Sunteți pe pagina 1din 5

P

ri
m
ii
a
n
i
d
e
v
i
a
t
a
s
u
n Dezvoltarea
t
copilului
pana la
v
3 ani
it
a
li
i
n

Surdeanu Diana Maria


Anul I- IF

DEZVOLTAREA COPILULUI PANA LA


3 ANI

Perioada de dezvoltare a copilului cu varsta de pana la 3 ani se numeste prima


copilarie, sau perioada anteprescolara.
Perioada prenatala este considerata etapa primara a dezvoltarii fiintei umane,
inceputul dezvoltarii. Conceptia lui Piaget privind dezvoltarea inteligentei copilului propune o
maniera de abordare a dezvoltarii inteligentei si gandirii copilului, de la primele semne la
judecati complexe. Inteligenta copilului este practica, tinde spre reusita nu spre enuntarea de
adevaruri.
In primele luni de viata, copilul nu face diferenta intre corpul sau si mediul inconjurator;
treptat, se structureaza relatia cu propriul corp apoi cu mediul inconjurator.
Acum apar reactiile circulare secundare care se refera la actiunea in care intervine un
obiect din mediu si care produce un rezultat in mediul extern, ii face placere copilului si
acesta tinde sa il repete.
Reactii emotionale in primul an de viata

Varsta

Manifestari ale conduitelor afective

0 1 luna

Reactii nespecifice, prezenta mamei declanseaza


suptul
Mana vioaie, emite tipete scurte si clare, misca mainile
si picioarele
Se instaleaza zambetul cu semnificatie psihologica
Inhibitie in prezenta persoanelor straine
Imaginea parintilor dobandeste consistenta si este
diferentiata.
Raspunde la mimica adultului
Creste capacitatea de diferentiere
Se observa in oglinda
Apare bucuria sarcinii indeplinite
Capacitate de a exprima tandrete si sa raspunda la
tandrete
Invata sa iubeasca daca este iubit

2 luni

3 luni

4 5 luni
6 luni
8 12 luni

Spre deosebire de perioada anterioara, de la 1 la 3 ani copilul dezvolta un inceput de


independenta dezvoltand: mersul, vorbirea, manevrarea cu mai multa precizie a obiectelor
din jur. Perioada se caracterizeaza prin expansiunea enorma a conduitelor motorii si verbale.
Primii ani de viata sunt vitali in stabilirea starii de bine fizic si emotional de mai tarziu si
in cele din urma, pentru dezvoltarea intelectuala. Din aceasta cauza, mediul in care creste si
se dezvolt copilul trebuie sa fie afectiv, sa ofere siguranta si sa fie stimulativ.
Educarea emotiilor copilului nu este o sarcina usoara pentru familie, mai cu seama a
celor negative care, odata stabilizate, tind sa devina trasaturi dominante ale viitoarei
1

DEZVOLTAREA COPILULUI PANA LA


3 ANI
personalitati. Prin urmare, este important ca sarcinile propuse copilului sa fie organizate in
functie de particularitatile varstei.
Dupa varsta de 2 ani copilul devine capricios, dominant, impulsiv si neintelegator, se
formeaza astfel negativismul primar. Aceasta criza de independenta este marcata insa de
dependenta existenta, inca, a copilului fata de adult.
Copilul este la varsta la care isi imbogateste substantial planul senzorial-perceptiv.
Invata cele mai multe lucruri prin experiente nemijlocite sau prin explorarea mediului. Isi pune
la lucru atat senzatiile auditive, cat si vizuale sau tactile pentru a inelege lumea
inconjuratoare.

