Sunteți pe pagina 1din 12

Maica Domnului in Sfanta Scriptura

Parintele Ioan Mircea: - Cele dintai texte biblice care vorbesc despre Sfanta Fecioara ca va naste
pe Mesia-Hristos, le aflam in Vechiul Testament, desi nu o numesc, inca de la alungarea din rai
a lui Adam si a Evei, Dumnezeu fagaduieste omenirii, care avea sa vina dupa ei, pe Mesia,
"Samanta femeii", "Care va zdrobi capul sarpelui ademenitor" (Facerea 3, 15).
Mai apoi, Isaia proorocul prezice: "Iata Fecioara va lua in pantece si va naste Fiu si vor chema
numele Lui Emanuel" (Is. 7, 14). Fecioara pe care Isaia n-o numeste, avea sa fie Sfanta Fecioara
Maria, iar Emanuel, care inseamna "Cu noi este Dumnezeu" (Matei 1, 23) avea sa fie MesiaHristos, precum ingerul Domnului o va descoperi si talcui Fecioarei inainte de Intruparea Lui.
Textul din Isaia este amintit de ingerul Gavriil lui Iosif, logodnicul Fecioarei; iar El ii va spune ca va
zamisli de la Duhul Sfant; ca "puterea Celui Preainalt o va umbri" si va naste pe Fiul lui
Dumnezeu si-I vor pune numele Iisus (Luca 1, 31, 35; Matei 1, 20).
In convorbirea ingerului cu Sfanta Fecioara Maria, cand ii aduce aceasta veste, mai intai o
pregateste ca sa accepte mesajul ce-i aducea. Caci, zice: "Bucura-te cea plina de har, Domnul
este cu tine. Binecuvantata esti tu intre femei" (Luca 1, 28). Ea insa tulburata de inchinarea
ingerului i se spune ca este aleasa ca sa ia in pantece de la Duhul Sfant si sa nasca pe Fiul lui
Dumnezeu, incredintand-o ca "la Dumnezeu nimic nu este cu neputinta" (1, 37).
Abia dupa aceasta convorbire, cand ii dezvaluie taina, Sfanta Fecioara isi da acceptul, consimte
sa implineasca aceasta Taina "Si a zis Maria: Iata roaba Domnului. Fie mie dupa cuvantul tau. Si
ingerul a plecat de la ea" (Luca 1, 38).
Un alt text precis care vorbeste de fecioria Maicii Domnului inainte si dupa nasterea unicului
sau Fiu - Iisus Hristos - este cel din proorocul Iezechiel 44, 2. Aci citim: "Si mi-a zis (barbatulinger) Domnul: Poarta aceasta va fi inchisa, nu se va deschide si nici un om nu va intra pe ea,
caci Domnul Dumnezeul lui Israel a intrat pe ea. De aceea va fi inchisa".
Poarta este o figura metaforica pentru Fecioara, asa au inteles si talcuit Sfintii Parintiai Bisericii
textul din Iezechiel (44, 2). Si din aceasta interpretare s-a nascut si cantarea ce i-au inchinat-o
Maicii Domnului melozii Bisericii "intru nastere fecioria ai pazit, de Dumnezeu Nascatoare". Sau
refrenul Acatistului, care graieste: "Bucura-te Mireasa, pururea Fecioara !"

Texte biblice ce dovedesc fecioria si sfintenia vietii Maicii Domnului


- Primele texte biblice care vorbesc despre fecioria si sfintenia vietii Maicii Domnului sunt cele
profetice din Vechiul Testament. Cel dintai ni-l ofera Proorocul Isaia, care, dupa descoperirea ce i
s-a facut, o vede ca un "semn" extraordinar, in afara legilor firesti, scrie proorocia, de care am mai

