Introducere

In cadrul ateliereleor de reparatii au fost folosite in timp diferite sisteme de

executare a repararii a agregatelor agricole.
Prin reparatie se intelege o lucrare efectuata periodic in scopul asigurarii
mentinerii in stare de functionare a mijloacelor fixe, in general, si aa
masinilor, , prin care se inlatura defectiunile constatate in functionare si se
realizeaza inlocuirea totala sau partiala a acelor parti deteriorate sau care au
o durata mai mica de functionare in comparatie cu altele .
Intr-o prima etapa de organizare empirica, reparatiile se efectuau asupra
utilajelor atunci cand acestea ieseau din functiune datorita uzurii. Aceasta
modalitate era necorespunzatoare din punct de vadere economic, ca urmare
a faptului ca perturba buna functionare a procesului de productie. Pentru a
se evita uzura excesiva amasinilor agricole si tractoarelor, a preveni iesirea
accidentala din functiune si a asigura executarea unor reparatii de calitate cu
costuri minime s-a elaborat un sistem de organizare a executarii reparatiilor
care da posibilitatea satisfacerii urmatoarelor cerinte de baza :
a) cunoasterea datei calendaristice a scoaterii din functiune a utilajului
pentru reparatii ;
b) stabilirea din timp a felului reparatiilor ce trebuie efectuate si a duratei de
executie in vederea pregatirii materialelor, utilajelor si a fortei de munca
necesare executarii lor,
c) determinarea
reparatiilor .

mijloacelor

financiare

necesare

pentru

realizarea

Pornind de la aceste cerinte au fost elaborate doua sisteme de

organizare a executarii repararii utilajelor si anume : sistemul de reparatii pe
baza constatarilor si sistemul de reparatii preventiv-planificate .

Sistemul de organizare a executarii repararii utilajelor pe baza

constatarilor , care consta in stabilirea termenelor de oprire a utilajelor
pentru reparatii si a reparatiilor de efectuat, pe baza unei supravegheri
sistematice a utilajelor si constatarii starii lor de catre personalul specializat
in acest scop .
Pe baza constatarilor consemnate in fisele tinute pe utilaje, unde se
trec defectiunile constate, se stabileste programarea intrarii in reparatie a
acestora si a reparatiilor ce trebuie executate .
Acest sistem prezinta unele avantaje, cum sunt :

1) cunoasterea din timp a datei de intrare in reparatii si a reparatiilor ce

trebuie realizate ;
2) comandarea din timp a pieselor de schimb necesare si pregatirea
prealabila a executarii reparatiilor,

Capitolul I
Continutul proectului de curs la disciplina ,,Intretineri tehnice si reparatii de
masini,, este redat dupa urmatoarea tema .Tema cea mai actual a proiectului
de curs este organizarea si planificarea intretinerilor tehnice si reparatiei de
masini in atelierul intreprinderiii agricole .De aceia o deosebita atentie in
proect este data elaborarii planului de reparatii ,calcului fortei de munca ,
strungurilor , utilajelor de reparatii , suprafetelor sectiilor sectoarelor si
locurilor de munca .
Partea tehnologica a proectului este reflectata prin elaborarea unei fise
operationale tehnologice la diagnosticarea si intrtinerea tehnica a unei
instalatii sau masini in totalitate , sau reconditionarii (repararea unui
ansamblu iar in partea econmica calcularea cheltuelilor de munca la
realizarea operatiilor reflectate fisa tehnologica.
In calitate de obiect al proectarii se ia atelierul central de destinatie
generala a intreprinderii agricole .
1. Planuirea intretinerilor tehnice si reparatie in gospodaria agricola
cercetata.
2.1Intocmirea planului anual de lucrari al atelilierului central al itreprinderii
agricole
Datele initiane pentru intocmirea planului anuale a atelierului de reparatii
sint urmatotarele..
a)Numarul de masinipe marimi(tractoare ,combine, automobile,masini
agricole de baza).
b)Volumul de lucrari anuale a masinii(in hectare, in kg de combustibil
consumat , on ore motoare de functionare )in kilometri parcursi .
c)Termenii de intretinere tehnica si reparatii de masini ..(in acelasi unitati de
masura).
Datele initiale sint redate in tabela Nr..10
Programa anuala productiva a atelierului intreprinderii include intretineri
tehnice a parcului de masini si tractoare .
Reparatiile curente a tractoarelor, combinelor si mainilor agricole si
intretinerile tehnice Nr.1 ,
Si Nr.2 a automobilelor reesind din kilometrii parcursi .

Repararea capital a tractoarelor , automobilelor si motoarelor se realizeaza

in atelierile rationale de tip ,,Tehnica Agricola,, si la intreprinderi de reparare
speciala.
Numarul de reparatii si intretineri tehnice periodice se determina pe datele
initiale , si periodicitatea intretinerilor tehnice si reparatii sint prezentate in
tabelul Nr.1

1)Se determina numarul de reparatii capitale a tractorului . T-150 dupa

formula
Wen 200000
nk MK = 124800 1,6
K-numarul de reparatii capitale
We- volumul de lucru in kilograme de combustibil concumat
n-numarul de tractoare de marca data .
MK-cantitatea de combustibil consumat intre reparatii.
Inlocuim indicatorii din formula cu datele tabelului obtinem.

2)Calculam numarul de reparatii curente dupa formula .

