Sunteți pe pagina 1din 14

Ion de Liviu Rebreanu

Aspectele importante ale romanului. Ion de L.Rebreanu


1.Date despre autor:
- opera sa reprezinta un moment valoros in evolutia romanului;la fel ca in cazul lui M.Preda
si in opera lui Rebreanu, marile romane sunt anticipate de nuvele.Astfel Rusinea, Zestrea,
Itic Strul Dezertor vor constitui punctele de plecare pentru Ion, Rascoala si Padurea
Spanzuratilor;
-este scriitor obiectiv, a carui nota de originalitate consta in realizarea unor vaste constructii
epice, cu caracter obiectiv, si n orientarea romanului psihologic pe fagas realist
-formula de roman pe care o adopta Rebreanu este moderna si rezulta n primul rnd,
din schimbarea perspectivei de investigatie , orientata spre obiectiv;
-Pentru mine arta()inseamna creatie de oameni si de viata(L.Rebreanu);
2.Date despre opera:
-apare in 1920, fiind considerat o capodopera ce prezinta mediul rural in maniera realista,
fara a-l idealiza;
-tema=problematica pamantului in satul ardelean de la inceputul secolului al XX-lea;
-titlul este simbolic-ION=NOI;
-procesul de elaborare a romanului a fost ndelungat, autorul gndindu-se mai mult la faptul
ca a creat romanul ca o fresca a satului transilvanean din care nsusi autorul s-a ridicat ca
poet al omului teluric(dupa cum l apreciaza G. Calinescu)
-conflictul =central e ilustrat de lupta pentru pamant in satul traditional, unde respectul e
conditionat de posesia pamantului
=exterior(social) intre Ion si Vasile Baciu
=interior, intre glasul pamantului si cel al iubirii(constiinta lui Ion)
=conflicte secundare intre Ion si Simion Butunoiu pentru o brazda de pamant; intre Ion si
George pentru Ana , apoi pentru Florica ;
=national,in planul intelectualitatii(satul romanesc era sub stapanire austro-ungara)
=tragic dintre om si pamantul stihie;
3.Geneza
-dupa marturisirile lui Rebreanu,procesul creator a fost ndelungat si esenta lui consta n
sudarea ntr-o viziune unitara a trei experiente de viata:
1.prima dintre experiente a fost uimirea pe care a simtit-o Rebreanu, ntr-una din
primaverile tineretii sale, cnd iesise la rasaritul soarelui cu arma pe un colnic la vnat de
porumbei a observat cum un taran, socotindu-se nevazut de nimeni a sarutat pamntul jilav
de roua, cu nfocare, ca pe o iubita. Gestul a fost nregistrat pentru pitorescul lui n sine,
fara a i se atribui o semnificatie precisa.
2. a doua experienta i-a fost transmisa scriitorului de sora sa Livia si formeaza substanta
nuvelei Rusinea. Este vorba de patania unei fete bogate de la tara, Rodovica, amagita de un
flacau sarac si supusa din aceasta cauza, celor mai cumplite batai de catre tatal sau. n chip
evident aceste fapte, cu modificarile de rigoare se regasesc n Ion constituind esenta
raporturilor dintre erou, de o parte, Ana si tatal ei, Vasile Baciu, de alta parte.
3.a treia experienta este constituita de impresia puternica pe care i-a lasat-o lui Rebreanu
convorbirea cu un fecior de la tara, Ion al Glanetasului, istet si vrednic, mpovarat de
greutati si deznadajduit, pentru faptul ca nu avea pamnt. Calea sintezei ntre aceste
momente de viata, atesta n continuare Rebreanu, a fost atribuirea catre Ion al
Glanetasului, cu motivele sociale si sufletesti necesare si a faptelor apartinnd, n realitatea
traita, autorilor celorlalti doua momente.
4.Compozitie si subiect:
-e caracterizat de simetria incipitului cu finalul, ce prezinta drumul care duce si iese apoi din
satul Pripas; drumul e personificat si are rolul de a limita realitatea de fictiune;
-modurile de expunere-descrierea are functie simbolica si de anticipare

-naratiunea e obiectiva si prezinta realitatea, intr-un stil cenusiu


-dialogul sustine veridicitatea;
a)-la nivel macrotextual, romanul e impartit in 2 volume: Glasul pamntului si Glasul
iubirii, parti ce cuprind 13 capitole cu titluri semnificative:Inceputul, Iubirea, Nunta,
Sfarsitul etc.
-din punctul de vedere al compozitiei, Rebreanu urmareste doua planuri paralele:
- primul plan surprinde viata tnarului taran Ion Pop al Glanetasului. Din viata lui se
desprind nsa aspecte antagonice: dragostea lui pentru Florica, fata saraca, (fiica vaduvei lui
Maxim Oprea), si dorinta arzatoare de a obtine ca zestre pamnt mult, pe cai mai putin
cinstite. Ion cunoaste un acelasi exemplu, chiar n experienta lui Vasile Baciu, tatal Anei. El
ascunde iubirea pentru Florica si si disimuleaza setea de pamnt sub comportamentul unui
ndragostit fata de Ana Baciu.
-al doilea plan, paralel si interferat primului prezinta viata familiei nvatatorului Zaharia
Herdelea. Herdelea, nvatator de stat, depindea de autoritatile austro-ungare. El se
considera ntelept si prudent, dar toate actiunile sale sfrsesc prin nfrngeri, pna ce va fi
obligat sa ceara n scris pensionarea spre a nu fi dat afara.Acest procedeu e denumit
tehnica planurilor paralele, trecerea de la un plan narativ la altul realizandu-se prin
alternanta,succesiunea secventelor narative valorificand inlantuirea.
-in planuri secundare apare lupta ndrjita a lui Vasile Baciu pentru a-si apara pamntul;
lupta lui Avram pentru salvarea averii implicate ntr-o afacere, lupta preotului Ion Belciug
pentru a zidi biserica de piatra n satul Pripas; lupta fetelor si a familiilor lor pentru o
partida, un mariaj ct mai bun; concurenta dintre avocatii si functionarii marunti, ca si
luptele pentru o brazda din ogorul vecinului.
-b)la nivel microtextual se remarca utilizarea tehnicii contrapunctului(prezentarea
aceleiasi teme in planuri diferite, de exemplu, nunta Anei corespunde cu nunta Laurei)
Subiectul-actiunea graviteaza n jurul protagonistului, flacaul chipes, voinic, inteligent, si
vrednic, dar sarac, Ion al Glanetasului, care datorita dorintei de a se mbogati si sacrifica
iubirea;
-Florica, o fata frumoasa, nsa saraca asemenea lui,reprezinta simbolicglasul iubirii de care
Ion incearca sa uite in momentul in care se casatoreste cu Ana, simbol al pamantului;
-Ana , fiica unui bogatas al satului, Vasile Baciu, echivaleaza pentru personaj cu intrarea in
posesie a pamantului ravnit pentru care protagonistul este capabil sa sacrifice
tot.Casatorindu-se cu fata bogata, dar urata , al carei tata a consimtit sa i-o dea de sotie,
numai dupa ce a aflat ca a sedus-o si ca, n consecinta, gndul lui de a o marita cu George
Bulbuc, cel mai bogat flacau din sat, nu se mai poate mplini, eroul simte ca si-a redobandit
demnitatea.
Dupa casatorie, Ion o maltrateaza pe Ana pna cnd aceasta, nemaiputnd suporta, se
sinucide, lasnd n urma-i un copil de cteva luni, care in scurt timp moare si el. Vasile Baciu
crede ca, dupa moartea Anei si a copilului, ar putea primi pamnturile napoi, dar legea nsa
nu-l favorizeaza,iar preotul satului, Belciug, speculeaza nestiinta lor, determinandu-i ca,
dupa moarte, sa lase toata averea lor bisericii.
ntre timp, Ion vrea sa recupereze iubirea pierduta, pe Florica, devenita sotia lui George
Bulbuc, care l surprinde noaptea n curtea sa si-l omoara.
-in satul lui Rebreanu, oamenii se gospodaresc in functie de starea lor materiala, de
priceperea si temperamental lor. Alexandru Glanetasu, tatal lui Ion, n-a pastrat zestrea
Zenobiei, care avusese parintii cu avere, si s-a ncuscrit cu saracia. n ograda vaduvei lui
Maxim Oprea fusesera clai de fn si grajduri n care nu mai ncapeau vitele.
Saracise si ea ca vadana. Vasile Baciu, om silitor, de cnd s-a nsurat, s-a tinut totdeauna
printre fruntasi. Vaduv acum, l durea gndul ca va trebui sa rupa din pamnturile lui, ca sa
potriveasca zestrea Anei, cnd se va marita.
Si nvatatorul Herdelea are necazurile lui. Si-a zidit casa pe locul bisericii, cu nvoirea
preotului Belciug. Cu timpul, relatiile nvatatorului cu preotul s-au racit, iar Herdelea,
mpovarat cum era, se temea sa nu piarda ceea ce agonisise cu greutate. n schimb, preotul