amintit, astfel: "Iata Fecioara va lua in pantece si va naste fiu si vor chema numele Lui Emanuel"
(Is. 7,14). "Semnul" extraordinar era ca Fecioara avea sa zamisleasca fiu, "nu din sange, nici din
pofta trupeasca, nici din pofta barbateasca, ci de la Dumnezeu" (Ioan 1, 13), sau "de la Duhul
Sfant" (Matei 1, 18; Luca 1, 35), Care a umbrit-o, pogorandu-Se peste ea.
Un alt text important, privind "pururea fecioria" acestei Fecioare care avea sa nasca pe Mesia fara
stricarea fecioriei ei, este cel din Iezechiel, amintit (44, 2), care o vede, in revelatia ce primeste,
printr-o metafora = "poarta incuiata", din afara templului.
"Si mi-a zis Domnul: Poarta aceasta va fi inchisa, nu se va deschide si nici un om nu va intra pe
ea, caci Domnul Dumnezeul lui Israel a intrat pe ea. De aceea va fi inchisa". Intelegind textul
literal, probabil, iudeii au inchis poarta din afara templului, in partea de rasarit, spre muntele
Maslinilor, care este zidita. Dar termenul de "poarta" exprima o idee profetica, si deci are sens
figurat, metaforic, vrand sa spuna altceva decat arata cuvantul.
Termenul, desi figurat, ideea devine clara, daca zicem, in loc de "poarta", Fecioara, adica, dupa
Fecioara Maria. Caci Sfanta Fecioara Maria a fost Fecioara, inainte de a zamisli in pantece de la
Duhul Sfant pe Emanuel; dupa nastere - adica dupa ce aintrat Dumnezeu-Fiul prin ea si s-a
nascut - "Poarta" a ramas iar incuiata, adica, si dupa nastere Fecioara a ramas iarasi Fecioara.
Sau cum o canta Biserica, "pururea Fecioara". Chiar si inteleptul Solomon, inspirat, o vede pe
Fecioara ca "o gradina incuiata, fantana acoperita si izvor pecetluit" (Cant. Cant. 4, 12).
Ca Mama lui Emanuel, Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, Unicul ei Fiu, numit "imparatul imparatilor
si Domnul domnilor" (I Tim. 6, 15), Maica Domnului este "imparateasa cerului" si sade de-a
dreapta Fiului ei. Asa a vazut-o dinainte proorocul David, care zice: "Sezut-a imparateasa de-a
dreapta Ta imbracata in haina aurita si prea infrumusetata" (Ps. 44, 11).
Alte texte care dovedesc fecioria si sfintenia Maicii Domnului sunt cele din Noul Testament. Primul
e cel din Matei 1, 18, unde citim ca "Maria mama Lui (Iisus), fiind logodita cu Iosif, fara sa fi fost ei
impreuna s-a aflat avand in pantece de la Duhul Sfant". Iar Iosif, stiind-o curata si neprihanita,
vazand ca-i creste pantecele, era nedumerit, voind s-o lase intr-ascuns. Atunci i se arata ingerul
Domnului in vis, spunandu-i ca "ce s-a zamislit intr-insa e de la Duhul Sfant" (Matei 1, 20).
Apoi amintindu-i textul din proorocia lui Isaia careti era bine cunoscut, Iosif s-a luminat si a inteles
ca Maria, logodnica lui, este "Fecioara" aleasa de Dumnezeu ca sa nasca pe Fiul Sau Emanuel,
care inseamna "Cu noi este Dumnezeu". "Si fara sa fi cunoscut-o pe ea, Iosif, Maria a nascut pe
Fiul sau Cel Unul-Nascut (unicul), Caruia I-a pus numele Iisus" (1, 20-23-25).
Un alt text aminteste de convorbirea Sfintei Fecioare Maria cu Arhanghelul Gabriel, care-i
aducea vestea cea buna la Nazaret. Ingerul salutandu-o si inchinandu-i-se, graieste de mesajul
ce-i aducea: "Bucura-te, ceea ce esti plina de har. Domnul este cu tine. Binecuvantata esti tu intie
femei" (Luca 1, 28).

