U.M.F. Gr. T.

Popa Iasi
Disciplina Ortopedie-Traumatologie
Teste grila examen - ortopedie
Bibliografie:
ORTOPEDIE editia a II-a Paul Botez
Editura Venus, Iasi, 2008,
ISBN 978-973-756-075-9
www.paulbotez.ro
www.artroplastie.ro

Teste cu grad mic de dificultate (60)

Nr.
----

Enunul ntrebrii
--------------------------------------------------------------------------------------------------Curs 1 - Imagistica n ortopedie pag. 54-60

Rspuns
-----------

Spatiul articular corespunde:

a. Unui spatiu virtual ocupat de un film de lichid sinovial si cartilajul
articular radioopac, care variaza in grosime de la 1mm la 6-8 mm;
b. Unui spatiu virtual ocupat de un film de lichid sinovial si cartilajul
articular radiotransparent, care variaza in grosime de la 1mm la 6-8
mm;
c. Unui spatiu virtual ocupat de un film de lichid sinovial si cartilajul
articular radiotransparent, care variaza in grosime de la 10 mm la
16-18 mm;
d. Unui spatiu virtual ocupat de un film de lichid sinovial si cartilajul
articular radioopac, care variaza in grosime de la 10 mm la 16-18
mm;
e. Nici una de mai sus.

Grosimea spatiului articular variaza:

a. 1 mm 2 mm;
b. 1 mm 5-6 mm;
c. 0 mm 1 mm;
d. 1 mm 10 mm;
e. 1 mm 6-8 mm.

Din punct de vedere radiologic, articulatia se compune din:

a. Oasele care se articuleaza si spatiile dintre ele;
b. Oasele care se articuleaza fara, spatiile dintre ele;
c. Doar spatiile dintre oasele articulate;
d. Oasele care se articuleaza, spatiile dintre ele si lichidul sinovial;
e. Oasele care se articuleaza, spatiile dintre ele, lichidul sinovial si
cartilajul articular.

Protocolul terapeutic al artritei infectioase include:

a. Masuri de ordin general;
b. Antibioterapie;
c. Drenaj + toaleta chirurgicala de urgenta;
d. Ingrijiri dupa faza acuta;
e. Toate cele de mai sus.

Secventa logica in examinarea unei radiografii este:

a.
Tesuturi moi os articulatie asociere diagnostica;
b.
Os - tesuturi moi asociere diagnostica articulatie;
c.
Articulatie - tesuturi moi os asociere diagnostica;
d.
Asociere diagnostica os Articulatie - tesuturi moi;
e.
Os Articulatie - tesuturi moi asociere diagnostica.

Echografia este folosita in special pentru identificarea:

a. Hematoamelor;
b. Abceselor;
c. Anevrisme arteriale;
d. Toate de mai sus;
e. Nici una de mai sus.

Scintigrafia foloseste:
a. 99Te;
b. 76Os;
c. 76Ir;
d. 82Pb;
e. 86Rn.

Osteomielita cronica distinge una din urmatoarele forme clinice:

a. Osteomielita cronica a adultului;
b. Osteomielita cronica a adolescentului;
c. Osteomielita Recklinghausen;
d. Osteomielita cronica urmare a unei osteomielite acute din copilarie;
e. Osteomielita cu germeni specifici.
Din punct de vedere radiologic, articulatia se compune din:
a. Oasele care se articuleaza, fara spatiile dintre ele;
b. Lichidul sinovial;
c. Cartilajul articular;
d. Toate de mai sus;
e. Nici una de mai sus.

Tomografia:
a.
b.
c.
d.
e.

10

11

Ofera o imagine concentrata asupra unui anumit plan, selectat;

Este utila in diagnosticul necrozei aseptice a capului femural;
Este utila in diagnosticul fracturilor cu tasare ale osului spongios;
Toate de mai sus;
Nici una de mai sus.

Radiografia simpla ofera informatii simultane asupra:

a. Marimii;
b. Formei;
2

c. Densitatii tisulare;
d. Arhitecturii osoase;
e. Toate de mai sus.
12

Identificati varianta corecta privind factorii predispozanti pentru aparitia

tuberculozei osteo-articulare:
a. Malnutritia;
b. Imunodeficienta;
c. Varsta inaintata;
d. Igiena precara;
e. Toate cele de mai sus.

