am elaborat o modalitate noua de dobndire a capacitatilor/competentelor
specifice limbii si literaturii romne.
Ce este o unitate de nvatare? Ghidurile pentru institutoare, elaborate sub coordonarea
Consiliului National pentru Curriculum, recomanda organizarea nvatarii disciplinelor scolare din
Planurile de nvatamnt pe baza unor proiectari efectuate n jurul unitatilor de nvatare. ,,Conceptul
de unitate de nvatare are rolul sa materializeze conceptul de demers didactic personalizat,
flexibiliznd proiectarea didactica si definind n acest sens pentru practica didactica premise mai

bine fundamentate din punct de vedere pedagogic'' (MEC, CNC, 2000). O unitate de nvatare are
urmatoarele componente:

Continuturi

Obiective de

Activitati de

referinta

nvatare

Resurse

Evaluare

Am stabilit urmatoarea strategie experimentala;

proiectarea programelor scolare n sistemul ,,unitatilor de nvatare'', sau

,, situatiilor de instruire'';

elaborarea unei bibliografii bogate pentru fiecare unitate de nvatare din

programa scolara/analitica;

fiecare elev/student primeste tema, problematica, bibliografia,

modalitatea de evaluare si obiactivele proiectate;

orele de clasa/curs sunt rezervate consultatiilor individuale sau

colective, precum si schimbului de volume, documentarii n biblioteca,
consultarii lucarilor de referinta - tratate, dictionare, ghiduri etc.;

evaluarea a constat din chestionari orale, extemporale.

Elevii au parcurs urmatoarele unitati de nvatare experimentale (UI):

Clasa a III-a

1. Cartea. Texte literare si non-literare

2. Povestirea orala si scrisa
3. Comunicarea orala. Dialogul
4. Comunicarea scrisa. Compozitia
5. De la cuvnt la propozitie

Unitatea de nvatare a fost conceputa n conformitate cu prevederile programelor scolare.

Pentru clasa de control (martor), manualul scolar a ramas principala sursa de lectura si comentarii, n
timp ce pentru grupul experimental manualul a fost sprijinit de lecturile suplimentare recomandate.
Care au fost principalele modalitati de actiune cu variabilele independente asupra grupului
experimental? Dupa cum am afirmat, elevii din clasa experimentala au fost informati asupra noului
mod de a nvata. Fiecare elev a fost initiat n tehnica documentarii si redactarii ,, jurnalui de
legatura''. n consecinta, caietul de notite al elevului va avea aspectul ,,unui jurnal de lectura'', care,
dupa opinia mpartasita de noi n experiment, a avut urmatoarea structura:
-

fila cu lista cartilor citite;

file cu lista cartilor propuse spre lectura de institutoare sau pe care doreste sa le citeasca;

note de lectura:

notarea reactiilor subiective, impresii;

formularea constatarilor (subiect, continut, idei, scheme, desene);

interactiunea cu textul (puncte de vedere, cuvinte noi, sintagme de

retinut, idei derivate);

judecati critice, deschideri spre alte lecturi ori liste bibliografice.

pagina libera pentru comentariile institutoarei.

Pe parcursul semestrului, majoritatea elevilor s-a implicat n redactarea unor ,,jurnale de

lectura'' atent elaborate, cu grija pentru ordine, rigoare, exprimare si calitatea redactarii scrierii. Un
numar nsemnat de elevi si-a conceput ,,jurnalul'' pe doua coloane: prima exprima consideratii
preluate din text (rezumat, personaje, idei, cuvinte s. a.), iar a doua coloana era completata cu
consideratii personale, opinii (,,mi-a placut.'', ,, m-a deranjat ca.''). Au fost elevi, care au alcatuit
portofolii din ndosarierea foilor ministeriale, asezate n bibliorafturi dupa criteriul tematic. Dupa
,,instructajul'' de nceput al institutoarei, subiectii si-au organizat programul saptamnal pentru
adunarea nformatiilor solicitate de programa scolara, exprimata prin intermediul unitatilor de
nvatare. Au nceput sa lecturez, iar informatiile au fost nregistrate n ,,jurnalul de lectura'', sub
forma de citate, impresii, comentarii opinii critice, cuvinte, concepte, definitii. Dupa colectarea
cunostintelor din mai multe surse lecturate (texte din carti), au elaborat planuri tematice si sinteze
documentare.