Dar ea, tulburata de vederea ingerului si de inchinarea lui, cugeta in sine: ce fel de inchinaciune
poate fi aceasta? Apoi ingerul linistindu-o ii comunica mesajul ceresc si ii zice: "Nu te teme Maria,
caci ai aflat har la Dumnezeu. Si, iata, vei lua in pantece si vei naste fiu si vei chema numele lui
Iisus". El este " Fiul Celui Preainalt" si "Imparatia Lui nu va avea sfarsit". Ea insa stiindu-se
neprihanita a zis catre inger: "Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu stiu de barbat? Si
raspunzand ingerul i-a zis: Duhul Sfant se va pogora peste tine si puterea Celui Preainalt te va
umbri; pentru aceasta si Sfantul care se va naste din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema".
Amintindu-i apoi ca si Elisabeta rudenia sa a zamislit la batranete, contra firii: "Ca la Dumnezeu
nimic nu este cu neputinta" (1, 36-37), abia atunci Sfanta Fecioara si-a dat acceptul: "Si a zis
Maria: Iata roaba Domnului. Fie mie dupa cuvintul tau! Si ingerul a plecat de la ea" (1, 38).
Din aceasta lunga convorbire pentru a consimti sa primeasca mesajul ceresc, se intelege, clar, ca
Dumnezeu nu impune nimanui vointa Sa, ci doreste ca lucrarea mintuirii sa fie o colaborare
a omului cu Dumnezeu, El trimitind harul si credinciosul primindu-l conlucreaza cu el prin credinta si lucrare, sau fapte.
Mergand apoi Maria la Elisabeta, rudenia sa, si salutand-o, aceasta, inspirata de Duhul Sfant, ii
spune: " Binecuvantata esti tu intre femei si binecuvantat este rodul pantecelui tau. Si de unde
mie aceasta, ca sa vina la mine Maica Domnului meu ? Ca iata, cum veni la urechile mele glasul
salutarii tale, pruncul a saltat de bucurie in pantecele meu. Si fericita este aceea care a crezut ca
se vor implini cele spuse de la Domnul". Iar Maria inspirata rosteste imn de slavirea lui
Dumnezeu: " Mareste sufletul meu pe Domnul, si s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu,
Mantuitorul meu, Ca a cautat spre smerenia roabei Sale. Ca, iata, de acum ma vor ferici toate
neamurile." (Luca 1, 41-48). De atunci au fericit-o toate neamurile spunand lui Iisus: " Fericit este
pantecele care te-a purtat si sanii pe care i-ai supt" (11, 27).
Iata, deci, adevarul biblic, pe care numai cei orbi sufleteste nu pot sa-l vada (sectarii).

Texte biblice ce marturisesc ca Maica Domnului sade in cer de-a


dreapta Sfintei Treimi si se roaga pentru mantuirea lumii
- Primul text, si cel mai important, care marturiseste ca Maica Domnului sade de-a dreapta Sfintei
Treimi, unde, fireste, se roaga pentru mantuirea lumii, este cel din prorocia lui David. Dupa ce
vorbeste de frumusetea si stralucirea lui Mesia-Hristos, Unsul lui Dumnezeu, uns cu untdelemnul
bucuriei, la care face partasi si pe cei ce cred in El, spune cum o vede pe Maica Domnului ca o
imparateasa, in descoperirea ce i se face, El zice: " Sezut-a Imparateasa de-a dreapta Ta
(Doamne, adica Sfanta Treime), imbracata in haina aurita si prea infrumusetata" (Ps. 44, 11).
Acest text a intrat si in cultul liturgic, pe care il rostesc preotii de fiecare data la Proscomidie, cand
scot particica pentru Maica Domnului si o asaza pe Sfantul Disc, in dreapta Sfintului Agnet care
reprezinta pe Fiul nascut din Fecioara. Caci dupa ce a binecuvantat prescura din care scoate
particica, rosteste cuvintele: " intru cinstea si pomenirea prea binecuvantatei, slavitei Stapanei

noastre, de Dumnezeu Nascatoarei si pururea Fecioarei Maria ..." Apoi asezand-o in dreapta
Sfantului Agnet, zice: " De fata a statut imparateasa, de-a dreapta Ta, in haina aurita imbracata si
preainfrumusetata".
Mai departe psalmistul, in acelasi psalm, spune ca " imparatul" si "Domnul" a poftit frumusetea
imparatesei "prea infrumusetata", al carui nume va fi pomenit" in tot neamul", si "popoarele o vor
lauda in veac si in veacul veacului" (44, 13; 20-21).
Un alt text este cel din Isaia (61, 10) care o vede ca " o mireasa impodobita cu podoaba". Iar
Apostolul vizionar, in Apocalipsa (12, 1), o vede impodobita ca imparateasa a intregului univers.
Si precum Sfanta Fecioara Maria, imparateasa si Doamna, s-a rugat Fiului Ei iubit, la Nunta din
Cana Galileii, iar El i-a ascultat rugaciunea, si a prefacut apa in vin, salvand onoarea familiei,
minune facuta de El cand "inca nu venise ceasul" Lui (Ioan 2, 4) al minunilor, tot asa, si cu atit mai
mult, Ea fiind in slava, de-a dreapta Fiului, ca Maica Lui, si a crestinilor, se roaga si mijloceste
necontenit pentru noi si pentru mantuirea lumii. Caci " mult poate rugaciunea Maicii inaintea
Fiului" (Stapanului), Maica Domnului fiind si Maica Bisericii.
Grija si respectul Mantuitorului Hristos fata de Sfanta Lui mama si dragostea Sa nepretuita se
vede si din faptul ca pe cruce fiind El, rastignit, inainte de a muri, o incredinteaza lui Ioan,
Apostolul iubit, ca pe o mama a lui, iar pe el ca pe un" fiu" al Ei (Ioan 19, 26-27). Dupa aceea,
Maica Domnului a ramas in mijlocul apostolilor si al credinciosilor ca inima Bisericii si ocrotitoarea
lor, intarindu-i, mangaindu-i si rugandu-se, pentru izbavirea lor din necazuri, persecutii si pentru
mantuirea lor
Caci daca crestinii au datoria si porunca de a se ruga pentru toti oamenii (I Tim. 2, 1-4); si unii
pentru altii (Iacov 5, 16), ca sa se mantuiasca unii prin altii (Matei 18, 15; Iac. 5, 18-20), cu atat
mai mult Maica Domnului, Maica Bisericii si a noastra a tuturor, care sade de-a dreapta Fiului,
in cer, si n-are nevoie a se ruga altii pentru Ea cum avem noi si aici si dupa moarte, Ea se roaga
si mijloceste inaintea Fiului ca Maica Bisericii si a crestinilor, pentru mantuirea lor si a intregii
omeniri.