Wen
200000
nc Mc nk= 41600 -1,6=3,2
nc=numarul de reparatii curente
We-volumul de lucru, kilograme de conbustibil consumat
n-numarul de tractoare
Mc-cantitatea de combustibil consumat de la o reparatie la alta
nk-numarul de reparatii capital.

3.)Calculam numarul intretinerilor de Nr.3 conform formulei.

Wen
n+3 M +3 ( nc+ nk )

n+3=

200000
4,8=4,8
20800

n+3-numarul de intretineri dehnice Nr.3

3

n-numarul de tractoare
nc-numarul de reparatii curente
nk-numarul de reparatii capital
M+3-periuada intretinilor tehnice conform kilogramelor de conbustibil
consumat.

4) Calculam numarul de intretineri tehnice de Nr.2

Wen
n+2= M IT 2 ( nk + nc+ nT 3 )

n+2=

200000
(1,6 +3,2+ 4,8 )
5200

n+2=38,4-9,6=28,8
n+2-numarul de intretineri tehnice Nr.2
We-volumul de lucru in kilograme de combustibil consumat
n-numarul de tractoare a atelierului
nk-numarul de reparatii capital
nc-numarul de reparatii curente
nT3-numarul de reparatii de numarul 3
M IT2-periuada intretinerilor tehnice conform conbustibilului consumat

5)Numarul de intretineri tehnice Nr.1

Wen
n+1= M IT 1 ( nc +nk + nIT 3+ nIT 2 )
3,2+1,6+
n+1= 200000 4,8+28,8)
1200
n+1=166,6-38,4=128.2
n+1-numarul de intrtineri tehnice de nmarul 1
We-volumul de lucru dupa numarul de kilograme de combustubil consumat
n-numarul de tractoare in atelier
M IT- periuada intertinerilor tehnice conform conbustibilului consumat
4

nc-numarul de reparatii curente

nk-numarul de reparatii capitale
nIT3-numarul de reparatii de numarul 3
nIT2-numarul de reparatii de nuamrul 2

6)Calculam nuamarul de reparatii totale la tractorul MTZ-80

Wln
nk= MK
27600
nk= 57600 =3.75
nk-numarul de reparatii capital
Wln-numarul de lucrari in kilograme de dombustibil consumat.
Mk-conditia de combustibil consumat in kilograme de la o operatie la alta

7)Calculam numarul de reparatii curente MTZ80/82 conform formulei .

Wln

nk
nc
Mk
216000
nc 19200 3,75=7,5
nc-numarul de reparatii curente
Mk-conditia in combustibil de la o operatie la alta
nk-numarul de reparatii curente.
Wln-numarul de lucrari in kilograme de combustibil consumat

8)Calculam numarul de intretineri tehnice Nr.3

WLn
IT3 Mit 3 (nk +nc )
3,75+11,25=11,25
216000
It3=

9600

9)Calculam numarul de intretineri tehnice Nr.2

nk +nc + IT
IT2 Wln 3)
Mit 2

IT2=

216000
(3,75+ 7,5+11,25 ) =67,5
2400

IT2-numarul de intretineri tehnice de numarul 2

Wln-numarul de lucrari in kilograme de conbustibil consumat
Mit2-periodicitatea de intretineri tehnice dupa consumul de conbustibil
nk- numarul repararii capitale
nc-numarul de reparatii curente
IT3-numarul de intretineritehnice de numarul 3

10)Calculam numaru de intretineri tehnice de Nr.1 .

nk +nc + IT
IT1 Wln 3+IT2)
Mit 1
216000
IT1= 1200 (3,75+ 7,5+11,25 ) =157,5
IT1-numarul de intretineri tehnice de numarul 1
IT2-numarul de intretineri tehnice de numarul 2
Wln-numarul de lucrari in kilograme de conbustibil consumat
Mit1-periodicitatea de intretineri tehnice dupa consumul de conbustibil
nk- numarul repararii capitale
nc-numarul de reparatii curente
IT3-numarul de intretineritehnice de numarul 3

11)Numarul de reparatii capitale la automobilul MAZ-50A.

nk=

Wln
Mk

nk=

360000
=3,42
105000

nk-numarul de reparatii capitale

Wln-kilometri parcursi de automobile
Mk-kilometri parcursi de la o reparatie capitalala alta

12)Calculam numarul de intretineri Nr.2 la automobilul MAZ-50A

Wln
Ntr2= Mtr 2 nk

Ntr2=

360000
3,42=13,15
8000

Ntr2-numarul de intretinere de numarul 2

Wln-kilometri parcurs de automobile
Mtr2-kilometri parcursi de la o reparative la alta
nk-numarul de reparatii capital la care afost supus automobilul

13)Calculam numarul de intretineri tehnice de Nr.1 la automobilul MAZ-50A

Wln
( nk + Ntr 2 )
Ntr1= Mtr 1

Ntr1=

360000
(3,42+13,5 )= 73,08
4000

Ntr1-numarul de intretineri de numarul 1

Ntr2-numarul de intretinere de numarul 2
Wln-kilometri parcurs de automobile
Mtr1-kilometri parcursi de la o reparative la alta
nk-numarul de reparatii capital la care afost supus automobilul

14)Calculam numarul de reparatii capitale la automobilul VAZ.

