Expedierea de mesaje text, consultarea paginilor de internet i accesarea e-mailurilor de pe

telefoanele mobile reprezint activiti care au capacitatea de a modifica interaciunea dintre creier i
degetul mare, potrivit unui studiu realizat de cercettorii din Elveia, informeaz Reuters.
Arko Ghosh, profesor la Universitatea Zurich i ETH Zurich, a coordonat acest studiu ce a vizat
utilizarea electroencefalografiei pentru a msura activitatea din scoara cerebral n cazul a 37 de
persoane dreptace. Dintre acestea, 26 foloseau telefoane inteligente cu ecran tactil, iar 11 foloseau
telefoane mobile clasice.
Un total de 62 de electrozi au fost plasai ntr-o bonet purtat de voluntari n timpul
electroencefalografiilor, pentru a nregistra felul n care creierele acestora proceseaz senzaia de
atingere transmis de receptorii nervoi de la nivelul degetului mare, degetului arttor i degetului
mijlociu. Activitile lor cerebrale au fost apoi comparate cu comenzile individuale nregistrate n
istoricul fiecrui telefon utilizat n acest studiu.
Activitatea electric din creierele utilizatorilor de telefoane inteligente era stimulat atunci cnd toate
cele trei degete menionate erau folosite pentru a atinge ecranele tactile. Potrivit cercettoarei
Magali Chytiris, activitatea din scoara cerebral asociat cu degetul mare i degetul arttor a fost
direct proporional cu intensitatea folosirii telefonului, calculat pe baza rapoartelor de utilizare a
energiei stocate n bateria telefonului.
Profesorul Arko Ghosh spune c rezultatele studiului sugereaz faptul c micrile repetitive
efectuate pe ecranele tactile ale telefoanelor inteligente remodeleaz procesele senzoriale de la
nivelul minii, prin actualizrile zilnice ale modului n care vrfurile degetelor sunt reprezentate n
creier. Cercettorul elveian consider c procesarea senzaiilor la nivelul scoarei cerebrale din
creierul uman contemporan este modelat n mod continuu de tehnologia digital personalizat.
Arko Gosh spune, de asemenea, c utilizarea telefoanelor inteligente reprezint un mod ideal de a
explora "maleabilitatea" creierului uman.
Studiul cercettorilor elveieni a fost publicat n revista Current Biology.
Surs: Mediafax