Icoana Maicii Domnului de la Manastirea Dintr-un


Lemn
Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, de laManastirea Dintr-un Lemn, judetul Valcea, este una
dintre cele mai cinstite icoane din tara, atat pentru vechimea si maiestria cu care este lucrata, cat
mai ales pentru nenumaratele minuni savarsite inaintea ei.
"Unele icoane sunt vindecatoare de boli, izgonitoare de duhuri rele, iar
altele sunt aducatoare de ploi binecuvantate si protectoare ale
manastirilor si familiilor credincioase. Fara indoiala, toate icoanele sunt
facatoare de minuni si ajutatoare credinciosilor. Dar unele poarta o
harisma speciala, pe care o simte numai cel ce se roaga mult si cu
lacrimi in fata sfintelor icoane" (Arhimandritul Ioanichie Balan).
Icoana Maicii Domnului de la Manastirea Dintr-un Lemn
Manastirea Dintr-un Lemn, aflata in comuna Francesti, la aproximativ
25 de kilometri inspre sud de municipiul Ramnicu Valcea si la alti 5
kilometri m de orasul Babeni, este una dintre cele mai mari manastiri din judetul Valcea.
Una dintre cele mai vechi marturii pastrate despre existenta manastirii valcene este cea din data
de 29 iulie 1745, cand mitropolitul Neofit Cretanul spune ca "un cioban cu numele de Radu, in
timpul domniei lui Alexandru Voda (1568-1577) a visat Icoana Maicii Domnului, despre care
aminteste Paul de Alep, si taind stejarul
in care a fost gasita icoana, a facut din
lemnul ei o bisericuta, numita din
aceasta pricina "Dintr-un lemn".
Biserica din piatra dateaza inca din
anul 1715, iar documentele din arhiva
manastirii
amintesc
numele
domnitorului Matei Basarab si anul
1640.
Icoana Maicii Domnului de la
Manastirea
Dintr-un
Lemn
este
minunata si prin dimensiunile acesteia:
1,50 metri inaltime si 1,10 metri latime.
Minunata icoana se afla astazi in biserica de piatra a manastirii, in partea stanga, in locul icoanei
imparatesti a Maicii Domnului, pe catapeteasma.
Nu sunt cunoscute cu exactitate cele despre autorul acestei icoane, anul pictarii ei ori conditiile in
care aceasta a ajuns la manastirea valceana. Se marturiseste insa, potrivit legendei, ca aceasta
icoana a fost gasita in trunchiul unui stefar mare din zona, frate cu cei alti cativa, care se afla in
curtea din spate a manastirii.

Icoana cu doua fete: Maica Domnului si Judecata de Apoi.


Icoana imparateasca a Maicii Domnului cu Pruncul are doua fete, pe spatele ei, pe acelasi lemn,
fiind zugravita scena cu Judecata de Apoi. Se crede ca autorul poarta numele "Damaschin".
Icoana are o greutate de aproximativ opt kilograme si dateaza de pe la jumatatea secolului al XVlea.
Din punct de vedere al executiei tehnice, icoana Maicii Domnului nu este pictata de acelasi
mester care a pictat Judecata de Apoi, aceasta din urma fiind prima executata. Daca Judecata de
apoi are date convingatoare pentru zona de cultura sarbeasca, infatisarea Maicii Domnului
corespunde tehnicii de executie specifica unui atelier bizantin, unui pictor care a folosit un model
cu o particularitate iconografica pe care o gasim la Constantinopol, pictata potrivit traditiei de catre
evanghelistul Luca. Este vorba de scrisul in greaca de pe vesmantul Maicii Domnului, fragment
din Psalmul 44, care apare ca influenta a poeziei liturgice in pictura paleologa.