Wln
nk= Mk
35000
nk= 90000 =0.338
nk-numarul de reparatii capitale ale automobilului
Wln-kilometri parcursi de automobil
Mk-kilometraju parcurs de la o reparative la alta .

15)Calculam numarul de itretineri de NR.2

Wln

Ntr2 Mtr 2 nk
35000
Ntr2 8000 0.388=2,5
Ntr2-numarul de intretineri tehnice de Nr.2
Wln-kilometri parcursi de automobile
Mtr2-kilometri parcursi de la o intretinere la alta
nk-numarul de reparatii capital

16)Calculam numarul de intretineri de Nr.1

Wln
Ntr1= Mtr 1 (nk + Ntr 2)

Ntr1=

35000
( 0.388+2,5 )=34,12
1000

Ntr1-numarul de intretineri tehnice de Nr.1

Wln-kilometri parcursi de automobile
Mtr1-kilometri parcursi de la o intretinere la alta
nk-numarul de reparatii capital
Ntr2-numarul de intretineri tehnice de Nr.2

1.1)Calcularea numarul de reparatii capitale la tractorul T-150

8

Wln

nk MK
202500
nw= 57600 =3,51
nk-numarul de reparatii capitale
Wln-numarul de lucrari in kilograme de combustibil consumat
MK- consumul de conbustibil de la o reparatie la alta

2.1)Calculam numarul de reparatii curente a tractorului T-150

nc=

nc=

Wln10
-nk
MC

202500
3,51= 17,58
9600

nc-nmarul de reparatii curente

nk-numarul de reparatii capitale
Wln-numarul de lucrari in kilograme de combustibil consumat
Mc- consumul de conbustibil de la o reparatie la alta

3.1)Calculam numaru de intretineri tehnice de Nr.3

IT 3=

IT 3=

Wln10
( nk +nc )
Mrt 3

202500
( 3,51+17,58 )=35,16
3600

IT3-numarul de intretineri tehnice de numarul 3

nc-nmarul de reparatii curente
nk-numarul de reparatii capitale
Wln-numarul de lucrari in kilograme de combustibil consumat
Mrt3- consumul de conbustibil de la o reparatie la alta

4.1)Calculam numarul de intretineri tehnice de Nr.2

9

Wln10

( nk +nc +nit 3 )
IT2
Mrt 2
202500

(3,51+17,58+35,16 )=28,12
IT2
2400
IT2-numarul de intretineri tehnice de numarul 2
nc-nmarul de reparatii curente
nk-numarul de reparatii capitale
Wln-numarul de lucrari in kilograme de combustibil consumat
nIT3- numarul de intrtineri tehnice de numarul 3
Mrt2- consumul de combustibil de la ointretinere la alta

5.1)Calculam numarul de intretineri tehnice de Nr.1

IT 1=

IT 1=

Wln10
( nk +nc +nit 3+nit 2 )
Mrt 1 -

202500
( 3,51+17,58+35,16+28,12 )= 84,38
1200 -

IT1-numarul de intretineri tehnice de numarul 3

nc-nmarul de reparatii curente
nk-numarul de reparatii capitale
Wln-numarul de lucrari in kilograme de combustibil consumat
nIT3- numarul de intrtineri tehnice de numarul 3
Mrt1- consumul de combustibil de la o intretinere la alta
Nit3-numarul de intretineri tehnice de numarul 3

Tabelul Nr.1

Numarul.

Marca
automobilului

Cheltuelire parcului de
automobile
pina la
reparatia capitala
10

Masini noi mii km.Masini care

au
trecut repar.
capitala
1
1

2
MAZ ZiL-130,
KRAZ, MAZ50A
GAZ-66 ,ZIL131,
URAL
ZIL, MAZ-555,
GAZ
MAZ-503A

105
90
90

77

95

85

Tabelul Nr.2
Valoarea medie a coficientului de reparatii a masinilor
agricole
Nr.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Masini
Combine cerealiere
Pluguri
Cultivatoare
Grape cu discuri
Grape cu colti
Semanatori
Masini de plantat
Seceratoarele
Combine si spalatoare de
cartofi
Cositoare

Coeficientul
0,60
0,80
0,80
0,78
0,78
0,78
0,80
0,75
0,80
0,75
Capitolul II

11

Cheltueli de munca capacitatea de transportare a greutatilor,

automobilului.
6,5pina la 2,5 tone
7..de la 2,5 pina la3,5tone
7,7.de la 3,5 pina la 5 tone
12.de la 5 pina la 10 tone
Reparatile curente ale automobilelor nu se calculeaza .La execuatea
reparatiilor curente a automobilelor se prevede urmatoarele norme de
cheltueli de munca la o mie de chilometri parcursi.
a)Toate lucrarile de reparatie a automobilelor se executa la intretinerea
tehnica IT2 si IT1.
In planul manual a atelierului central de reaparatii al intreprinderii agricole
,,Reparatii tractoare,, se include numai acele lucrari care se executa la
atelierul dat .
Nu se include in planul urmatoarele lucrari:lucrarile care se executa la
intreprinderi de reparatii tehnica agricola , reparatii capitale ale
tractoarelor ,automobilelor , combinelor .
Reparatiile capital si curente ale motoarelor cu ardere interna .
b)Lucrarile care se executa in centrele de intretinere tehnica si cu ajutorul
mijloacelor mobile.(IT2, IT1 la la tractoare, intretinerile tehnice periodice la
combine , intretinerea tehnica dupa sezon).
In planul de lucru a atelierului se prevede lucrari adaugatoare, reparati
utilajelor formelor zootehnice reparatia utilajului atelierului si alte lucrari
degospodaresc.
In marime de 2025% din volumul total din lucrarile atelierului pentru
repararea si intretinerea tehnica a masinilor
Numarul mediu de reparatii anuale a masinilor.
Numarul mediu de reparari anuale a combinelor si masinilor agricole se
calculeaza dupa formula :
nra=ra*n
nra-numarul mediua de reparatii a combinelor si masinilor agricole .
ra coeficientul ce cuprinde reparatiile curente ale masinilor agricole si
combinelor .
n- numarul de masini de marca data .
Calculam numarul de reparatii curente .
combinele cerealiere: nra=14*0,60=8,4
combinele pentru recoltat cartofi: nra=8*0,80=6,4
Combinele de recoltat sfecla de zahar nra=4*0,80=3,2
12