Belciug, ramas vaduv din primul an al preotiei, a fost un om strngator si tenace. Respectat
de sateni, preotul nu sufera sa i se ncalce autoritatea. Din aceasta cauza e n conflict cu
nvatatorul Herdelea.
-satul lui L. Rebreanu este diferentiat economic. Stratificarea sociala depinde de pamntul
pe care l are taranul. Patimile se nasc din saracie, din nevoia de pamnt.Este cazul lui
Ion. n Ion este nradacinata o mentalitate taraneasca, dupa care oamenii se pot numi
oameni numai n masura n care gospodaria lor este ntemeiata. Aceeasi mentalitate, care
deformeaza pna si sentimentul omeniei, o aflam si dintr-o alta situatie: Dumitru Moarcas
se pripasise pe lnga casa Paraschivei. Femeie tnara atunci, l primise creznd ca omul,
beteag de picioare, nu mai are mult de trait, ca bruma de acere a mosneagului i-ar putea
ramne ei. Si cnd, dupa 20 de ani, Dumitru Moarcas a vndut, fara stirea Paraschivei, casa
si gradina, desi i daduse femeii o suta de zloti, a fost alungat fara mila.
Taranii lui L. Rebreanu au o vitalitate, o robustete structurala, o tenacitate aspra, care
numai la nevoie se lasa nduplecata, nu nsa si nfrnta. Inteligenta se supune instinctului de
conservare, rabdarea-de asemenea, ntre momente de incertitudine ce rabufnesc cu
violenta.
-att cele doua planuri principale, ct si planurile secundare ale actiunii, pun n lumina o
multime de suflete mediocre n lupta cu drame peste puterile lor(G. Calinescu)
5.Caracterizarea lui Ion
-este un personaj realist, tipic, ilustrand taranimea saraca ce doreste pamant;
-caracterizare directa

naratorul(mandru si multumit ca orice invingator, Ion simtea totusi un gol ciudat in


suflet)

doamna Herdelea, baiat cumsecade, muncitor, harnic, istet

preotul Belciug, stricat, bataus, om de nimic

autocaracterizarea surprinde prin monologul interior trairile sufletesti ale


personajului, in special cele legate de lupta dintre glasul iubirii si al pamantului;
-caracterizare indirecta

limbajul-e respectuos cu invatatorul , preotul , dar ironic cu Vasile Baciu

vestimentatia-conditia sociala

comportamentul, gesturile si mimica ii tradeaza intentiile, dovedindu-se istet, silitor


si cuminte(la scoala), impulsive si violent la hora, orgolios, lacom , viclean si razbunator
-critica literara l-a incadrat pe Ion in tipologii diferite, uneori contradictorii:
a)E.Lovinescu, il considera expresia instinctului de stapanire a pamantului, un individ
viclean si plin de vointa;
b)G.Calinescu, afirma ca este o bruta sireata, nu inteligenta, idea seducerii generand-o
viclenia instinctuala specifica fiintelor reduse;
c)N.Manolescu, Ion e bruta ingenuadeoarece traieste in preistoria moralei;
6.Ion-roman de tip obiectiv

Trasaturile romanului obiectiv:


-narator obiectiv, omniscient, omniprezent;focalizare zero, viziune dindarat;naratiune la
persoana a III-a;
-naratorul din Ion este obiectiv, detasat, nu se implica in derularea evenimentelor, relateaza
la persoana a III-a, intr-o maniera nonfocalizata.El este omniprezent si omniscient, dirijand
destinele personajelor asemeni unui regizor care prestabileste evolutia personajelor,ele
avand un destin bine conturat, motiv pentru care in roman apar semne prevestitoare ale
destinelor personajelor( de exemplu, crucea stramba de la marginea satului), elemente ce
confera veridicitate si obiectivitate;

Trasaturile romanului realist:


-stilul anticalofil, literatura ca mimesis,aspectul veridic al operei, legatura dintre realitatea
biografica si roman, personajele sunt tipuri;
Ion- mai poate fi interpretat si ca:

roman social, deoarece are caracter monografic surprinzand viata rurala cu


momentele importante din existenta individului(nasterea, botezul, nunta, moartea),
diferentele sociale produse de posesia pamantului, relatiile de familie;

roman cu tematica rurala dat fiind caracterul sau epopeic si de fresca ilustrat de
numarul mare de personaje;

roman al esentelor(realismul esentelor), daca ne raportam la o serie de simboluri


fundamentale:crucea, copacul;

roman de familie, structura si conditia familiei si a femeii in satul ardelean;

roman erotic, dragostea lui Ion pentru Florica;