Caracteristicile si specificul invatarii copiilor, de la nastere la 3 ani:


Invatarea incepe inca inainte de nasterea copilului;
Copilul este un subiect activ si competent in procesul invatarii.
Invatarea copilului se realizeaza in context social si emotional, in interactiune directa
cu adultul (incepand cu mama/tata si apoi cu educatoarea). Umanizarea copilului este
posibila numai in interactiune cu adultul. In afara interactiunii cu adultul, acumularile
copilului sunt nestructurate si nu au semnificatie pentru continutul socio-cultural al
grupului din care el face parte.
Exemple care evidentiaza importanta socializarii si a structurarii psihologice numai in
contextul interactiunii stranse adultcopil sunt oferite atat de istoria copilului-lup, cat si
de copiii crescuti in institutiile secolului trecut, tip leagan. Rata adult/copil este
definitorie in calitatea educatiei si ingrijirii copilului, indeosebi la varstele mici. Aceasta
rata se stabileste in functie de varsta copiilor. Studiile recomanda urmatoarea rat
adult/copii: pentru intervalul de varsta de pana la 12-18 luni, un adult la 4 copii; pentru
intervalul de varsta 18-36 luni, un adult la 8 copii.
Copilul invata interactionand cu obiectele din mediul inconjurator.
Activitatea esentiala a copilului mic este jocul. Jocul este activitatea de baza prin care
copilul interactioneaza cu mediul social si fizic, experimenteaza si exploreaza. Jocul
este modalitatea de baza prin care se desfasoara activitatile de invatare cu copiii mici.
Pentru copil nu exist diferenta intre joc si invatare. Jocul are un rol fundamental in
dezvoltarea lui deoarece: ii satisface copilului nevoia de cunoastere, prin explorarea si
manevrarea obiectelor; ii incurajeaza miscarea, prin care se stimuleaza corpul si
organele de simt; ii da prilejul sa imite tot ceea ce inregistreaza si sa inteleaga
legaturile de tip cauzal; il ajuta sa-si exprime emotiile si apoi sa-si controleze emotiile
si sa se cunoasca pe sine. Astfel, copilul va reusi sa-si concentreze atentia, sa
urmareasca desfasurarea evenimentelor la care asista si sa achizitioneze informatia
propusa de adult in procesul educational.

Emotiile sunt prima forma de comunicare prin care parintii si copii comunica inainte ca
acestia sa-si poata exprima verbal dorintele. Copiii reactioneaza la expresia faciala a
parintilor si la tonul vocii, iar parintii citesc ceea ce copii incearca sa comunice, raspunzand
prompt in functie de felul in care interpreteaza mesajul emis de catre copil.
Capacitatea de comunicare afectiva a adultului si a copilului face posibila coordonarea
interactiunilor dintre acestia. Interactiunea de tip fata in fata la copii, chiar si in jurul varstei
de 3 luni, cu parintii, sunt bidirectionale (reglate reciproc). Aceasta coordonare conduce spre
caracterizarea interactunii mama-copil ca fiind reciproca sau sincronizata.
2

DEZVOLTAREA COPILULUI PANA LA


3 ANI

Aproape de varsta de 2 ani, copilul se face din ce in ce mai bine inteles si este dornic
sa relationeze cu alti copii de la locul de joaca. Este mai comunicativ si cu cei mai putin
apropiati familiei. Invata culorile, numeste corect mai multe parti ale corpului si devine
interesat de cum functioneaza orice lucru din jurul sau. Este un imitator fidel al
comportamentului si vocabularului pe care le observa la cei apropiati. Devine interesat
de cantece si poezii, fiind capabil sa memoreze si sa reproduca fara emotii cateva strofe.
Nevoile emoionale si sociale ale copilului:

Sa creasca intr-o familie unita, sub supravegherea stricta a adultilor care, au ca grija
principala, binele acestuia.
Sa se impuna limite rezonabile ale comportamentului copilului, care sa-l ajute sa-si
stimuleze dezvoltarea autocontrolului.
Sa i se asigure o stare de sanatate buna, iar in cazul copiilor bolnavi, mai ales fata de
cei cu boli cronice sau cei cu nevoi speciale, parintii sa aiba o atitudine echilibrata,
pentru a asigura nevoile emotionale deosebite ale acestora.
Sa se cultive sentimentul de respect pentru propria viata si viata celorlalti.