Pluguri nra=10*0,80=8
Semanatori cerealiere nra =4*0,78=3,12
Grape nra= 3*0,78=2,34
Cultivatoare nra=4*0,80=3,2
Masini de administrat ingrasaminte nra=3*0,80=2,4

Planul anual de executare a Intretinerilor tehnice si reparatii de masini a

atelierului central al
intrprinderii agricole ,,Reparatie tractoare ,,pentru
anul 2015

Tabela Nr.3
Denumi
rea
si
marca
masinii

Nr
de
masi
ni

1.Tracto
r
2.Auto
mobile
3.Comb
ine
4.Mas.
agricole
TOTALU
L

32

Denumi
rea
menten
anta
ITsi RM

Volumul
de
lucrari
la o
tot
unit
al
ate

Nr. IT
si
rep.

Volu
m
de
lucru

Nr.IT
si
rep.

Volu
m
de
lucru

Nr.I
T
si
rep

Volu
m
de
lucru

Nr. IT
si
rep.

Volu
m
de
lucru

RC

Nr
de
repar
ati
si
intrti
nei
tehni
ce
4
13

5
257

7
4

8
1020

9
1

10
257

11
6

12
1542

13
2

14
514

IT3

16

20

6
334
1
320

120

40

140

20

RC

340

138
0

345

345

345

345

16

135

810

810

270

270

15

15

15

20

In acelasi numar de trimester

II
III
IV

26

RC

15

216
0
45

24

RC

12

40

480

120

280

40

80

102

64

812

772
6

22

2430

18

1747

17

2337

1244

IT2

Distribuirea volumului de lucrari luinduse in consideratie cit de solicitate in

decursul anului din practica intreprinderii agricole ca in trimestrele 2si 4 sint mai
solicitate decit solicitaterea in 1si 3 cind au unele lucrari agricole.

13

In baza planului anual de reparatii si intretineri tehnice se intocmeste conform

gradului de solicitare in forma tabelara Nr.15
II) Calculul numarului de muncitori in productie.
Numarul de muncitori dupa cum total cit si dupa felurile de munca se determina
prin inpartirea numarului de lucrari sumar a fondului de timp real al muncitorilor .
Ts
Pn= Ftr

Conform formulei :

Pn-numarul de muncitori calculatat.

Ts- volumul de lucrari toatal
Ftr- fondul de timp a unui muncitor .
Fondul de timp al unui mincitor pentru o zi referitoare la 5 zile pe saptamina se
caleaza dupa formula :
Vos
Ftr= Nzs
Vos-numarul de ore de munca saptaminale prevazute in legislatia muncii a
Republicii Moldova , pentru un om asta reprezinta 48 ore.
Tabelul Nr.4
Numarul
de ordine

Feluri de
reparatii
de masini

Solicitarea
anuala om/
ore.

Solicitare Intretinerilor tehnice si reparatii de

masini om-h

II

III

IV

Repatii ale
tractorului

3361

1020

257

1542

514

IT ale
tractorului

320

120

40

140

20

RC a
automobilel
elor

1380

345

345

345

345

14

IT ale

2160

810

810

270

270

automobilul
ui
5

RC ale
mas.
Agricole

480

120

280

40

80

Suma

7701

2415

1732

2337

1229

Lucrari
audagatoare
20%

1540

495

346

467

245

Totale

9241

2910

2078

2804

1474

Tabelul Nr.5
Nr
de
ord

Masinile

1
2
3
4

Feluril
e de
IT si
Rep
de
masin
i
om/or
e

Solicitar
ea
anuala
om/ore.

Distribuirea volumului de lucri pe operatii

tehnologice .
demontare,
spalare,
motare.

de
lacatuserie.

Sudare
electric
a si cu
gaze.

om/
h

om/
h

Forjare.

Timplari
e si
vopsire.

Strungire
.

om/
h

om/
h

om/
h

om/
h

10

11

12

13

14

15

16

Tractor

RC

3341

6,4

13
4
9,6

13
4
3,2

13,
5
5

45
1
16

RC+IT

3540

60

42
5
4,5

Masini
agricole

RC

480

3,
5
5

31
5

476
7

1
6

23
5

2
7

24
7
2,9
2
33,
6
42
1

12

65,
5
56

21
2
1,1
2
57,
6
41
4

45

10
6
1,5
7
24

RC

212
4
29,
4
269

40
1
51,
2
42
5
5,4

2,
9
2

Automob
ile
Combine

1
2
1
6
1
2
1
2
1
2
6
4

320

212
1
224

97

It

63,
5
70

Totalul

7726

57,
6
94
0

2,
5
12

6,
5
7
2
5

10
8
4
8

Numarul de muncitori dupa felurile de lucrari.

