Ajunul Bobotezei este considerat prima zi de post negru din an, n care nu se mnnc i nu

se bea nimic, fiind urmat de boboteaz i de ziua Sfntului Ioan, care ncheie ciclul srbt
rilor de iarn. Boboteaza, serbat n 6 ianuarie este considerat i ziua naterii spiritual
e a Mntuitorului Iisus Hristos.

n Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) se ine post negru, nu se mnnc i nu se bea nimic. Canoa
nele Bisericii nva c n Ajunul Bobotezei se ajuneaz total, (Canonul 1 al Sf. Teofil al
Alexandriei), iar a doua zi se ia agheasma pe nemncate. n Tipicul Sfntului Sava se
spune c, dac Ajunul cade duminica sau smbta, nu se ine post negru. Postul din ziua de
5 ianuarie este pstrat din perioada secolele IV-VI, cnd catehumenii se pregteau pr
in post i rugciune timp de 40 de zile, s primeasc botezul n seara acestei zile. Dup ce
primeau botezul, puteau sa participe pentru prima data la liturghia credincioilo
r i s se mprteasc. Astzi, cretinii postesc n aceasta zi, pentru a putea gusta cu vr
din apa sfinit Agheasma Mare.

Cu Agheasma Mare se stropesc casele credincioilor i locuitorii acestora, n Ajunul B

obotezei. Tot cu ea se stropesc i lucrurile care trebuie binecuvntate sau sfinite,
cum ar fi de pild, la binecuvntarea i sfinirea prapurilor, la sfinirea crucii i a troi
lor, a clopotului, a vaselor i vemintelor liturgice, la sfinirea icoanelor, a biser
icilor, a antimiselor i a Sfntului i Marelui Mir.

Tradiia spune c n ajunul Bobotezei oamenii pregtesc o masa asemntoare cu masa din ajun
ul Crciunului. Pe masa din camera de curat se aterne o fa de mas, aleas special pentr
cest moment, sub faa de mas se pune fn sau otava iar pe fiecare colt se pune cate u
n bulgare de sare. Deasupra se aeaz dousprezece feluri de mncare: coliva gru pisat, f
iert, ndulcit cu miere i amestecat cu nuc pisata -, bob fiert, fiertura de prune sa
u perje afumate, sarmale ( glute ) umplute cu crupe, bor de burechiue sau urechiuel
bor de fasole alb n care se fierb colunai mici, umplui cu ciuperci, ce au colurile lip
te n forma de urechiue -, bor de peste, pete prjit, vrzare plcinte de post umplute
ura de varza acr -, plcinte cu mac etc.
Pana la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mnca
re iar, imediat dup sfinirea mesei, parte din bucate sunt adugate n hrana animalelor
pentru a fi protejate de boli i pentru a fi bune de prasil.