13

Evaluarea Rx a coloanei vertebrale include:

a. Aliniamentul general al vertebrelor;
b. Spatiile discale;
c. Fiecare vertebra separat, pornind de la cap catre pediculi,
articulatiile interapofizare si apofizele spinoase;
d. Toate de mai sus;
e. Nici una de mai sus.
Evaluarea Rx a bazinului include:
a. Verificarea formei oaselor si a pozitiei acestora;
b. Pozitiei ramurilor pubiene si a tuberozitatilor ischiatice;
c. Aspectul capului femural, bilateral precum si a extremitatilor
superioare ale femurului;
d. Toate de mai sus;
e. Nici una de mai sus.

Din punct de vedere radiologic, osul poate fi:

a. Angulat;
b. Deformat;
c. Cu canal medular largit (boala Paget);
d. Cu o deformatie localizata sau ingrosare (neoosteogeneza posibil
tumorala);
e. Toate de mai sus.

14

15

Curs 2, 3 - Elemente de patologie osoasa netraumatica pag. 100-123

16

17

Osteomielita reprezinta:
a. Infectia periostului;
b. Infectia hematogena a osului;
c. Infectia vaselor sangvine;
d. Se localizeaza de obicei in diafiza oaselor lungi;
e. Toate de mai sus.
Osteomielita acuta a adolescentului se caracterizeaza prin:
a. Se produce frecvent la varste cuprinse intre 15-35 ani;
b. Palparea metafizei inferioare a femurului descopera o zona
dureroasa;
c. Leucopenie;
d. V.S.H. scazut;
e. Se produce frecvent la varste cuprinse intre 35-55 ani.

18

Infectiile osteo-articulare cu germeni banali pot fi clasificate in:

a.
b.
c.
d.
e.

Osteite;
Artrite;
Osteomielite;
Toate de mai sus;
Nici una de mai sus.

19

Tratamentul adjuvant in tuberculoza osteo-articulara poate consta in:

a. Regim hipoproteic;
b. Regim hipocaloric;
c. Regim hiposodat;
d. Regim igieno-dietetic;
e. Nici una de mai sus.

20

Despre evolutia osteitei cronice nu este adevarat:

a. Evolutia spontana este catre vindecare;
b. Calusul voluminous si dureros antreneaza o infirmitate progresiva;
c. Articulatiile supra si subjacente sunt in redoare;
d. Partile moi din jurul fistulei sunt atrofice;
e. Starea generala se poate altera progresiv cu anemie si
hipoproteinemie;

21

Ostemielita cronica:
a. Poate apare dupa osteomielita acuta in copilarie;
b. Evolutia este cronica, intrerupta de pusee inflamatorii acute;
c. Local, pielea este retractata, aderenta, cianotica sau edematiata;
d. Toate de mai sus;
e. Nici una de mai sus;

22

Germenul cel mai des incriminat in aparitia osteitei cronice postfracturare,

este:
a. Streptococcus pneumoniae;
b. Stafilococul auriu;
c. Streptococcus agalactiae;
d. Bacilul Koch;
e. Streptococcus pyogenes.

23

Tuberculoza osteo-articulara este cauzata de:

a. Streptococcus pneumoniae;
b. Stafilococul auriu;
c. Streptococcus agalactiae;
d. Bacilul Koch;
e. Streptococcus pyogenes.

24

Tuberculoza osteo-articulara se localizeaza mai frecvent la nivelul:

a. Coloanei vertebrale;
b. oldului;
c. Genunchiului;
d. Cotului;
e. Gleznei.

25

Tuberculoza osteo-articulara:
a. Consta in localizarea bacilului Koch la nivelul aparatului

locomotor;
b. Se intalneste mai ales la copii, adolescenti si adulti tineri;
c. Localizarea initiala este osoasa (medulohaversita proliferativa);
d. Se ajunge la final la o artrita supurata cu producere de caverne, fara

remaniere osoasa;
e. Toate de mai sus.
26

In tuberculoza osteo-articulara pot aparea urmatorele modificari ale probelor

de laborator:
a. VSH scazut;
b. Leucopenie cu neutrofilie;
c. Limfocitoza;
d. Gamma-globulinele scazute;
e. IDR la tuberculina negative.