7.Stilul- e neutru, impersonal, e prezent si stilul indirect liber, limbajul e regional.
Subiecte oral -romanul obiectiv- Ion de Liviu Rebreanu
Ilustreaz conceptul operaional roman, prin referire la o oper literar studiat,
alegnd un tip de roman din lista urmtoare: tradiional, modern, obiectiv,
subiectiv. Romanul este specia genului epic, n proz, de mare ntindere, cu aciune
complex ce se poate desfura pe mai multe planuri, cu personaje numeroase a cror
personalitate este bine individualizat i al cror destin este determinat de trsturile de
caracter i de ntmplrile ce constituie subiectul operei. E. Lovinescu l fixeaz pe Liviu
Rebreanu drept creatorul obiectiv prin excelen al romanului romantic. Romanul Ion a
aprut n 1920 n forma sa definitiv i fundamenteaz romanul obiectiv i realist. Este o
monografie a realitilor satului ardelean de la nceputul secolului al XX-lea. Conflictului este
generat de lupta aprig pentru pmnt. ntr-o lume n care statutul social al omului este
stabilit n funcie de pmntul pe care-l posed, este firesc faptul ca mndria lui Ion al
Glanetaului s-l duc spre patima devoratoare pentru pmnt. Soluia lui Rebreanu este
aceea c Ion se va cstori cu o fat bogat, Ana, dei nu o iubete, Florica se va cstori
cu George pentru c are pmnt, iar Laura, fiica nvtorului Herdelea l va lua pe Pintea nu
din dragoste, ci pentru c nu are zestre. Personajul central al crii, Ion al Glanetaului, este
personaj reprezentativ pentru colectivitatea uman din care face parte prin mentalitatea
clasei rneti i a vremurilor creia i aparin. Sfritul lui Ion este nprasnic, este omort
de George Bulbuc, care-l surprinde iubindu-se cu nevasta lui. Limbajul artistic al lui Liviu
Rebreanu se individualizeaz prin cteva trsturi: precizia termenilor, acurateea i concizia
exprimrii, sobrietatea stilului, stilul anticalofil, lipsit de imagini artistice i respectul pentru
adevr de unde reiese obiectivitatea i realismul romanului.

Ilustreaz conceptele operaionale incipit i final, folosind ca suport un text


narativ studiat. Romanul Ion a aprut n 1920 n forma sa definitiv i fundamenteaz
romanul social modern, obiectiv i realist. Incipitul romanului descriind drumul, semnific o
metafor a vieii cu bucurii i necazuri. Numele locurilor: Cimeaua Mortului, Rpele
Dracului, sugereaz faptele malefice petrecute acolo, numele satului Pripas, o comunitate
oarecare a crei via poate fi regsit oriunde. Crucea de lemn strmb, Hristosul de tabl
ruginit, coronia de floare veted sunt indiciile unei comuniti care a abandonat credina
cretin, fcndu-i ali idoli: pmntul i averea. Finalul romanului reia metafora drumului,
viaa merge nainte, comunitatea n-a nvat nimic din faptele petrecute n Pripas; singurele
care se ndreapt spre viitor sunt credina i ndejdea reprezentat de turnul bisericii noi i
de raza care poleiete Hristosul de tinichea. Generaiile se succed, tnrul nvtor

Zgreanu va continua truda socrului su, ducnd crucea unei existene mediocre nsufleite
ns de sentimentul datoriei. Comunitatea a rmas aceiai, o vltoare de patimi omeneti
fr nceput i fr finalitate.

Ilustreaz trsturile prozei realiste prin referire la o oper literar


studiat. Realismul este curentul literar prin care concepia artistic, literar, are ca
preocupare reprezentarea obiectiv, veridic a realitii. Romanul Ion a aprut n 1920 n
forma sa definitiv i fundamenteaz romanul realist modern. Subiectul are o intrig simpl:
Ion Pop al Glanetaului dorelte pmntul cu o patim mistuitoare cci tatl su srac iasc
i lenevitor de n-avea pereche a mncat repede zestrea Zenobiei. Iubea pmntul de mic
copil. A crescut rvnind i pizmuind pe cie bogai, dorind cu orice pre s aib pmnt ct
mai mult. De pe atunci pmntul i-a fost mai drag ca o mam. n acest scop o seduce pe
Ana, fiica lui Vasile Baciu, bocotanul satului, dei era urt i n-o iubea. Btut, alergnd
mereu ntre un brbat care abia o mai cunotea i un tat care o trata ca pe o dumanc,
Ana, care rmsese nsrcinat, vedea n nunta ei captul necazurilor. Urmrindu-i scopul
cu tenacitate, Ion intr n posesia pmnturilor pe care jindui-se cu lcomie. Odat nunta
fcut, Ion se ndeprteaz de Ana De-abia acum nelesese Ion c odat cu pmnturile
trebuie s primeasc i pe Ana i c fr ea n-ar fi dobndit niciodat averea. I se prea o
strin i nu-i venea a crede c n pntecele ei se plmdete o fiin din sngele lui.
Iubirea ascuns pentru Florica, cae frumoas i srac, mritat mai trziu cu George
Bulbuc, nu-i d pace. Tratat inuman i de ctre Ion i de ctre tatl ei, Ana i curm viaa.
Copilul rmas se mbolnvete i moare spre disperarea lui Ion care vedea n el grania
pstrrii pmnturilor lui Vasile Baciu. Ion este ucis de ctre George Bulbuc, brbatul
Florici, fiind astfel pedepsit pentru faptele sale nelegiuite.

Ilustreaz modalitile de caracterizare a personajului, prin referire la un roman


de tip obiectiv studiat. Personajul Ion este unul de referin n literatura romn,
concentrnd tragica istorie a ranului ardelean din primele decenii ale secolului trecut. nc
de la nceputul romanului, la hora satului se evideniaz feciorul lui Alexandru Pop
Glanetau, Ion, urmrind-o pe Ana cu o privire stranie, apoi o vede pe Florica, care i era
drag, ns e contient c Ana are pmnt. Conflictul interior care marca destinul flcului
este vizibil nc de la nceput. Ion era iute i harnic ca m-sa chipe i voinic, dar srac, el
simind dureros prpastia dintre el i bocotani. Astfel cade victim celor dou patimi:
glasul pmntului i glasul iubirii. Fiind dominat de dorina de a fi respectat n sat, stpnit
de o violen nvalnic, un temperament controlat de instincte primare, hotrt i
perseverent n atingerea scopului, dar i viclean, Ion o seduce pe Ana. Cnd s-a nsurat cu
Ana, Ion s-a nsurat de fapt cu pmnturile ei, soia devenind o povar jalnic i incomod.
Odat satisfcut patima pentru pmnt, cellalt glas ce mistuie sufletul lui Ion, iubirea
ptma pentru Florica, nevasta lui George Bulbuc, duce la destinul tragic al eroului, fiind
omort de George dup ce i surprinde pe amnoi n flagrant. Astfel, Ion este drastic
pedepsit de Rebreanu, ntruct el se face vinovat de dezintegrare morl, rspunztor de
viaa Anei i a copilului lor, tulburnd liniltea unui cmin, linitea unei ntregi colectiviti.