Analiznd notarea testelor precum si caietele de lectura ale elevilor, a rezultat ca elevii din
clasa experimentala, pe parcursul a jumatate de an calendaristic, au lecturat/consultat media de:

Pentru verificarea capacitatilor dobndite, elevii ambelor clase au fost solicitati, n decursul a
doua ore, sa raspunda urmatoarelor cerinte:

Se da textul:
,, Vaznd palaturile darmate si cu buruieni crescute pe dnsele, ofta si, cu lacrami n ochi, cata
sa-si aduca aminte ct erau odata de luminate aste palaturi si cum si-a petrecut copilaria n ele;
ocoli de vreo doua-trei ori, cercetnd fiecare camara, fiecare coltulet ce-i aducea aminte cele trecute, grajdul n care gasise calul; se pogor apoi n pivnita.'' (Tinerete fara batrnete si viata fara de

moarte - basm)
Cerinte:
1. Scrieti o compunere libera, pornind de la textul de mai sus;
2. nlocuiti zece cuvinte la alegere si explicati modificarile de continut si de limbaj produse
n text
Aplicarea experimentului, realizarea unor interviuri de grup, analiza produselor elevilor,
precum si anumite observatii asupra subiectilor au determinat acumularea urmatoarelor ,,piese'' la
portofoliul cercetarii:
-

situatii statistice privind notarea semestriala a elevilor;

chestionarele cu itemi pentru elevi;

raspunsurile la interviul de grup;

notite analitice privind ,,produsele elevilor'' (caiete de lsectura, portofolii, extemporale

etc.);

jurnalele de lectura ale elevilor;

Consemnarea datelor si informatiilor sub forma lor primara si ,,bruta'' a fost supusa unei
analize statistice si pedagogice. n activitatea de clasificare, ordonare, comparare si interpretare a
datelor nregistrate n portofoliu s-au urmarit corelatia dintre nvatarea explicita ( cu participarea si
implicarea efectiva a cadrului didactic n procesul de nvatare) si nvatarea implicita (cu implicarea
discreta si asistata a cadrului dsidactic n activitatea de nvatare).
Analiza datelor experimentale a evidentiat relatia cu numarul de pagini lecturate au
evidentiat ca exista o relatie direct proportionala ntre media la disciplina limba si literatura romna
si numarul de pagini lecturate.
Tabelele sintetice evidentiaza gruparea elevilor cu medii apropiate si a celor cu numar
apropiat de pagini lecturate. Am elaborat tabele sintetice pentru clasa de control si clasa de
experiment:

Note

4,99

5-5,99

6-6,99

7-7,99

8-8,99

9-9,99

10

Clasa

control

Numar de

Pna 10 pp.

10-30 pp.

50-100 pp.

100-150 pp.

150-200 pp.

Peste 200 pp.

pagini
Clasa control 3
Note

4,99

5-5,99

6-6,99

7-7,99

8-8,99

9-9,99

10

Clasa

experiment

Numar de

Pna 10 pp. 10-30 pp.

50-100 pp.

100-150 pp. 150-200 pp. Peste 200 pp.

pagini
Clasa

experiment

Abaterile de la distributia oarecum fireasca a notelor confirma dinamismul si trasaturile

individuale de personalitate a membrilor grupului selectat. Lund, depilda, situatia pe clase a
evolutiei calificativelor generale rezulta urmatoarele curbe valoric

n concluzie, rezultatele la nvatatura obtinute de subiectii clasei experimentale sunt destul

de mbunatatita fata de clasa martor. Trebuie sa remarcam nca alte nzestrari ale personalitatii:
rigoare, coerenta, disciplina, deprinderi analitico-sintetice, autonomie, libertate de optiune, cutezanta
memorie, ambitie, creativitate si cooperare. Lectura este un proces care determina stimularea
personalitatii. De aceea, se impune sustinerea si promovarea unui stil de nvatare bazat pe lectura
intensiva, asumata si sistematica. Lectura suplimentara contribuie la formarea culturii generale, la o
deschidere spre o viata intelectualizata, la un nou tip de relatie cu cartea si textul.