Tabelul Nr.6
15

38,
4
93
5

Felurile de lucrariVolumul suma

om/h
Demontare,spal 4767
are montare
Lacatuserie
940
Sudare
235
Forjare
414
Timplarie si
421
vopsire
Strunguri
935
Totale
7712

Fondul annual de Numarul de calcul de

Numarul acceptat
timp
muncitori
de munca
2,51
1895
3

1895
1846
1846
1876

0,49
0,12
0,22
0,22

1
1
1
1

1895
11253

0,4
3,96

1
8

Determinarea suprafetelor de productie a atelierului de reparatii.

Suprafetele Fsec a sectoarelor:
-de demontare, spalare, motoare
-de lacatuserie,
-sudare,
-forjare,
-de timplarie si vopsire ,
-de strungiri.
Se calculeaza dupa formula : Fsec=(Fm+Fut)k
Unde :Fm-suprafata ocupata de masini.
Fut-suprafata ocupata de utilaj.
k-coficient egal cu 0,95
Suprafata ocupata de masini in dependent de marimile de gabarit.
Tabelul Nr.7

Nr
de
ordin
e
1
1
2
3
4
5

Marca masinii

2
Tractoare
T-150
DT-75N
IuMZ-6L
MTZ-80/82
Automobile
Zil-130

Marimile de gabarit in
mm

Suprafata ocupata in
m2

4750x1850
4575x1740
4095x1864
9815x1640

8,79
7,96
7,63
6,26

6675x2500

16,50

16

6
7
8
9
10

Gaz-53
Plug PLN-4 35
Semanatoare SZ-3,6
Cultivator CPS-4
Combine

5715x2280
6750x3600
355x4170
3450x4895
7672x3120

13,03
24,20
14,20
16,90
8,60

Utilajul de baza a atelierului de reparative a intreprinderii ,,Reparatii Tractoare,,

Tabelul Nr.8

Nr.de Strunguri utilaje

ordine si
dispozitive

1
2
3
4
5
6

7
8
9
10
11

12
13
14

Marca sau
tipul

Strunguri de
prelucrare prin
aschiere.
Strunguri
combinate
Bormasina
verticala
Bormasina de
banca
Derodare si
slefuire
Aparat de ascutit
Bormasina
electrica
Utilaj de forjare
si pres.
Ciocan
pneumatic
Horn de forjare
Nicovala cu 2
coarne
Foarfece
electrice
Foarfece cu
pirgie
Ventilator de
suflare
Presa hidraulica
Presa manuala
17

1395

Gabarit
lungi
me
mm

latime
a
mm

2750

1256

Nu
de
25

21312A

950

650

N312A

700

360

38634

800

600

TA255
IA-1013

460
385

330
78

1
1

M-4125A

375

805

2275B
Gost-113865

1100
660

1000
150

1
1

IA-5402

270

105

N-970

480

180

BD-3

500

360

P6022
OSC 918

600
450

450
370

1
1

Utilaj de sudat
Transformator de
sudat
Generator de
acitilena

15
16

Utilaj de
spalare

17

Ts-300

760

ACM-1

OM9479

Curatatorul cu
apa si aburi cu o
camera

520

1360 1600

Statele tarifelor pentru muncitorii agrotehnici de reparatie a intreprinderilior

agricole.
Tabelul Nr.9

Nr
de
ord
.
1
1

Conditiile si
normele de
munca
2
Cu conditii
nomale de
munca
Cu conditii grele
si nocive de
munca
De strungire
conditii normale
de munca
De strungire
conditii nocive
de munca

Statele tarifare pentru coficientii de munca

1

3
43,3

4
47,1

5
51,2

6
56,6

7
63,7

8
74,3

48,7

53,0

53,6

63,7

71,2

83,5

48,7

53,0

52,6

63,7

71,7

83,5

51,2

55,7

60,6

67,0

75,4

87,9

De calculat timpul la repararea arborelui primar al cutiei de viteze a tractorului T150K

Vom calcula tipul operatiei de incarcare a capatului arberelui. Incarcarea cu arc
electric la diametrul 48mm. La lungimea de 33mm. o varealiza sudorul de
categoria a 3 timpul de incarcare a unei bucati este de 4 minute .Strungirea
18