Icoana Maicii Domnului de la Manastirea


Bisericani
Icoana Maicii Domnului de la Bisericani este legata de o
intamplare din viata Sfantului Iosif de la Bisericani. Cuviosul
Iosif de la Bisericani a vietuit, vreme de cativa ani, intr-o
pestera din apropierea actualei manastiri. Inmultindu-se
ucenicii, in apropierea pesterii sale, Cuviosul Iosif a inaltat o
biserica din lemn, apoi a organizat randuiala slujbei
neintrerupte, impartind calugarii in trei cete, fiecare ceata
slujind cate trei ore, dupa modelul tipiconal din Manastirea
Studion, din Constantinopol.
Vremurile erau insa tulburi, iar biserica schitului a fost
incendiata de catre tatari. Razboaiele Sfantului Stefan cel Mare
si Sfant cu paganii i-au determinat pe calugari sa paraseasca sihastria de la Bisericani,
pentru a se retrage in Sfantul Munte Athos, Grecia. Astfel, in luna iulie a anului 1449,
coborand ei pe Valea Rea, la mica distanta de pestera, dintr-un stejar, izbucni o vedenie
de fulger.
In fata ochilor li se infatiseaza Sfanta Fecioara Maria: "Unde plecati, parintilor?" Cuviosul
Iosif raspunde: "La Sfantul Munte, in Gradina Maicii Domnului." Maica Domnului le-a
raspuns, zicand: "Nu plecati, caci si aceasta este Gradina Mea." Scena celor patru
calugari, cu vedenia Maicii Domnului in stejar, este zugravita in iconostasul Maicii
Domnului din biserica voievodala, in anul 1517.

Calugarii au gasit apoi, in scorbura stejarului, o icoana a Maicii Domnului, pastrata pana
astazi. Pe acel loc ei au inaltat o bisericuta din lemn, iar dupa cativa ani, prin ajutorul
voievodului Stefan cel Mare si al urmasului sau, Stefanita Voda, a fost zidita Manastirea
de piatra de la Bisericani. Icoana Maicii Domnului, gasita in scorbura, s-a facut renumita
prin puterea ei de a alunga duhurile necurate abatute asupra oamenilor. Icoana Maicii
Domnului de la Bisericani are si darul de a curma suferintele celor care sufera de boli ale
plamanilor.
Cu binecuvantarea P.F.Daniel, in anul 1998, pe locul cu pricina s-a construit un paraclis cu
hramul "Acoperamantul Maicii Domnului", el cuprinzand si trunchiul stejarului cu icoana.
Paraclisul a fost sfintit in data de 3 octombrie 1999, la implinirea a 500 de ani de la
minunata intamplare.
Cuviosii Iosif si Chiriac de la Bisericani au fost canonizati pe 3 octombrie 2008, ei fiind
pomeniti pe 1 octombrie, cand este praznuit si "Acoperamantului Maicii Domnului".

Sarbatori inchinate Maicii Domnului


Maica Domnului are in calendarul ortodox 9 zile de pomenire: 8 septembrie - Nasterea
Maicii Domnului, 1 octombrie - Acoperamantul Maicii Domnului, 21 noiembrie - Intrarea in biserica