27

In cazul osteitei cronice post-traumatice se poate afirma ca:

a. Este o complicatie minora in cazul fracturilor deschise;
b. Nu apare niciodata in cazul interventiilor chirurgicale cu focar
deschis;
c. Cauza consta in contaminarea pe cale hematogena;
d. Germenul cel mai des incriminat este Stafilococul Epidermidis;
e. Germenul cel mai des incriminat este Stafilococul Aureus.

28

Debutul osteomielitei acute la adolescent poate include:

a. Febra, frisoane;
b. Tahicardie, tahipnee, varsaturi;
c. Durere spontana, accentuata progresiv;
d. Toate de mai sus;
e. Nici una de mai sus

29

Despre tratamentul osteomielitei cronice este adevarat ca:

a. Poate fi conservator;
b. Este eminamente chirurgical;
c. Consta in excizia leziunilor infectate ale partilor moi si osului fara
interesarea traiectelor fistuloase;
d. Tratamentul local cu antibiotice nu este indicat;
e. Nici una de mai sus.

30

Una dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata:

a. Agentul microbian ajuns la nivelul osului poate determina un
proces inflamator;
b. Ostemielitele sunt produse frecvent de stafilococul auriu;
c. Osteitele acute pot surveni, drept complicatii ale fracturilor
deschise;
d. Agentul microbian ajuns la nivelul sinovialei determina
medulohaversita;
e. Osteitele acute pot surveni, drept complicatii ale interventiilor
chirurgicale.

31

Radiologic, in osteomielita acuta se disting:

a. Reactie periostica marcata;
b. Osteoporoza generalizata;

c. Fracturi periferice;
d. Toate de mai sus;
e. Nici una de mai sus;
32

Tumorile epifizare sunt, de regula:

a. Maligne;
b. Benigne;
c. Osteosarcoame;
d. Condrosarcoame;
e. Fibrosarcoame;

33

Criteriile de diferentiere intre tumorile maligne si tumorile benigne includ:

a. Varsta;
b. Localizarea pe schelet;
c. Localizarea pe os;
d. Aspectul radiologic;
e. Toate de mai sus.

34

Tumora osoasa se poate manifesta clinic astfel:

a. Asimptomatica;
b. Algica;
c. Modificare de volum a membrului;
d. Fractura spontana;
e. Toate de mai sus.

35

Tumorile litice endoosoase fragilizeaza osul prin:

a. Eroziunea periostului;
b. Eroziunea partilor moi;
c. Eroziunea periostului cat si a partilor moi;
d. Eroziunea corticalelor;
e. Toate de mai sus.

36

Clasificarea tumorilor osoase include:

a. Tumori cu diferentiere osoasa exclusiva sau predominanta;
b. Tumori cu diferentiere cartilaginoasa exclusiva sau predominanta;
c. Tumori cu punct de plecare medular;
d. Toate de mai sus;
e. Nici una de mai sus.

37

In forma simptomatica, tumora osoasa se dezvolta astfel:

a. La suprafata osului, determinand aparitia unei formatiuni palpabile,
evidenta in partile moi;
b. La suprafata osului, fara aparitia unei formatiuni palpabile;
c. Niciodata la suprafata osului;
d. La suprafata osului, determinand aparitia unei formatiuni palpabile,
fara deformarea acestora;
e. Nici una de mai sus.

38

In forma asimptomatica, tumora osoasa poate fi:

a. Osteocondrom periferic;
b. Descoperita intamplator;

c. Condroblastom epifizar;
d. Toate de mai sus;
e. Nici una de mai sus.
39

Tumorile osoase primitive, benigne includ:

a. Chist osos solitar;
b. Chist osos anevrismal;
c. Tumora cu mieloplaxe;
d. Toate de mai sus;
e. Nici una de mai sus.

40

Tumorile osoase primitive, maligne includ:

a. Limfom malign;
b. Mielom multiplu;
c. Metastaza carcinomatoasa;
d. Toate de mai sus;
e. Nici una de mai sus.