CONCLUZII
Finalitatea unei lucrari de licenta este sa constate si sa amelioreze efectele pe care demersul
didactic l are asupra nvatarii elevilor n clasele primare. n cazul nostru, am vizat importanta

formarii capacitatii de utilizare a vocabularului n comunicare, modalitatile de mbogatire si

nuantare a acestuia. Urmatoarele concluzii au rezultat la finalul lucrarii:
o limbajul elevilor constituie o componenta de baza n dezvoltarea si nuantarea
vorbirii si a stapnirii structurilor de comunicare;
o formarea deprinderilor sistematice de vorbire ncepe n ciclul de achizitii
fundamentale, bazndu-se pe investigarea textelor, n primul rnd pornind de la
limbaj;
o pentru dezvoltarea limbajului exista o anumita strategie de nvatare a cuvintelor noi,
pornind de la un text literar sau nonliterar;
o asemenea strategie cuprinde urmatorul algoritm: inventarierea cuvntului sau
expresiei verbale, clarificarea sensului sau ntelesului; utilizarea n alt context dect
cel din care a fost selectat;
o limbajul trebuie dezvoltat si nuantat sub toate componentele limbii;
o componentele limbii se refera la fonetica, morfologie, sintaxa, stilistica, toate
contribuind n egala masura la dezvoltarea limbajului;
o n ciclul de achizitii fundamentale, elevii utilizeaza un limbaj intuitiv, cu structuri de
comunicare nsusite ad-hoc, dupa modelul adultilor;
o n scoala, elevii deprind elemente de comunicare prin limbaj, abilitati de ascultare,
vorbire, citire si scriere, capacitati pe care le urmareste institutoarea n nvatarea de
catre elevi a limbii si literaturii romne;
o nvatarea si educarea limbajului se realizeaza, n scoala, pe baza modelului
comunicativ-functional, asa cum este surprins el n Curriculum National;
o am abordat o atitudine metodologica de natura curriculara, n sensul ca lucrarea mea
de absolvire, vizeaza traseul de formare de la curriculum la evaluare;

o am acordat suficient de multa importanta strategiilor de nvatare, exercitiilor si

antrenamentelor privind educarea si nuantarea limbajului;
o Curriculum National, prin Programa scolara de Limba si literatura romna, are
continuturi care au menirea de a asigura nuantarea limbajului elevilor si dezvoltarea
lui n mod progresiv.
Am urmarit ca aceasta lucrare de licenta sa reprezinte un ghid metodologic de formare si
dezvoltare a vorbirii n general si a limbajului n special. n consecinta am abordat att probleme de
metodologie, de didactica si de continuturi specifice limbii romne. Textele sunt modele de vorbire
si scriere, de aceea n analiza limbajului, am adoptat metode deductive, pornind de la text si
ajungnd la semantica cuvintelor. Acestea vor fi temeiuri pentru clasele urmatoare de a analiza
limbajul sub aspectul sau semantic, adica la nivel de sinonime, omonime, paronime, antonime si
cuvinte polisemantice. Concluziile mele se opresc la fenomenul consecintelor lecturii extrascolare :
elevii deprind obiceiul, ca prin intermediul lecturii, sa aiba ndemnul spre autoinstruire, spre o
educatie permanenta, spre autoeducatie. Lectura, ca activitate dar si ca competenta, are rolul de a
forma si dezvolta gustul elevului pentru citit, pentru achizitionarea cunostintelor despre oameni,
viata realitatea nconjuratoare. In acelasi timp, lectura contribuie la formarea capacitatii de
comunicare, la mbogatirea vocabularului, la formarea educatiei estetice. Cartile reproduc
sentimente umane si sugereaza modele de comportament, precum si calitati ca prietenie, cinste,
omenie, iubire, sacrificiu, curaj, fermitate. Prin citire, elevii cunosc o noua lume, interesanta.
Activitatea de lecturare, constituie nu numai o forma de intelectualizare, ci o modalitate de
petrecere placuta a timpului liber. Iata pentru ce ndrumarea si controlul lecturii suplimentare are
efecte pozitive, un rol formativ, marcnd ntreaga devenire a copiilor. Lectura suplimentara
mbunatateste capacitatea de exprimare verbala a elevilor.
n concluzie, obiectivul educational al institutoarei este de a forma elevilor dragostea pentru lectura,
pasiunea pentru citit. Numai trezind interesul pentru lectura elevii vor simti o atractie permanenta
pentru cititul cartilor, pentru largirea orizontului de cunoastere si cultural. Intreaga evolutie a
elevilor n scoala si din viata depinde de masura n care stim sa utilizam acest instrument de
activitate intelectuala ca forma de autoinstruire si autoeducatie. Lectura asigura permanenta
educatiei permanente.