a Maicii Domnului, 9 decembrie - Zamislirea Sfintei Fecioare de catre Sfanta Ana, 26 decembrie Soborul Maicii Domnului, 25 martie - Buna Vestire, 2 iulie - Asezarea vesmantului Nascatoarei de
Dumnezeu in Vlaherne, 15 august - Adormirea Maicii Domnului si 31 august - Punerea in racla a
braului Maicii Domnului.
Nasterea Maicii Domnului, praznuita de Biserica pe 8 septembrie, este prima mare
sarbatoare din anul bisericesc. A fost fixata in a opta zi din anul bisericesc, pentru ca cifra opt
simbolizeaza ziua vesniciei, viata fara de sfarsit. Datorita ei, Fiul cel Vesnic al lui Dumnezeu S-a
intrupat, a biruit moartea si a daruit oamenilor viata vesnica in Imparatia Cerurilor.
Sfanta Scriptura nu ne ofera informatii despre Nasterea Maicii Domnului. Acest eveniment este
relatat in scrierile apocrife. Protoevanghelia lui Iacov, o lucrare iudeo-crestina din secolul al II-lea,
ofera mai multe amanunte despre originea si copilaria Maicii Domnului. Potrivit cercetatorilor,
fragmentul care face referire la Fecioara Maria, a fost scris in jurul anului 140. Desi nu este
considerata o scriere canonica, informatiile oferite pot fi considerate veridice, cu rezervele de
rigoare.
Intrarea in Biserica a Maicii Domnului este cunoscuta in popor sub denumirea de
Vovidenia sau Ovedenia. Aceasta sarbatoare ne pune inainte ziua
in care, dupa traditie, Sfintii Ioachim si Ana au adus pe fiica lor
Maria, in varsta de trei ani, la templu. Ea va ramane pana la varsta
de 15 ani, ca una care, inca inainte de zamislire, fusese harazita
Domnului, de catre parintii ei. Desi nu instituita oficial, sarbatoarea
a existat inainte de sec. al VI-lea. Exista astfel o mentiune a ei din
sec. al IV-lea, facuta de Sf. Grigorie de Nyssa. Mai exista si o
marturie privind construirea unei biserici de catre imparateasa
Elena in cinstea acestui eveniment. Sf. Andrei Criteanul (sec. al
VII-lea) vorbeste si el despre aceasta sarbatoare ce se tinea la
Ierusalim. In sec. al VIII-lea, patriarhii Gherman si Tarasie au rostit
cate o predica in cinstea acestei sarbatori. Se pare ca data de 21
noiembrie reprezinta data sfintirii unei biserici cu acest hram in
543. Biserica a fost construita de Iustinian cel Mare langa zidul
ruinat al Templului. In Apus, sarbatoarea a fost adoptata mult mai
tarziu de papa Grigorie al XI-lea, care a celebrat-o petru prima data
la Avignon, in 1374. Ea s-a raspandit in sec. XV-XVI, in timpul papilor Sixt al IV-lea si Sixt al V-lea.
Cea mai veche sarbatoare inchinata Maicii Domnului este Soborul sau Adunarea Preasfintei
Nascatoare de Dumnezeu, adica adunarea (de slujba) a credinciosilor in cinstea Preasfintei
Fecioare. Aceasta sarbatoare are loc in a doua zi de Craciun (26 decembrie), potrivit regulii
conform careia, a doua zi dupa marile praznice se face pomenirea acelor persoane sfinte care
au participat la evenimentul sarbatorit.
Buna Vestire este praznuita pe 25 martie. Praznicul Bunei Vestiri a Maicii Domnului este
cunoscut in popor sub denumirea de Blagovestenia. In aceasta zi Fecioara Maria a fost vestita de
Arhanghelul Gavriil ca Il va naste pe Fiul lui Dumnezeu.

In primul capitol al Evangheliei dupa Luca citim


urmatoarele: "Iar in a sasea luna a fost trimis ingerul
Gavriil de la Dumnezeu, intr-o cetate din Galileea, al
carei nume era Nazaret, catre o fecioara logodita cu
un barbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar
numele fecioarei era Maria. Si intrand ingerul la ea, a
zis: "Bucura-te, ceea ce esti plina de har, Domnul este
cu tine. Binecuvantata esti tu intre femei". Iar ea,
vazandu-l, s-a tulburat de cuvantul lui si cugeta in
sine: "Ce fel de inchinaciune poate sa fie aceasta ?" Si
ingerul i-a zis: "Nu te teme Marie, caci ai aflat har la
Dumnezeu. Si iata vei lua in pantece si vei naste fiu si
vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare si
Numele Celui Preainalt se va chema si Domnul
Dumnezeu Ii va da Lui tronul lui David, parintele Sau.
Si va imparati peste casa lui Iacov in veci si Imparatia
Lui nu va avea sfarsit ". Si a zis Maria catre inger:
"Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu stiu de
barbat ?" Si raspunzand, ingerul i-a zis: "Duhul Sfant
Se va pogori peste tine si puterea Celui Preainalt te va
umbri; pentru aceea si Sfantul care Se va naste din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. Si iata
Elisabeta, rudenia ta, a zamislit si ea fiu la batranetea ei si aceasta este a sasea luna pentru ea,
cea numita stearpa. Ca ia Dumnezeu nimic nu este cu neputinta". Si a zis Maria: "Iata roaba
Domnului. Fie mie dupa cuvantul tau !" Si ingerul a plecat de la ea" (Lc. 1,26-38).
Adormirea Maicii Domnului este sarbatoarea in amintirea zilei in care Fecioara Maria sia dat obstescul sfarsit. Este praznuita de ortodocsi si catolici in fiecare an, pe data de 15 august.
Aceasta sarbatoare este cunoscuta in popor si sub denumirea de Uspenia (termenul slav) sau
Sfanta Maria Mare. Aceeasi Traditie spune ca Apostolii, aflati in acel moment in diferite zone ale
lumii, au fost adusi pe nori pentru a fi prezenti la acest eveniment. Prin pronia divina, Apostolul
Toma nu a fost prezent la inmormantare, sosind trei zile mai tarziu. A cerut sa se deschida
mormantul Maicii Domnului pentru a-i saruta mainile acesteia, dar intrand in mormant, l-a aflat
gol. Acest mormant a fost identificat in Ierusalim, cu toate ca sunt persoane care afirma ca Maria
ar fi murit la Efes, locul unde a petrecut multi ani dupa Inaltarea Domnului.