41

Scolioza reprezinta:
a. Deviatia in plan frontal a coloanei vertebrale cu curbura laterala;
b. Deviatia in plan sagital a coloanei vertebrale cu curbura laterala;
c. Deviatia in plan antero-posterior coloanei vertebrale cu curbura
laterala;
d. Deviatia in plan sagital a coloanei vertebrale, cu accentuarea
curburii lordotice;
e. Nici una de mai sus.

42

Hallux valgus presupune:

a. Deformarea in abductie a halucelui fata de metatarsianul I
b. Deformarea adductie a halucelui fata de metatarsianul I;
c. O deformare ireductibila a piciorului, chiar daca tratamentul este
aplicat precoce;
d. Toate de mai sus;
e. Nici una de mai sus.

43

Displazia luxanta de sold la nou-nascut, include:

a. old instabil, datorita muschilor slab dezvoltati;
b. Prognosticul depinde esential de depistarea precoce (atat clinic cat
si imagistic);
c. Deplasarea capului femural este proximala (postero-superioara),
datorita tractiunii muschilor flexori ai soldului si muschilor fesieri;
d. Toate de mai sus;
e. Nici una de mai sus.

44

Piciorul stramb congenital varus equinus include:

a. O diformitate fixa, severa a piciorului;
b. Flexie plantara fixa;
c. Inversiune si rotatie axiala interna a articulatiei talo-calcaneene;
d. Subluxatie mediala a articulatiilor calcaneo-cuboidiene;
e. Toate de mai sus.

45

Cifoza traumatica reprezinta:

B
7

a.
b.
c.
d.
e.

Distructia septica a corpilor vertebrali;

Compresiunea vertebrelor;
Esecul formarii vertebrelor;
O tulburare de crestere la nivelul nucleilor vertebrali;
Toate de mai sus.

Curs 4 - Elemente de patologie articulara netraumatica pag. 130-157

46

Spondilita ankilopoetica se defineste ca:

a. O artrita inflamatorie seronegativa, asociata cu psoriazis;
b. O artrita inflamatorie seronegativa, sacroileita bilaterala asociata
sau nu cu spondilita si uveita;
c. O artrita inflamatorie seropozitiva, asociata cu psoriazis;
d. O artrita inflamatorie seropozitiva, sacroileita bilaterala asociata sau
nu cu spondilita si uveita;
e. Nici una de mai sus.

47

Depunerea cristalelor de urat monosodic in articulatii produce:

a. Condrocalcinoza;
b. Ocronoza;
c. Osteomielita;
d. Guta;
e. Maladia Gaucher.

48

Poliartrita reumatoida defineste:

a. O afectiune inflamatorie acuta, cu modificari sinoviale;
b. O afectiune inflamatorie acuta, cu modificari articulare;
c. O afectiune inflamatorie acuta, cu modificari articulare si sinoviale;
d. O afectiune inflamatorie cronica, sistemica, cu modificari articulare
si sinoviale;
e. O afectiune inflamatorie acuta, sistemica, invalidanta, cu modificari
articulare si sinoviale.

49

Una dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata:

a. Artroza este o boala articulara larg raspandita;
b. Sub 45 de ani, boala este mai frecventa la femei, iar barbatii sunt
mai frecvent afectati peste 55 de ani;
c. Prevalenta si severitatea artrozei creste cu varsta;
d. Barbatii si femeile sunt in mod egal afectati;
e. Toate de mai sus.

50

Boala articulara degenerativa reprezinta:

a. Calea finala a traumatismului cartilajului articular;
b. Refacerea cartilajului articular;
c. Apare cel mai frecvent la nivelul coloanei vertebrale;
d. Toate de mai sus;
e. Nici una de mai sus.

51

Poliartrita reumatoida este:

a. O boala invalidanta;
b. Caracterizata prin modificari articulare;
c. Caracterizata prin modificari sinoviale;

d. Toate de mai sus;

e. Nici una de mai sus.
52

Artroza secundara include:

a. Existenta unui factor responsabil sistemic sau local;
b. O afectiune care duce la diformitati ale articulatiei;
c. Semnele si simptomele tipice ale artrozei primare;
d. O afectiune care duce la distructia cartilajului;
e. Toate de mai sus.

53

Factorii posibili declansatori in poliartrita reumatoida includ:

a. Infectiile virale;
b. Infectiile bacteriene;
c. Infectiile cu micoplasma;
d. Toate de mai sus;
e. Nici una de mai sus.