Prezinta relatia dintre instantele comunicarii narrative (autor, narator, personaje,


cititor) intr-un roman modern studiat Ex. Ion-L. Rebreanu -Rebreanu este adeptul
romanului de creatie obiectiv modern, impune un narrator obiectiv, omniscient si
omnipresent; acesta respinge romanul subiectiv considerand ca introziunea eului
diminueaza veridicitatea -este interesat de aspectul veridic al operei, de aceea refuza
confesiunea si scrierea la pers. II -relatia narator-personaje-> narator obiectiv (prez.
venimentele detasat fara a se implica) -> narator omniscient (naratorul stie mai multe decat
personajele sale) -> narator omniprezent (adevarat demiurg al universului pe care in
creaza; are rolul unui regizor personajele fiind marionette; stie dinainte destinele
personajelor sale dovada fiind tehnicile anticipaive ex. Hrisovul de tinichea anticipeaza
destinul lui Ion) ->naratiune la pers. III ->focalizare zero (viziune dindarat) -rel. narratorcititor->efectul pe care naratorul il urmareste sa-l creeze asupra cititorului este impresia de
veridic, verosimil -pers. rep. destine umane individuale: Ion, Ana, George, Titu -Rebreanu isi
lasa pers. sa actioneze liber, sa izbucneasca in tensiuni dramatic

Prezinta tipurile de personaje dintr-o opera literara studiata apartinand prozei


realiste Ex. Ion-L. Rebreanu ION- tipul parvenitului, taran intelligent, sarac ANA- tipul
femeii supuse, bogata, dar urata GEROGE- tipul taranului bogat, mandru, violent FLORICAtipul femeii frumoase, sarace BACIU- tipul taranului avar HERDELEA- tipul carturarului de la
tara, ipostaza a burgheziei rurale TITU- tanarul carturar patriot BELCIUG- preotul avar
GLANETAU- taran lenes, risipitor

Exemplifica trasaturile romanului modern, prin referire la o opera literara


studiata. Ion este un roman modern scris de Liviu Rebreanu i aprut n anul 1920. Liviu
Rebreanu este creatorul romanului romnesc modern, deoarece scrie primul roman obiectiv
din literatura romn . Ion este modern si sub aspectul sondajului psihologic. Destinul
fiecarui personaj devine astfel o problema de psihologie umana, determinata nu numai de
factori sociali, ci si de impulsuri ale fiintei ce rabufnesc n mprejurari, uneori patimase.
Obiectiv, n desfasurarea lui epica, de fresca sociala, romanul lui Rebreanu este si analitic
prin motivarea psihologica a faptului uman Romanul Ion este o monografie a realitilor
satului ardelean de la nceputul secolului al XX-lea, ilustrnd conflictul generat de lupta
aprig pentru pmnt, ntr-o lume n care statutul social al omului este stabilit n funcie de
averea pe care-o posed, fapt ce justific aciunile personajelor. Soluia lui Rebreanu este
aceea c Ion se va cstori cu o fat bogat, Ana, dei nu o iubete, Florica se va cstori
cu George pentru c are pmnt, iar Laura, fiica nvtorului Herdelea l va lua pe Pintea nu
din dragoste, ci pentru c nu cere zestre. Personajul central al crii, Ion al Glanetaului,
este personaj reprezentativ pentru colectivitatea uman din care face parte prin
mentalitatea clasei rneti careia ii apartine. Tehnicile compozitionale ale romanului sunt
moderne. Rebreanu construieste doua planuri de actiune care se intrepatrund: pe de o parte
destinul lui Ion, iar pe de alta parte, viata satului ardelenesc. Tehnica romanului este
circulara, deoarece incepe cu descrierea drumului spre satul Pripas si cu imaginea satului

adunat la hora si se termina cu imaginea satului adunat la sarbatoarea hramului noii biserici
si descrierea drumului dinspre satul Pripas. Romanul este structurat in doua parti cu titluri
sugestive: Glasul pamantului si Glasul iubirii, capitolele au titluri sinteza ( Inceputul,
Hora, Nunta, Nasterea). Romanul Ion este modern pentru ca are caracter obiectiv
(narator impersonal, naratiunea la persoana a III-a), utilizand sondajul psihologic in
construirea personajelor.

Prezinta relatia dintre instantele comunicarii narative (autor, narator, personaje,


cititor) intr-un roman modern studiat. Autor narator persoanaje cititori => relatia
dintre aceste instante este de subordonare. Autorul Este persoana care scrie o carte,
redacteaza o piesa de teatru, un eseu etc. 4se afla in afara textului 5are o viziune de
ansamblu asupra continutului 6concepe mesajul 7alege modalitatile de a opera cu tehnicile
narative 8creeaza opera, alege modalitatile de exprimare si personajele, carola le atribuie
roluri 9se adreseaza cititorilor 10autorului i se subordoneaza toate celelalte instante ale
comunicarii (narator, personaje) Naratorul Este o voce careia naratorul ii desemneaza rolul
de a nara faptele, de a descrie locurile si personajele dintr-o opera literara epica. Naratorului
i se subordoneaza personajele Naratorul omniscient 11povesteste la persoana a III-a
12cracteristic prozei obiective 13independent de autor si de personaj 14autorul ii confera
independenta narativa totala 15este tipul clasic, cel ce dirijeaza din spate toate actiunile
personajului carora le cunoaste si le anticipeaza evolutia, inventeaza situatii si scene pentru
a ilustra anumite trasaturi ale acestora 16este omniprezent pe tot parcursul derularii
evenimentului 17perspectiva sa este unica Personajul Cel ce joaca rolul imaginat de autor,
participand la evenimente .In text emite si recepteaza mesaje Cititorul este introdus intr-un
univers care ii este sau ii devine familiar si despre care va fi informat si documentat Liviu
Rebreanu Ion Liviu Rebreanu este un prozator obiectiv, impersonal, narand la persoana a
III-a. Romancierul vrea sa creeze impresia ca este un observator (atat si nimic mai mult).
Un observator omniscient, desigur, dar lipsit de voce proprie.(N. Manolescu) Ion este un
roman de tip obiectiv din perspectiva naratorului, dar si din perspectiva relatiei narator
personaj. Ca in toata proza realist-obiectiva, naratiunea este la persoana a III-a cu
focalizare zero (viziunea dindarat) naratorul este obiectiv, detasat (atitudine detasata in
prezentare si in descriere) este un narator omniscient, stiind mai mult decat personajele, si
omniprezent, dirijand evolutia lor asemenea unui regizor. Acest tip de narator cunoaste
traiectoriile existentiale ale personajelor, destinul prestabilit al acestora, finalul. Cititorul se
identifica mai putin cu personajul principal si mai mult cu naratorul omniscient. Si in Ion,
destinele personajelor, ca si evenimentele sunt previzibile, finalul nu surprinde, creandu-se
astfel iluzia vietii (obiectivitate si verosimiliate)

