Politistul care a inspirat personajul comisarul Moldovan, unul dintre cei mai odiosi

criminali ai Romaniei postbelice

Cezar Padurariu,

Masina de propaganda a regimului comunist din Romania postbelica a creat un erou dintr-un politist
bucurestean a carui aura inca mai dainuie. Cercetarile istorice au aratat ca politistul a fost, de fapt, un criminal
In 1972 a fost lansat filmul "Cu mainile curate", regizat de Sergiu Nicolaescu, care avea sa explodeze in scurt
timp ca un "succes de box-office". Succesul peliculei a determinat producerea unei mini-serii, continuate de
acelasi regizor cu ,,Ultimul cartus" (1973), ,,Un comisar acuza" (1974), ,,Revansa" (1978), ,,Duelul" (1981) si
terminate abia in 2008, cu filmul "Supravietuitorul".

"<<Cu mainile curate>> deschide celebra serie a policierurilor lui Sergiu Nicolaescu. Actiunea se desfasoara in
1945 cand, pe fondul razboiului si al saraciei tot mai accentuate, in tara nivelul criminalitatii atinsese cote
alarmante. Roman (Ilarion Ciobanu) este un proaspat politist, fost comunist ilegalist, numit la conducerea uneia
dintre cele mai <<fierbinti>> sectii de politie din Capitala. Lipsit de experienta, el apeleaza la ajutorul
comisarului Miclovan (Sergiu Nicolaescu), un politist cu metode neconventionale si cu o afectiune fara limite
fata de revolverul sau Smith&Wesson. Cu scene de actiune si cascadorii in stil hollywoodian, <<Cu mainile
curate>> e un film care entuziasmeaza si amuza la fel de tare ca acum aproape 35 de ani si care a creat
personaje de neuitat din care ii amintim doar pe Semaca si Lascarica", este descrierea facuta peliculei de catre
site-ul cinemagia.ro.
Politistul care a stat la baza personajului comisarului Miclovan, devenit Moldovan incepand cu urmatorul film
din miniserie, a trait in realitate si poarta numele de Eugen Alimanescu. A fost angajat in 1945 la Prefectura
Politiei Capitalei, initial ca informator platit. Provenea din mediul interlop al Capitalei, iar situatia in
Bucurestiul postbelic era dezastruoasa. Crimele, violurile, talhariile si
furturile erau infractiuni la ordinea zilei. Majoritatea erau comise de
catre soldatii Armatei Rosii, care actionau in grupuri restranse si
organizate. Abuzurile uriase comise de catre sovietici i-au inspirat insa
si pe interlopii romani, care au inceput sa dea tot mai multe spargeri
imbracati in uniforme militare rusesti.
FOTO Eugen Alimanescu, fotografie ilustrativa a unuia dintre sutele de
articole care l-au avut in prim-plan in perioada 1945-1950. Ziarul
"Momentul" - 1946 FOTO wikipedia.org
Pe deasupra, structura Politiei Romane se reorganiza drastic si haotic.
Profesionistii scoliti si experimentati in perioada interbelica erau
inlocuiti la repezeala cu oameni care aratau fidelitate noului regim, cel
comunist. Unul dintre acestia a fost Eugen Alimanescu, trecut in scurt
timp in fruntea unei unitati speciale care avea sa-l faca celebru unul
dintre cei mai celebri politisti romani ai tuturor timpurilor. Intitulata
"Fulger", brigada era compusa din 22 de tineri comunisti si avea ca
sarcina ,,starpirea banditilor si borfasilor din Capitala si provincie".
In foarte scurt timp, brigada lui Alimanescu a ajuns celebra datorita
actiunilor in forta. Politistul, avansat de urgenta pana la gradul de
chestor (1946) foto jos, actiona dupa principiul "nu luam prizonieri".
Marturii din epoca ilustreaza in mod cinic urmarile actiunilor
politienesti. Se spunea ca membrii brigazii obisnuiau sa someze abia
dupa ce trageau. Urmarea a fost un sir de sute de morti lasati in urma, de
obicei cateva zile pe caldaram, in vazul altor infractori, dar si ai oamenilor simpli. In plus, Alimanescu a
alimentat nevoia de justitie a populatiei inspaimantata de infractiunile fara sfarsit si a devenit un adevarat erou
national.