Tradiii i obiceiuri la sarbatoarea Nasterii Maicii


Domnului

n jurul acestei srbtori s-a mpletit o salb de tradiii care s-au transmis din generaie n
generaie. n timp, moii i strmoii notri le-au respectat convini fiind c vor fi mai sntoi, c
vor avea spor n munca lor, iar n gospodrile lor se va aduna belugul.
Se cinstesc Zilele sacre"
n dimineaa srbtorii, se aprinde o candel lng icoana Maicii Domnului. Membrii familiei se
roag Maicii Domnului s le druiasc sntate i s le binecuvnteze cminul cu roadele recoltei
din acel an.
n tradiia popular intervalul 7-9 septembrie este cunoscut sub denumirea de zilele sacre" sau
cercurile Sfintei Mrii". De aceea, femeile care vor s nasc uor este bine s se roage Fecioarei
Maria i Drepilor prini Ioachim i Ana, prznuii n ziua de 9 septembrie, pentru dezlegare
uoar a pntecului".
Tradiia spune c aceste zile sacre trebuie cinstite prin rugciune, nsoite de fapte bune: acum se
mpart ofrande sracilor : struguri, nuci, pine preparat n cas, pentru ca n familia respectiv s
se adune sporul pn la recolta viitoare, iar membrii familiei s fie sntoi.
Potrivit tradiiei, pentru a alunga ghinionul i boala, din ajunul srbtorii, gospodinele nu trebuie s
aprind focul n vatr n urmtoarele dou zile.
Cozonacul Maicii Domnului
Exist o tradiie care se mai respect n localiti din Sudul rii: n ajunul srbtorii, persoanele
bolnave prepar n aceast zi Cozonacul Maicii Domnului". Dup ce acesta se coace, bolnavul l
rupe n dou buci. O parte o arunc n curtea casei, iar cealalt o mnnc el. Totodat,
bolnavul care rostete un jurmnt sever: Atta vreme ct voi tri, nu voi mai gusta carne de
capr. Pentru boal un cozonac, pentru mine vindecare i sntate! Ritualul se continu prin
degustarea unui pahar de vin rou. Dintr-o can de lut, plin cu vin, bolnavul toarn un pahar cu
vin pe pmnt, iar cantitatea rmas o bea treptat, rostind n gnd o rugciune pentru sntate.
Tradiia spune c suferinzii se vindec, dac i respect jurmntul.
i o alt tradiie, transmis din btrni, este respectat cu sfinenie mai ales n lumea satelor: n
ziua praznicului, mamele nu las pe foc o oal cu mncare. Se crede c, respectnd acest obicei,
mamele i apr copiii de nenorociri, de arsuri i de rceli.
Ce spune Calendarul popular
n calendarul popular, praznicul Naterii Maicii Domnului reprezint pragul dintre dou anotimpurisfritul verii i nceputul toamnei.
Rndunelele pleac spre ri mai calde, n timp ce erpii i gndacii se ascund n pmnt, speriai
de schimbarea vremii, care se rcete. De la aceast dat, n mediul rural ncep lucrrile agricole
de toamn.