Ilustreaza particularitatile de structura a unui text narativ studiat, apartinand lui


Liviu Rebreanu Ion Conceptia autorului despre roman, inteles ca un corp sferoid, se
reflecta artistic in structura circulara a romanului. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza
prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas, loc al actiunii romanului.
Personificat cu ajutorul verbelor (se desprinde, alearga, urca, inainteaza), drumul are
semnificatia simbolica a destinului unor oameni si este investit cu functie metatextuala. El

separa viata reala a cititorului de viata fictionala a personajelor din roman. Descrierea
initiala a drumului introduce cititorul in viata satuluiardelean de la inceputul secolului al XXlea, cu aspecte topografice, etnografice (hora), sociale. Descrierea caselor ilustreaza, prin
aspect si asezare, conditia sociala a locuitorilor si anticipeaza rolul unor personaje
(Herdelea, Glanetau) in desfasurarea narativa. Crucea stramba de la marginea satului , cu
un Hristos de tinichea ruginita, anticipeaza tragismul destinelor. Descrierea finala inchide
simetric romanul si face mai accesibila semnificatia simbolica a drumului prin metafora
soselei viata.

Tema cuplului ntr-un roman obiectiv studiat/ Evoluia relaiilor dintre dou personaje ale
unui roman realist studiat - Liviu Rebreanu Ion
Ion
Introducere:
Liviu Rebreanu este un prozator interbelic, creator al romanului realist obiectiv prin apariia,
n 1920, a romanului Ion; alturi de Camil Petrescu i Hortensia Papadat-Bengescu, G.
Clinescu l consider un iniiator al romanului modern, pe lng Ion remarcndu-se i alte
capodopere ale romancierului precum Pdurea spnzurailor (1922) sau Rscoala (1932).
Elemente realiste prezente n romanul Ion sunt prezentarea n manier veridic a faptelor
fictive ce compun universul crii, tematica social (drama ranului nsetat de pmnt),
aspectul monografic, precizia coordonatelor spaio-temporale , circularitatea/simetria
compoziional, prezena unui narator impersonal, obiectiv, la persoana a III-a, cruia i
corespund viziunea naratologic din spate, perspectiva auctorial, focalizarea
preponderent zero.
Nivelul personajelor n roman:
La nivelul personajelor, esteticii realiste i sunt specifice personajele tipice n situaii tipice,
reprezentative pentru o categorie social: ranul nsetat de pmnt este principalul
exponent al romanului. Pe de alt parte, personajele sunt n strns relaie cu mediul social
n care triesc, fiind un produs al societii: faptele lui Ion i gsesc pn la un punct
justificarea n modalitatea prin care stenii din Pripas valorizeaz indivizii n funcie de unica
valoare material care conteaz, pmntul.
De asemenea, personajele se pot clasifica n plate i rotunde, conform tipologiei stabilite de
E.M. Forster n Aspecte ale romanului. Ion, protagonist i personaj rotund, cu evoluie
interioar, complexitate psihologic, gesturi memorabile i avnd capacitatea de a surprinde
n mod credibil cititorul, mplinete alturi de Ana, personaj plat cu vocaia tragicului, unul
dintre cuplurile cu rol esenial n evoluia firului epic i n conturarea dramei personajului
principal.
Evoluia cuplului:
Diferena de statut social: personaj eponim, Ion este prototipul ranului srac, npstuit de

soart, nscut n snul unei familii al crei tat a risipit pmnturile Zenobiei pe butur. La
polul opus, Ana este singura fiic ce i-a mai rmas lui Vasile Baciu, ran nstrit din sat,
posesor al pmnturilor soiei sale; tatl dorete s o dea pe Ana lui George, la fel de bogat,
pentru a rotunji averea i a nu o risipi prin aliana cu cineva inferior material. Prima scen n
care apar cele dou personaje este chiar descrierea horei, pretext narativ prin care
prozatorul realist adun toate personajele pe aceeai scen. Ion i Ana bat someana, apoi
Ilie, prieten cu George, i vede retrai, ceea ce d natere furiei i reaciilor dispreuitoare
ale lui Vasile Baciu. Numindu-l pe Ion tlhar, ho, fleandur, nimeni, srntoc, Vasile Baciu
decalneaz conflictul exterior principal al romanului, de esn social.
Viziunea diferit asupra iubirii: Dei la hor danseaz cu Ana, Ion o iubete pe Florica,
ranca srac, dar frumoas a satului. El va avea de ales ntre a se cstori cu Ana, ceea
ce i garanteaz schimbarea statutului social, sau mariajul din dragoste cu Florica i
condamnarea la srcie. Instinctul posesiunii i dorina de a parveni fiind mai puternice, el
va pune n practic ideea seducerii Anei, pe care altfel Baciu nu i-o d de soie.
Ana l iubete ns cu sinceritate i devine victima tragic a lipsei de scrupule i a nepsrii
lui Ion. Csnicia lor are, aadar, la baz nu o motivaie de ordin afectiv sau valori precum
respectul reciproc sau contiina datoriei, ci n primul rnd considerete materiale (pentru
Ion) sau de eliminare a ruinii provocate n urma abaterii de la morala satului (pentru Vasile
Baciu).
Cu alte cuvinte, pentru Ion cstoria i iubirea sunt condiionate material, iar sentimentele
sincere i intense de dragoste ale Anei nu reprezint nici pentru Vasile Baciu, nici pentru Ion
un temei demn de luat n seama, cci n societatea rural din acest roman femeia reprezint
o modalitate de parvenire, o surs de perpetuare a speciei i dou brae de munc, dup
cum observa G. Clinescu.
Nunta/pregtirile pentru nunt: Ana nelege abia la nunt c dei este soul ei, Ion nu o va
iubi niciodat; vzndu-l dansnd cu Florica, ea i explic schimbarea de atitudine a
flcului de dup noaptea petrecut mpreun. Dac n scena horei Ion i se adreseaz cu
diminutivul Anu, impulsivitatea, nepsarea i rceala iau locul falsei afeciuni de la
nceput; viclenia planului biatului este dublat de inteligena cu care i condiioneaz
pmnturile lui Vasile Baciu n schimbul cstoriei cu Ana. Perioada premergtoare nunii se
caracterizeaz prin ndeprtarea celor doi membri ai cuplului, spre deosebire de pregtirile,
n registru idilic, ale nunii Laurei cu Pintea, n planul vieii intelectualilor. Niciun moment de
intimitate, nicio ncercare de mrturisire a afectului, niciun gest de tandree nu definete
comportamentul lui Ion.
Csnicia dac n alte romane realiste csnicia reprezint o etap a maturizrii afective, a
trecerii la o alt etap n evoluia cuplului, marcat de contiina sumrii unor
reponsabiliti, n Ion schimbarea statutului civil nu are consecine n ameliorarea relaiei
dintre cei doi. Dispreuit de Ion, jignit de Zenobia, Ana petrece tot mai mult timp n
tovria lui Dumitru Moarc, de la care nva c remediul suferinei, regsirea linitii
sufleteti sunt n moarte. Nici naterea copilului nu reprezint un motiv de refacere a
familiei: dei n momentul naterii pe cmp Ion este impresionat de mreia momentului,
dndu-i cu sfial plria jos, ulterior el nu se dovedete a fi un tat iubitor sau un so
grijuliu. Ana i pune capt zilelor, mplinindu-i destinul de personaj condamnat la o
existen tragic, iar pe Ion nici grija copilului ce i garanteaz pmnturile nu l preocup.
Dac pn acum n sufletul lui a dominat glasul pmntului, odat cu mplinirea material
eroul simte c nu poate face un compromis cu glasul iubirii i rvnete la Florica, acum