Copilul isi dezvolta capacitatile de la mersul sovait la: alergat, tarat, catarat; de la
manevrarea imprecisa la: apucare, invartire, desfacere. Este capabil sa impinga, sa traga, sa
ridice, sa sparga, sa smulga. Aceste achizitii permit copilului un acces mai mare la mediul
inconjurator, ba mai mult decat atat, la stapanirea si modificarea lui.
Se perfectioneaza miscarile mainilor, in rapiditate si precizie (inca de la un an si cateva
luni copilul poate bea din cana, manca cu lingurita). La doi ani este capabil sa deschida usile,
dulapurile, sertarele si sa culeag obiecte mici intre degete.
S-a afirmat ca, din punct de vedere social, exista o secventa clara a dezvoltarii,
identificata in stilul de joc al copilului, in special in primii ani de viata. Din acest punct de
vedere, recunoastem urmatoarele tipuri de joc:
jocul copilului sugar - prin zambet, privit si gangurit ca raspuns la atentia si ingrijirea
acordata de adult. La acest tip de joc suntem interesati sa identificam modalitati de
relationare intre parinte si copil.
jocul solitar - incepe de la un an si este o forma de joc a copilului, singur, sau cu adultii
din jurul lui
jocul paralel (alaturi de ceilalti )- incepe la 1 an si 6 luni si dureaza pana la 2 ani. Copiii
se joaca singuri chiar cand sunt impreuna cu alti copii si constienti de prezenta
acestora;
jocul asociativ - in acest tip de joc copiii se reunesc cu alti copii pentru a face o
activitate, dar nu lucreaza impreuna si nici nu colaboreaza;
jocul cooperant (impreuna cu ceilalti) - unde copiii se aduna pentru a vorbi, pentru a se
juca, a realiza actiuni impreuna. Acest tip de joc apare dupa 3 ani.
Pentru cei din jur, pentru adulti, este foarte important sa stim cu ce anume este
inarmat copilul pentru a se juca, referindu-ne la abilitatile, calitatile si competentele sale.
Toate in functie de varsta sa si de stadiul sau de dezvoltare.
Trairile afective ale copilului intre 1 si 3 ani, desi intense si explozive, nu sunt
profunde, nici durabile. Timiditatea fata de straini, uneori, se accentueaza alteori scade in
3

DEZVOLTAREA COPILULUI PANA LA


3 ANI
intensitate (12-14 luni) in functie de importanta care este acordata de familie acestui aspect
precum si de gratificarile pe care le obtine copilul, interesant fiind faptul ca intre 15 si 16 luni
copilul fuge in strada, uneori, la persoane care au ceva familiar. In jurul varstei de 3 ani
teama de persoane straine se diminueaza dar persist teama de necunoscut (de exemplu
bau-bau, mosu sau baba-cloanta) in cazul in care aceste temeri au fost intarite de
parinti.
Pe masura ce inainteaza in varsta, conduitele afective ale copilului devin tot mai
complexe, caracterizandu-se prin: instabilitate, fragilitate, reactii capricioase, mare
sensibilitate fata de restrictii, refuzuri care determina uneori aparitia reactiilor de opozitie. In
jurul varstei de 18 luni, rezonanta afectiva creste, copilul fiind mult mai impresionabil. Acum
se poate manifesta gelozia in raport cu un alt copil caruia i se acorda atentie sau fata de o
persoana care se interpune intre el si mama.
Copilul este o entitate care evolueaza de-a lungul parcursului sau educational. Pentru
o pregatire cat mai buna a copilului pentru scoala si pentru viata, in perioada copilariei
timpurii, este deosebit de importanta atentia acordata dezvoltarii sale din toate punctele de
vedere. Personalitatea copilului se constituie prin aparitia si dezvoltarea unor elemente
bazale ale acesteia, in relatie cu cei din jur si cu achizitiile importante din viata.

Bibliog
rafie

Anghelescu

Carmen, Bebelusul este o persoana,

Humanitas, 2002
MEC, Programa

activitatilor

gradinita, 1993, 2000, 2003, 2005.


Paun, E., Iucu, R. (coord.) Educatia prescolara in Romania, Iasi, Polirom, 2002
PSIHOLOGIA DEZVOLTARII - Sinteze tematice de curs
Repere fundamentale in invatarea si dezvoltarea timpurie a copilului de la nastere la 7

ani, UNICEF, 2008.


Squibb Betty, Deitz J Sallz, Activitati de invatare pentru copiii foarte mici (de la

instructiv-educative

din

nastere la 3 ani), UNICEF, Vanemmonde, 2005