1
1

suprafetii incarcate categoria a 3. Timpul de pregatire si finisare la prelucrarea

unei pese.Neprelucrata termic, necalite cu inaltimea pina la 200mm se da
10min. Daca numarul de personae in partida n=2 atunci Tpf=5 min.
La curatirea pesei se consuma 2 minute prin urmare, Tn=4+2+5=11min
Tn=3+5=8mm
La curatirea stropilor de metal se consuma 2 minute.La taerea filetului cu cutitul
8minute.
Timpul total la filetarea prin aschiere va fi: Tnsl=8+1+8=17min acest timp il
introducem in fisa tehnologica.
Determinarea deviziunilor de cheltueli la repararea piesei.
La repararea pesei se compune din urmatoarele tipuri de cheltueli.
1)Salariul muncitorilor de productiei cu sporurile adaugate.
2)Costurile materialelor de baza
3)Chetuelile impuse de productie.
4)Salariul include (salarizarea de baza si totodata defalcarile de asigurare
medicala,in fondul social si medicale .
Se calculeaza cheltuelile la salariul de paza SB a muncitorilor de productie
pentru aceasta se ia cheltuelile de munca om/ore din fisa operational intocmita
a procesului tehnologic si se inmulteste la costul unei ore luata din planul tarifar
functional.
La salarizarea de baza se adauga sporurile la leafa la care se refera premiile
,platile concediale, platile adaugatoare a adolescentilor,salariul mamelor cu copii
mici.
Raportul procentual dintre timpul vacantelor si timpul comul de munca Pv(%)se
100Zo
determina dupa formula Pv= L21
Zo-zilele de odihna(vacant)
L-numarul lunelor lucratoare
21-numarul de zile lucrate dintro luna.
Inlocuim indicatorii din formula cu datele reale pentru categoria de muncitori cu
15 zile lucratoare de concediu.
1Pv=

10015
=5,84
1221

Inlocuim indicatorii din formula cu date reale pentru categoria de muncitori cu

18 zile lucratoare de concediu.

19

10018
2Pv= 1221 =7
Inlocuim indicatorii din formula cu date reale pentru categoria de muncitori cu
24 zile lucratoare de concediu.
3 Pv=

10024
1224 =9,35

Celelalte sporuri la salariu sint 3-5% din salariul de baza.

Defalcarile la fondul social se calculeaza marime de 4,4% din salarei de baza.
Costul materialelor CM se calculeaza conform pretului de piata cu TVA.
Cheltuelile comunale productiei Ccp=

(Slc + Ssp)
100

Pep-procentul comunale productiei de cheltueli.

Cheltueli comunale gospodaresti. Ccs=

( Sl+Se ) Res
100

EX..De determinat cheltuelile de reparare a pesei arborelui primar al cutiei de

viteze la T-150k piesa (nr 77-58 1251)
Din fisa luam valorile timpului de reparare pe categorii si conditiile de munca 12
min.
Categoria 3(conditii nomale de munca )12min
Categoria 4(conditii normale de munca )18 min
Categoria 4(conditii nocive de munca)11min
Total -----41min.
Salariul de baza conform tarifelor va fi :Sb=

Pn 1+ Pn2+18+ Pn 311
=
60

51,212+ 56,618+ 63,711 614,4 +1018,8+700,7

=
=39
60
60

Salariul adaugator il luam in mediu 10% de la salariul de baza.

4010
Sad= 100 =4 lei
4,4
Df.s= 100 =2lei

20

Defalcarile in fondul social se ia 4,4% din cel de baza. Costul materialelor

pentru reparare il luam orientativ egal cu 5lei.
Cheltuelile productive comune se eau conform datelor concrete a unei
intreprinderi de reparatii tipul ,,tehnica-agricola,,in marime de 25% la suta din
suma salariului de baza sic el adaugator.
40+4
44123
Crep 100 =
=55lei
100
Cheltuelile de reparare a unei pese va fi..
Cren=Sc+Sod+Cmt+Cep+Dfs.
Inlocuim indicatorii din formula:Crep=40+4+5+2+55+11=117
Rentabilitatea reparatiei se calculeaza dupa formula:
A=

CnBresreo
Bres noi

A-indicatorul rentabilitatii la reparative

Cn-costul piesei noi
Bres-resursa de lao reparative pina la alta reparative
Bres noi- moto resurse a pisei noi pina la reparative

Caracteristicile tehnice a ventilatoarelor centrifuge de seria a

Tabelul Nr.10
Nr de Numarul
ordin ventilatorul
e
ui

Numarul
rotatiilor
pe
minut

WV m3/h

21

HV CG/m2

Tip
nv
motorulu
i

1500

200

25

0,35

300

25

0,45

400

25

0,48

500

25

600

25

700

Al-21-4

0,54

25

0,56

23

800
900

0,32

0,50

25

0,48

Fregventa de aerisire
Tabelul Nr.11

Nr.

Sectia (sectorul) atelierului.

1
2
3
4
5
6

Galvanizare
Sudare
Forjare
Tursatorul cuprare
Repararea utilajelor electrice
Repararea aparatelor de
alimentare
Incercarea motoarelor
Mecanica si lacatuserie
De reparare a motoarelor
De demontare spalare
De reparare asamblare

7
8
9
10
11

Frecventa orara de ventilara a

aerului
6-8
4-6
4-6
3-4
3-4
3-4
3-4
2-3
1,5-2
2-3
1,5-2

Calcularea ventilatiei.
conform cerintelor sanitare igienice se stabilesc nu mai putine de 3 ori se
realizeaza ventilarea naturala sau cu ajutorul ferestruicilor.
22