nevasta lui George. nclcnd moralitatea satului prin adulter, Ion moare ucis de George cu
sapa n cap, ntr-o scen naturalist ce reprezint forma neutr a moralizrii.
Concluzie: Cuplul Ion-Ana evolueaz previzibil. Naivitatea Anei, lipsa ei de experien,
sinceritatea i intensitatea sentimentelor fac din ea un personaj tragic, iar Ion evolueaz n
limitele unor trsturi sufleteti precum lcomia, orgoliul nemsurat, sfidarea moralei lumii
satului, impulsivitatea. Format pe considerente materiale, nu afective, cuplul cunoate o
involuie curmat de moartea celor doi.

Mai mult: http://www.ebacalaureat.ro/c/4/67/73/0/Tema-cuplului--ntr-un-roman-obiectivstudiat--Evolu-ia-rela-iilor-dintre-dou--personaje-ale-unui-roman-realist-studiat---LiviuRebreanu---Ion#ixzz3VChRQeSE

Varianta 28 Particularitatile de constructie a unui personaj dintr-un text narativ


studiat, apartinand lui Liviu Rebreanu: Ion de Liviu Rebreanu
Bacalaureat 2009: Varianta 28: Particularitatile de constructie a unui
text narativ studiat, apartinand lui Liviu Rebreanu

personaj dintr-un

Inspirat din realitatea satului transilvnean de pe la nceputul secolului XX, romanul Ion"
de Liviu Rebreanu este dominat de figura masiv, ca un bloc de granit, a personajului
principal Ion Pop Glanetau, personaj eponim, care a mprumutat prenumele su
romanului.
Unul dintre cele dou planuri ale romanului urmrete evoluia personajului central: Ion
figur simbolic, unic prin iubirea de pmnt i prin drama pe care o triete.
Flcu srac, Ion iubete o fat srac (pe Florica), dar se simte atras de Ana, doar
pentru c e bogat. El contientizeaz faptul c printr-un mariaj cu ea, ar obine
pmnturile lui Vasile Baciu, tatlui acesteia. Tatl nu se arat deloc ncntat de relaia
Anei cu Ion, dorindu-l de so pentru fata lui pe George Bulbuc. Pentru a-l determina pe
Vasile Baciu s accepte cstoria, Ion o seduce pe Ana. O dat nunta fcut, Ion se
ndeprteaz de Ana i se ntoarce tot mai mult spre Florica, devenit soia lui George. Ana
se sinucide. La scurt timp, moare i copilul lor, iar Ion este omort de George, pmnturile
revenind bisericii.
Condiia lui Ion rezum tragedia istoric a rnimii fr pmnt. Dac parvenirea social
a personajului este reprezentativ doar pentru o infim parte a acestei rnimi, ambiia
de care este devorat definete, n general, sufletul rnesc, iar destinul su denun
ntocmirea inechitabil ce condamn pe cei de seama lui Ion fie la srcie i umilin, fie la
schilodire moral.