"Banditii si borfasii erau executati in momentul retinerii lor sub motivul ca s-au opus arestarii sau in timpul
reconstituirii infractiunilor pentru care au fost arestati. De aceasta data, pretextul era ca au incercat sa fuga de
sub escorta. Conform declaratiei locotenentului major Gheorghe Cristescu, Alimanescu mai folosea insa si o
alta metoda: lua <<oameni din Penitenciarul Vacaresti, pe care ii impusca>>. Metoda de operare a lui
Alimanescu este prezentata si de Tandin in volumul <<Cazuri judiciare celebre>>: <<Eugen Alimanescu a gasit
o metoda radicala de a scapa Bucurestii de infractori. Cum ii prindea, el nu-l mai aresta. Ii impusca pe loc. Dupa
care facea raport ca individul incercase sa fuga de sub escorta, ca nu se supuse la somatii, ca ripostase cu arma
in mana si asa mai departe>> (T. Tandin, 2009)", scrie cercetatorul Dumitru Lacatusu, in articolul "Eugen
Alimanescu, justitiar sau criminalu".
Actiunile "comisarului de fier", cum a fost numit in epoca, erau sustine discret de catre ministrul de Interne,
Teohari Georgescu, pe care l-ar fi cunoscut inca dinainte de inceperea primului razboi mondial.

Dupa
"In
In
"Dos.
Semnalam
tov.
demonstrind
A
Colonel
Dos.
Subsemnata
Declaratie
Matilda
Din
Afost
Aceasta
"Canalul
O
"ALIMANESCU,
Cert
i s-adat
si
fost
ultima
plus,
ca
vara
motive
maior
este
Iin
infiintarea
condamnat
11251
675,
ridicata
aprezent
Jubleanu"
parte
de
anului
Mortii
ca,
nota,
schingiut
urmatoarele:
catre
Secu.
Alimanescu
vol.
neclare
Matilda
in
FD,
aca
fata
gasita
anii
1949,
vietii
8conduce
trebuia
Directiei
tov.
avol.
-la
Data
Eugen
M.
mai
fugarului
si
inca,
urmatori,
inchisoare
T.
capitan
pe
politistului
intr-o
a1Nedelcu
in
violat
condus
Jubleanu
Dir.
sapat,
In
site-ul
dar
in
St.
fata
Generale
jurul
jud.
sedinta
Reg.
Maior
datorate
Jubleanu
Carnu
propaganda
in
noastra
sipentru
www.procesulcomunismului.com,rezuma:
Locot.
asemeneaactiuni
Vlasca,Mehedinti,
datei
timpul
erau
nu
nascuta
a Securitatii
la
de
aIoan,
este
si
Militiei,
cel
de
cel
c-ar
azi
Titu
maj.
politie/militie,
anchetelor.
alte
suficientdocumentata
22
mai
in
mai
multe
19
comunista
fiin
de
aprilie
anul
lucrari
delapidat
Vprobabilatitudinii
etate
inalt
Poporului
pe
Secu.1950
sugestii
1933
23nivel
1950,
Tulcea,
inperspectiva,
de
Uneledintre
ianuarie1949,
S.Lt
aN.
nascut
17
bani
continuatsa
luna
asupra
Ionescu
dincadrul
Pitestinr.
s-aprezentat
ani,aceasta
Suceava
dinconturile
Augustziua
pesimoduluicum
27iulie
de
notele
poate
o116/21967
necontrolat,
lucreze
Ministerului
Alimanescu
data
etc.
ala
informative
fost
fi
1916
14,
destinate
A
serviciul
ce
recompusa
la
intreprins
batuta,
declar
problema
trebuie
la
cultul
16chiar
Slatina.
ademai
fost
judetean
platii
urmatoarele:
mai
Interne,
pastrate
politistului
dusa
si
doar
actiune
1950
mainii
incadrat
mult
pentru
A
infractorilor.
actiunea
din
fost
de
Catre
la
inide
asupra
s-a
care
informatii
Secu
arhivele
regimul
internat
cu
incoruptibil
In
lucru
dat
Dir.
gradul
ziua
au
informativa,
Muscel
unorelemente
foc
In
nu
participat
Gen
comunist,
in
Securitatii,
de
ciuda
de
lapidare.
se
la1951
2apartea
care
mai
maior
tov.
Mai
Securitatii
gravitatiiinfractiun
intr-un
ministrulTeohari
insa
punea:rezervele
maior
ar
1950
amaiorului,
de
si
citatede
din
fifunctia
nu
jos
fostEugen
pe
regiunea
lagar
deMilitie
Poporulu
aprimit,
acorpul
laDumi
orele
dese
dem
ParA
N