De acum ncepe culesul legumelor, se evalueaz recolta, se culeg i ultimele plante i fructe de
leac. Pentru efectele lor terapeutice, aceste leacuri vor fi pstrate n farmacia casei.
De astzi ncepe culesul viilor.
Praznicului de astzi i se mai atribuie un alt obicei agrar: jupuirea cojii de pe trunchiul ulmilor,
urmnd ca fibrele copacului s fie pstrate pentru legarea viei de vie, n primvar.
n ziua praznicului, ncepe ritualul numit btutul" nucilor.
Pentru ca nucul s rodeasc i n anul viitor, nucul se bate s cad nucile. Familiile care respect
ritualul, vor avea, cu siguran, o recolt de nuci bogat i n anul viitor.
n acelai timp, dup aceast dat ncepe semnatul grului, secarei i orzului. Tradiia spune c,
n localitatea n care lucrrile agricole ncep a doua zi dup praznicul Naterii Maicii Domnului, vor
fi recolte bogate i se va aduna sporul casele tuturor gospodarilor. .
Potrivit tradiiei, pentru a alunga ghinionul i boala, din ajunul srbtorii, gospodinele nu trebuie s
aprind focul n vatr n urmtoarele dou zile.
n aceast zi, brbaii pun la pstrare plriile pn la praznicul Sfntului Gheorghe, n primvara
anului viitor, iar n locul lor vor purta cciuli.
n ziua praznicului nu se fac treburi gospodreti, pentru a ine departe de cas orice ru.

TRADITII SI OBICEIURI DE ADORMIREA MAICII


DOMNULUI
n aceasta zi este celebrat si Ziua Marinei, deoarece Maica Domnului este
patroana marinarilor. Se fac serbri la malul mrii (Constana), dar i n oraele
dunrene. La ar, n vii se angajeaz pndarii i se spune c se leag" ciocul
psrilor pentru a nu mai putea strica boabele de struguri. De asemenea se ofer
ofrand din noua poam. n prile Moldovei Sfnta Maria Mare (15 august) este
considerat "a morilor" fiind pomenii toi cei ce au numele pornind de la cel al
Preacuratei i doar la Sfnta Maria Mica (8 septembrie) sunt srbtorii cei care
poart acest nume; Srbtoarea Sfintei Marii este i ea un hotar: acum se adun
ultimele plante de leac, putem afla cum va fi toamna ce se apropie. La Sfnta Marie
Mare se culeg flori i se pun la icoana Preacuratei considerndu-se c, apoi sunt bune
de leac. ntre cele dou Marii ( 15 august 8 septembrie) este timpul prielnic
semnrii grului. Srbtoarea Adormirii Maicii Domnului ncheie un ciclu, redeschis
de cea a Naterii Maicii Domnului (8 septembrie). Dintr-o smn, aparent moart,
se va nate un nou spic de gru plin cu boabe, pentru a adeveri c din moarte va fi
nviere.

TRADITII DE BUNA VESTIRE


In calendarul popular sarbatoarea aceasta se mai numeste si Blagovistenie
sau Ziua Cucului, cucul ocupand un loc central in cadrul acestei mult asteptate
sarbatori. Cucul perceput ca incarnare a stramosului mitic, pasare cu un pronuntat
substrat erotic, anunta sosirea efectiva a primaverii. Primul sau cantec care are loc
de obicei la Bunavestire, trebuie sa fie asteptat de toti oamenii in haine curate,
veseli, cu stomacul plin si cu bani in buzunare. Daca nu ar fi indeplinite aceste
conditii rituale, oamenii respectivi nu ar beneficia de toate acele lucruri in anul care
va urma. Daca primul cantec al cucului era auzit cumva pe stomacul gol, in partea
stanga sau in spatele omului, era semn de rau augur, dupa cum indica si versurile:
"Cucu-n spate mi-a cantat/ si moartea m-a sagetat!"; mai mult, daca cineva auzea
cucul toata primavara se credea ca va muri in scurt timp. Pe aceleasi coordonate se
situeaza si intrebare:"Cucule, puiucule/ Cati ani imi vei darui/ pana ce eu voi muri?",
dupa care se numara cantecul cucului (de cate ori isi striga numele).
Pe de alta parte, flacaii si fetele il intrebau pe cuc lucruri care ii interesau mai mult,
precum: "Cucule voinicule/ Cati ani imi vei da/ pan' m-oi insura (marita)?" Tacerea
cucului aducea mare bucurie celor care intrebau, deoarece tacerea echivala cu o
casatorie grabnica, in vreme ce cantatul cucului ii aducea la disperare pe tineri,
fiecare glas fiind socotit un an de asteptare!