Monumental i simbolic prin tragismul su, Ion triete tragica dilem ntre iubire i
patima pentru pmnt. Destinul lui e strns legat de nivelul vieii satului din primele decenii
ale secolului al XX-lea, a crui existen Rebreanu o surprinde realist, obiectiv. Drama
personajului nu const n numeroasele sale trsturi negative; ea provine din lupta care se
d n sufletul lui ntre cele dou glasuri" care i-1 disput pn la sfiere.
Complexitatea personajului a dat natere unor viziuni critice att de diferite, nct din
nsumarea lor se constituie o figur alctuit din lumini i umbre. Ca personaj, Ion este
tragic pentru c este forat s se mite mereu sub povara lui sau/i", iar aici intervine
filonul de modernitate al lui Rebreanu. Pentru G. Clinescu, Ion e o brut", pentru E.
Lovinescu Ion este SKpresia instinctului de stpnire a pmntului n slujba cruia pune o
inteligen ascuit, o viclenie procedural i o voin imens, iar pentru T. Vianu Ion este
lcomia de pmnt i senzualitatea absurd afirmat prin iretenii, lips de scrupule i
cruzime".
i totui, realitatea romanului demonstreaz faptul c Ion nu este un personaj simplist,
unilateral. El nu poate fi considera nici un oarecare parvenit, nici o brut n sensul absolut
al cuvntului, atta timp ct i dorete pmntul nu pentru a-1 tezauriza, ci pentru a-1
munci, pentru a-i susine demnitatea rneasc. In aceast lupt pentru pmnt, el face
victime, ns le face ca o brut inocent, ca o fiin care lovete pentru c la rndul ei a fost
lovit.
Ion este personajul tipic pentru categoria social a ranului srac, care caut s obin,
prin mijloace individuale, pmntul. Pentru el acesta nseamn existena locului frunta n
lumea satului, demnitatea (i Vasile Baciu i Alexandru Glanetau s-au cstorit la rndul
lor cu fete bogate, din aceleai considerente ca Ion).
Fiindc tatl su a pierdut (din cauza lenei i a buturii) pmnturile, Ion este aproape
silit la cstoria cu Ana pentru a-i scoate familia din impas. nc din primele secvene ale
romanului, Ion apare caracterizat direct ca un flcu harnic i dornic s-i arate iscusina
(Era harnic i iute ca m-sa. Unde punea el mna, punea i Dumnezeu mila. Iar pmntul
i era drag ca ochii din cap"). Att de drag i-a fost pmntul nct, de copil a renunat la
coal ca s fie aproape de vitele lui i de pmnt. El are contiina superioritii lui fa de
tat de vreme ce adesea l certa pentru c a tocat averea mamei.
Caracterizarea indirect prin fapte, gesturi, atitudini i limbaj este reliefat pe tot
parcursul romanului prin tririle lui Ion n lupta dus pentru a intra n stpnirea
pmnturilor lui Vasile Baciu, triri care sunt dintre cele mai diverse: de la brutalitatea
violent, la prefctorie, indiferen i ncntare.
Fiul Glanetaului este un personaj complex i dramatic, care nu accept jumti de
msur, dorindu-i n acelai timp demnitatea material i pe cea sentimental. Din pcate,
aceste paliere ale demnitii sunt rupte ntre Ana i Florica. Aadar, construcia
personajului este realizat pe dou patimi: pentru pmnt i pentru Florica: cnd se afl la
cmp i Ana trece prin faa locului lui Ion s-i aduc mncare lui Vasile Baciu, Ion
gndete: A fi o ntflea s dau cu piciorul norocului pentru nite vorbe", iar pe Florica
o asigur: In inima mea, tot tu ai rmas crias. Ion este afectat de faptul c preotul
Belciug l ceart n faa satului pentru c a luat cteva brazde din pmntul lui Simion

Lungu, dar l afecteaz i mai mult faptul c preotul depune mrturie la tribunal mpotriva
lui.
Jignit - la hor - n faa satului de ctre Vasile Baciu care-1 numete srntoc",
fleandur", ho", tlhar", Ion reacioneaz potrivit firii sale impulsive, violent: i clocotea
sngele i parc atepta nadins s-1 ating barem cu un deget ca s-1 poat apoi sfrteca
n bucele..."
Dorina de a avea pmnt devine o obsesie: trecea deseori parc nadins pe lng
pmntul lui Baciu. Le cntrea din ochi dac sunt bine lucrate i se supra cnd vedea c
nu sunt toate cum trebuie. Se simea stpnul lor i-i fcea planuri...". De cnd a devenit
stpnul casei nicio brazd de pmnt din zestrea Zenobiei nu s-a mai nstrinat i gndul
c ar putea fi stpn pe tot pmntul i d ncredere i-1 face s se simt mai important.
Dup ce obine pmnturile lui Vasile Baciu (n lupta pentru acestea s-a dovedit calculat,
inteligent i viclean, fr scrupule), Ion i schimb ntreaga atitudine adaptndu-se foarte
repede i uor la comportamentul categoriei sociale n care tocmai a intrat: clca mai
apsat, cu genunchii uor ndoii". Este cuprind de beia fericirii simindu-se nfrit cu
pmntul ntr-un ritual mistic al posesiunii: ... ncet, cucernic, fr s-i dea seama, se
las n genunchi, i cobor fruntea i-i lipi buzele cu voluptate de pmntul ud [...]. i
nfipse mai bine picioarele n pmnt ca i cnd ar fi vrut s potoleasc cele din urm
zvrcoliri ale unui duman dobort. i pmntul parc se cltina, se nclin n faa lui...".
Psihologia complicat a personajului declaneaz o alt dram, aceea a iubirii, att de
ocolit i amnat pn atunci. Mulumirea de a deveni bogat nu-i mai ajunge lui Ion, acum
aspirnd spre o fericire deplin ceea ce nseamn iubirea Florici: Ce folos de pmnturi
dac cine i-e pe lume drag nu e al tu".
Obsesia pmntului e nlocuit cu obsesia pentru Florica. Abil, Ion simuleaz prietenie
pentru George, soul acesteia, ca s aib pretextul de a-1 vizita uneori, cnd tia c
lipsete de acas. Dominat de porniri primare, aflat sub semnul fatalitii, Ion este o
victim a structurii sale instinctuale pe care nu i-o poate lefui, ceea ce-1 conduce la
moarte. Lovit de George cu sapa, Ion moare n chinuri cumplite: Mor ca un cine". n
mentalitatea satului, Ion a fost pedepsit pentru abaterea de la legea moral.
In concluzie putem aprecia faptul c, Ion este, fr ndoial, un personaj tragic pentru c
se mpotrivete destinului i susine dubla patim riscnd chiar moartea. Viaa lui are un
flux epopeic impus de nsi existena rural.

Personajul principal dintr-un roman aparinnd prozei realiste


Ion (Liviu Rebreanu)
Introducere:
Liviu Rebreanu, prozator interbelic, este unul dintre scriitorii care dezvluie n romanele sale resorturile
interioare ale creaiei. Dintre aceste romane (Ion, Rscoala, Pdurea spnzurailor, Adam i Eva),
primul se individualizeaz prin prezentarea unei ntregi umaniti rurale.

Aspecte generale ale operei:


Publicat n 1920, romanul evideniaz spaiul ardelenesc de la nceputul secolului al XX-lea, n mod realist.
Aceast perspectiv realist presupune o nelegere a literaturii ca mimesis, n care autorul i propune s
reflecte lumea ca ntr-o oglind, n toat complexitatea ei, crend n acelai timp iluzia unei lumi adevrate.
Criticul Nicolae Manolescu, n volumul Arca lui Noe, ncadreaz opera n categoria romanului doric,
considernd c iluzia vieii este aici mult mai important dect iluzia artei.
Textul reprezint un roman, deoarece este o specie a genului epic n proz, cu o aciune care se desfoar
pe mai multe planuri, cu conflicte multiple i un numr mare de personaje.
Romanul este realist n primul rnd prin tema pmntului care este, de fapt, miza conflictului, pentru c el
determin n lumea satului poziia social i autoritatea moral a indivizilor. Acestei teme i se adaug cea a
iubirii, pentru c destinul personajului principal este definit de aceste dou mari coordonate. De fapt, nu
pmntul se afl n centrul romanului, ci dorina lui Ion de a-l avea.
n ceea ce privete structura, romanul este alctuit din dou mari pri complementare, avand n centru
pmntul, respectiv iubirea: Glasul pmntului i Glasul iubirii, crora li se subordoneaz cele
treisprezece capitole cu titluri sugestive: nceputul, Blestemul, Sfritul.
O alt trstur realist este prezentarea veridic a oamenilor i evenimentelor, care se face nc din incipit.
n descrierea drumului care intr n satul Pripas, naratorul estompeaz distincia dintre realitate i ficiune i
surprinde cadrul unei lumi n care naraiunea pare a continua viaa nsi. Detaliile toponimice dau
veridicitate prezentrii i l familiarizeaz pe lector cu aspectele etnografice i sociale ale lumii prezentate.
De altfel, romanul insist asupra aspectelor monografice ale satului romnesc tradiional: obiceiuri legate de
marile evenimente ale existenei umane ( botezul, nunta, nmormntarea), srbtorile cretine (Crciunul),
hora, jocul popular.
n planul coninutului, romanul respect principiul realist care solicit prezentarea vieii n multitudinea
ipostazelor sale. Astfel, Rebreanu folosete tehnica planurilor paralele, prezentnd simultan viaa rnimii i
viaa intelectualitii satului. Se poate vorbi chiar de un roman n roman, pentru c se urmrete n paralel
destinul a dou familii, aparinnd unor grupuri sociale diferite: familia Glanetau i familia Herdelea.
Modaliti de caracterizare, trsturile protagonistului:
Personajele sunt construite, de asemenea, n spirit realist, susinnd firul epic al romanului. Personajul
principal este tipic realist, exponenial pentru o anumit categorie social, iar structura sa psihologic este
pus sub semnul unor trsturi dominante: tipul ranului, caracterizat printr-o inteligen dur, egoism i
cruzime, dar mai ales printr-o voin imens. Conform delimitrii teoreticianului E. Forster, el este un
personaj rotund, avnd capacitatea de a surprinde cititorul n mod convingtor prin reaciile i gesturile lui.
Ion este un personaj eponim (numele su d numele romanului), realizat prin tehnica basoreliefului. El
domin ntreaga lume care graviteaz n jurul su (Ana, Vasile Baciu, Florica, George) i care contribuie la
evidenierea trsturilor lui, a caracterului complex, cu nsuiri contradictorii: viclenie i ingenuitate,
brutalitate i delicatee.
Iniial el este caracterizat n mod direct de ctre narator, beneficiind de un portret marcat de caliti:
iute i harnic ca m-sa; munca i era drag orict ar fi fost de aspr. Elementul fundamental al
conflictului, pmntul, i subordoneaz toate trsturile: Pmntul i era drag ca ochii din cap, iar lipsa
acestuia apare ca o nedreptate, ceea ce justific dorina ptima de a avea: Toat isteimea lui nu pltete
o ceap degerat, dac n-are i el pmnt mult, mult...
Celelalte personaje ale romanului i evideniaz caracterul, cu lumini i umbre, n funcie de conflictele n
care sunt implicai cu toii. Astfel, nvaatorul Herdelea l aprecia ca unul dintre cei mai iubii elevi, iar
doamna Herdelea l consider un biat cumsecade, muncitor, harnic, sritor, iste. Optica lor se va schimba
ns pe parcursul aciunii, cnd Ion va trece n conflictul dintre invator i preotul satului, de partea celui
din urm.
Autocaracterizarea evideniaz frmntrile sufleteti, prin monologul interior: M moleesc ca o bab
nroad!. Definitoriu pentru personajul principal este conflictul interior ntre glasul pmntului i glasul
iubirii: dei o iubete pe Florica, fata frumoas dar srac, dorina de posesie a pmntului l determin s o
aleag pe Ana, cea uric, dar bogat. Aceat pendulare a personajului ntre cele dou coordonate ale
existenei sale, genereaz i conflictele exterioare ale romanului: cu Vasile Baciu pentru obinerea
pmntului i cu George Bulbuc pentru Ana, i ulterior pentru Florica.
Cele mai multe trsturi reies ns din caracterizarea indirect, din faptele i atitudinea personajului,

din relaiile cu celelalte personaje. Astfel, Ion este impulsiv, chiar violent, ceea ce atrage respectul,
teama celorlali flci ai satului i a lutarilor care cnt la comanda lui i l nsoesc la crcium dup hor,
dei George este cel care i pltete.
Viclenia sa este evident n relaia cu Ana, pe care o seduce, i speculeaz sentimentele, cucerind-o i
lsnd-o s cread c, de fapt, ea l-a cucerit. Inteligena dur, egoismul, cruzimea i subordoneaz toate
aciunile: btaia cu George, comportamentul agresiv fa de Ana. El reprezint, aa cum spunea criticul
Eugen Lovinescu, expresia instinctului de stpnire a pmntului, avnd ca trsturi definitorii inteligena
ascuit, viclenia procedural i voina imens
Este naiv, in relaia cu Vasile Baciu, creznd c nunta i va aduce i pmntul, fr a ncheia o nelegere
legal. De fapt, destinul personajului principal nu este marcat de conflictele exterioare, ct mai ales de
conflictul interior, generat de relaia sa cu pmntul. Personajul are o dorin obsesiv de a stpni acest
pamnt, iar elocvent n acest sens este scena srutrii lutului: l cuprinse o poft slbatec s mbraieze
huma, s-o crmpoeasc n srutri! Acest gest depete limitele unei reacii obinuite, sugernd patima
exagerat pentru pmnt, precum i legtura indestructibil cu acesta. Personajul triete o tripl voluptate:
a simurilor, a puterii, a trupului, iar acest moment alegoric exprim reducerea lui la esen. Din aceast
perspectiv, deznodmntul este previzibil: Ion va muri ucis cu ajutorul unei unelte a pmntului, sapa, iar
George care-l lovete nu este dect un instrument al destinului.
Tehnica narativ este tipic realist. n primul rnd, opera respect principiul cauzalitii i al coerenei,
romanul avnd o desfurare logic i cronologic.
De asemenea, romanul este circular, simetria incipitului cu finalul (descrierea drumului care intr, respectiv
iese din sat), rspunznd concepiei romaneti a lui Rebreanu, care vede n roman un corp geometric
perfect, sferoid.
Perspectica narativ este auctorial, a naratorului omniscient i omniprezent, care relateaz la persoana a
treia, prin focalizare zero, dnd cititorului impresia c stpnete naraiunea.
ncheierea:
Prin urmare, Liviu Rebreanu construiete un personaj complex, realist, cu un caracter bine individualizat i
care rmne un model pentru proza de acest tip din literatura noastr.

Mai mult: http://www.ebacalaureat.ro/c/4/67/72/0/Personajul-principal-proza-realista--Ion-#ixzz3VD7Yx1sb