Ventilarea artificiala se proiecteaza sau se verifica prin cabluri in asa ordine se

determina pentru care sectoare se foloseste ventilarea artificial si se stabileste
fregventa schimbarii aerului pentru posture de munca cu conditiie de munca ce
se caracterizeaza cu emanarea colbului gazelor, sau aburilor se proecteza
ventilarea locala prin absorbtie.
Productivitatea ventilatorului : 1(m2/h)
2)Wv=Vs*k
K-fregventa de ventilare
Vs-volumul sectorului
Se calculeaza reesind din volumul incaperii si fregventa de aerisire a aerului.
Puterea motorului electric pentru actionarea ventilatorului se calculeaza conform
WvHvB
urmatoarei formule : Nv=
3600n
Nv-puterea motorului
Hv-jetul ventilatului
Wv-productivitatea ventilatorului
B-coeficientul de rezerva a puterii (1.2-1,5)
n-randamentul ventilatorului

EX. 1.Calculam ventilarea in sectorul de forjare a atelierului , inlocuind

parametrii in conform formulelor de mai sus.
Productivitatea ventilatorului : 1(m2/h)=36m2/ora
2)Wv=Vs*k=36*5=180

2. calculam puterea motorului electric pentru actionarea ventilatorului se

WvHvB
1802001,2
calculeaza: Nv=
=
3600n
36000,35 =34KW
Concluzie:Pentru ventilarea sectorului de forjare avem nevoie de un ventilator cu
o productivitate de 180 ,si un motor de actionare de aproximativ 34kw

Capitolul III

23

*Masuri de prevenire a incendiilor la intretinerea parcului de

masini si tractoare.
Producerea acidentelor de munca este favorizata de o serie de factori care
trebuie tinut seama la organizarea acestor activitati .
Accidentele de munca
Accidentele mecanice-acestea accidente se pot intimpla datorita loviturilor
strivirilor ,caderilor ect.Ele pot fi provocate ..
-Parti mobile in functiune ale masinilor..agregate, transmisiilor,roti
motoare,volante manivele , masa mobila a masinilor de rabotat,universal sau
platouri de strung, paletele ventilatoarelor motoarelor ,masini agricole,
experimente adaugatoare.
-Deplasarea insasi a masini in timpul probelor.
-Sculele cu care se prelucreaza si se desprind din dispozitivul de fixare sau
sint bine tinute in mina (dalti cu capul turtit si margini rasfrinte ,ciocane
fitate insufficient in coada , pile fara miner, chei degradate si dalte, greutati
sarcini care se deplaseaza manual fie pe carucioare sau macarale ). Obecte
care se prelucreaza pe masini in stare avariata , particule de metal care se
desprind de la piese in timpul prelucrarii la strunguri , foarfece, polizoare ,
ciocane mecanice .Obiecte in cadere sau descacate sau pozitionate
neregulamentar cu risc de rostogolire si deplasare necontrolata.
Acidente termice acestea sint datorate contactului direct cu piese incalzite
spre exemplu.. contactul cu piese calde , forjare sau recent sudate, cu galerii
de etansament radiator,piese inferbintate in urma polizarii.
-Contactul direct cu cuptoarele de tratamente termice sau de incalzire la
forja, piese incalzite pentru montare.
Accidente chimice- aceste accidente sint datorate contactului direct cu
substante chimice, diversi acizi sau baze concentrate .
Acidente electrice-aceste acidente sint datorate trecerii curentui electric prin
corpul uman, aceasta ar putea fi provocata de atingerea acidentala a unor
conductoare neizolate sau a unor elemente din circuitul electric deteriorate.
Masuri de protectie a muncii la intretinerea si repararea parcului de masini si
tractoare se aplica tinind cont de specificul activitatii pentru fiecare loc de
munca.
Indicatiile care sint date in cest capital,au un character general si nelimitativ
urmind ca pentru fiecare loc de munca si specifice de activitate si fie fara un
instructaj special conform actelor normative in vigoare .
24

4III.2)Masuri generale la protectia securitatii muncii si la intretinerea

utilajelor din agricutura.
In tinpul efectuarii intrun atelier de intretinere si reparatii ai utilajului din
agricultura se iau o serie de masuri menite sa asigure securitatea acelor ce
efectuiaza aceste operarii astfel este interzis operatii de intretinere ,ungere
reglare sau reparare in timpul functionarii motoarelor sau a manevrarii
independente a masinilor sau a echipamentelor .Fac exceptie reglajele ce
trebuie sa se efectueze cu mecanismele in care caz se lucreaza cu toata
atwntia pentru inlaturarea pericolului de acidentare ,intretinerea se executa
numai pe platforme
orizontale dupa oprirea motorului si blocarea
sistemelor de frinare si pornirea dispozitivelor de declansare .
Locurile alese pentru aceste operatii trebue sa fie ferrite de pericole caderea
arborelor ,materealeleor lubrifiante etc.
Intretinerea si reparatii in ateliere a masinilor din agricultura se efectuiaza
numai de mecanicii de exploatare sau numai de mecanicii de reparat numai
cu calificarea si instructia a utilajului pe linia de protective a muncii pentru
efectuare aceste lucruri .
Muncitorii auxiliari care ajuta la aceste operatii vor fi instruiti special in acest
scop .Personalul trebue sa poarte echipament de protective destinat in acest
scop sis a foloseasca si dispositive in bunastare si corespunzatoare lucrarilor
pe care le executa .In timpul intretinerii si reparartii in atelier nu se permite
stationarea in jurul masinii a persoanelor straine de lucru.Dupa efectuarea
intretinerii reglajelor si reparatiilor masinilor agricole se supune controlului si
probeloc asupra eficientii operatiilor executarea in indeplinirea conditiilor
normale de explotare .Daca functionarea utilajului nu se desfasoara in
conditii normale masina trebue oprita si remediata este interzisa alimentare
masinilor cu combustibil in timpul functionarii motoarelor cu exceptia acelora
care se alimenteaza prin pompe actionate de la motorul masinii.
Benzina echilata se foloseste numai pentru alimentarea motoarelor
prevazute functioneaza cu acest combustibil .Este interzisa la spalarea
minilor a hainelor a peselor sau a sculelor .Inspirarea gazelor de ardere
produse de motoarele respective produce accidente grave.
Desfundarea conductelor si jicloarelor de la sistemele de alimentare cu
benzina echilata se executa numai prin suflarea cu pompe de aer in niciun
caz nu se va sulfa cu gura prin furtunuri sau tevi , deoarece inchitirea
combustibilului lichid poate produce ontoxicatii grave sau chiar moartea.
La intretretinerea sau reparatia echipamentelor de masini, care necesita
ridicarea deasupra terenului nu se efectuiaza lucrarie inainte de a se intoarce
sub echipament se pun butuci sau capre de suspendare pe care se vor
sprijini perfect,
dupa sprijinire se blocheaza sistemele de coborire a
25

echipamentului in pozitie ocupata de acestea .In timpul intretinerii tehnice si

reparatii se evita contactul direct cu radiatorul de racier sau conductele de
esapament inainte de raciere a acestora

CAPITOLUL IV
*Partea economica
Eficacitatea economica a dispozitivului de ridicare si caruciurului cu roti.De
calculat efacacitatea economica de utilizare a dispozitivului de deplasare a
peselor tractoarelor in comparati cu deplasarea lor prin altete metode mai
sofisticate sau deplasarea manuala.
Date initiale :
Progama de desamblare a a motoarelor 63 bucati.
Numarul de tractore si masinii agricole ce urmeaza a fi reparate .Numarul de
zile prevazute pentru realizarea o peratiilor 180 de zile. Coeficientul de
ulilizare a sectorului la deplasarea manuala . Coeficintul de ulilizare a
sectorului cu dispozitivul de deplasare este de 0.9.
Debitul de cheltueli la constituirea dispozitivului este de 20 mii lei .Durata de
deplasarea a motorului desamblat in sectorul de reparatii este de 10 min.
Tipiul comun de activitate a unui muncitor in om/h 2000 om /h

1)Calculam cheltuelile la salarizare a unui lacatus pentru timpul programat

de 180 de zile la desamblarea motoarelor.
Coeficientul de utilizare este de 0.9
Debitul de cheltueli constitue 20 000 .Durata de deplasare la sectorul de
reparatii este de 10 min.
Calculam transportatea manuala prin formula :
Csol=

P . CorTntZe 455.350.64180
=
=4656 lei
60100
60100

Unede P- durata operatiilor la demontare a motoarelor

Cor- statele tarifare ale unui lacatus .
Tnt- coeficientul de utilizare a sectii.
26

Ze- numarul de zile lucratoare.

Costul mediu de salarizare:
Core=

( Sl+ Sad ) 100 ( 62480+22224.6 )100

=
=5.39
Ftnne
174.6109

Unde Sl- salariul de baza a muncitorului .

Sad- salariu adaugat.
Ft- fondul de timp.
n- numarul de luni lucratoare

2) Defalcarile de reparatii la tractorul T-150 se calculeaza in felul urmator:

PCrcTZe
C=
60100
Unde Crc- constitue costul unei ore de lucru la repararea unui motor .
278874.60+38964- sunt date din normative de reparatii.
174.6- fondul de timp
10-numarul de luni lucratoare
63- programa de reparatii.
Prin urmare inlocuim formula cu date si capatam:
C=

45.52.70.64180
=45.5
60100

3)Cheltuelile la repararea curenta si intretinere tehnica a unui tractor pe

sezon.
Crcit=

Hrt63TntTe
60100

Unde Crt- costul unei intretineri tehnice

Hrt- norma medie de defalcari a unei reparatii se determina :

27

ECit + ECrc

Hrt=

4) Cheltuelile de reparare curente a tratorului t-150 se calculeaza prin:

C=

PCrcTZe 5.6863180.64
=
=321lei
26880
26880

Pentru a usura munca lacatusilor si a spori productivitatea lor sa procurat un

carucior transportor cu roti care se deplasese pe niste pare din fier. Costul
utilajului cu instlare 25 mii lei .
Instalatia este dirijata de doi mecanici si este de tip mechanic .Fiind dotata si
cu dispozitiv de ridicare la necessitate.

1.1)Cheltuelile de amortizare vor fi : Ca=

CcladP+Cutie 300007
=
=4200 lei/an
50
50
unde:Cclad- costul cladirii.
P-coeficientul de amortizare a cladirii.

1.2)Salarijarea personalui de deservire conform statelor medii este de

(6.7lei/ora)
Calculam salarizarea lunara al unui lacatus :
Csol=

180166.6
=3801.6
50

1.3) Determinam toate cheltuelile la demontare.

Cut=Ca+Csol=4200+3801=8001lei
Economia totala este de 2000 lei pe luna si 24000 anual deoarece datorita
utilajului procurat nu mai este nevoe de un asistent special Termenul de
rascumparare a utilajului este 25000/24000=1.04ani

28

29