54

Coloana de bambus apare in:

a. Artrita psoriazica;
b. Guta;
c. Spondilita anchilopoetica;
d. Toate de mai sus;
e. Nici una de mai sus.

55

Tofii gutosi apar in:

a. Artrita psoriazica;
b. Guta;
c. Spondilita anchilopoetica;
d. Toate de mai sus;
e. Nici una de mai sus.
NACF necroza aseptica a capului femural este:
a. O afectiune plurietiologica;
b. O afectiune monopatogenica;
c. Consta in intreruperea brutala a vascularizatiei de tip terminal de la
nivelul capului femural;
d. Toate de mai sus;
e. Nici una de mai sus.

56

57

Stadiul 0 al necrozei aseptice de cap femural (NACF) este caracterizat de:

a. Este infraclinic si infraradiologic;
b. Modificari minime, usoara osteoporoza;
c. Colapsul osului subcondral;
d. Osteoscleroza subcondrala;
e. Modificari artrozice avansate.

58

Artropatia hemofilica afecteaza in special:

a. oldul;
b. Genunchiul;
c. Articulatiile interfalangiene;
d. Cotul si glezna;
e. Nici una de mai sus.

59

Imaginea radiologica in coaja de ou apare in:

a. Coxartroza;
b. Gonartoza;
c. NACF;
d. Omartroza;
e. Nici una de mai sus.

60

Prezenta semnului semilunei este patognomonic pentru:

a. Artrita psoriazica;
b. Guta;
c. Spondilita anchilopoetica;
d. NACF;
e. Gonartroza.

Teste cu grad mediu de dificultate (60)

Nr.
----

Enuntul intrebarii
--------------------------------------------------------------------------------------------------Curs 1 - Imagistica in ortopedie pag. 54-60

Raspuns
-----------

Scintigrafia osoasa poate pune in evidenta:

a. Gradul de activitate osteoclastica;
b. Gradul de activitate condroblastica;
c. Gradul de activitate mieloblastica;
d. Toate de mai sus;
e. Nici una de mai sus.

Una dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata:

a. Substantele de contrast folosite in ortopedie sunt lichide pe baza de
Te99, care pot fi injectate in sinusuri, cavitati articulare sau
intrarahidian;
b. IRM-ul este o metoda de investigatie imagistica non-invaziva si
non-iradianta;
c. Radiografia simpla ofera informatii simultane asupra marimii,
formei, densitatii tisulare si arhitecturii osoase;
d. La copii, ecografia soldului poate evidentia capul femural,
cartilaginos, radiotransparent;
e. CT-ul este indicat in investigarea leziunilor care intereseaza coloana
vertebrala

Una dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata:

a. CT expune planurile anatomice, niciodata vizualizate pe
radiografia standard;
b. Scintigrafia este utila in diagnosticarea leziunilor tesuturilor moi;
c. IRM la nivelul genunchiului poate evidentia cu usurinta leziunile
meniscale;
d. IRM la nivelul genunchiului poate evidentia cu usurinta fisurile
ligamentare si rupturile capsulare;
e. La copii, ecografia soldului poate fi o metoda eficienta de
evidentiere a capului femural, cartilaginos, radiotransparent

10

In tumorile osoase, tehnica RMN:

a. Le poate evidentia in extensia lor completa, in plan transversal
si/sau longitudinal;
b. Le poate evidentia in extensia lor completa, doar in plan
transversal;
c. Le poate evidentia in extensia lor completa, doar in plan
longitudinal;
d. Le poate evidentia in extensia lor completa, doar in plan
transversal, evaluand deasemenea cu acuratete si diseminarea
extraosoasa;
e. Le poate evidentia in extensia lor completa, doar in plan
longitudinal, evaluand deasemenea cu acuratete si diseminarea
extraosoasa.

Pentru depistarea precoce a displaziei congenitale de sold, ca metoda curenta

de screening, se foloseste:
a. RMN;
b. RMN+CT;
c. Ultrasonografia;
d. Artrografia asociata cu sinografia + RMN sau CT;
e. Ultrasonografia asociata cu artrografia sau sinografia + RMN sau
CT.

Indicatiile scintigrafiei includ:

a. Diagnosticarea fracturilor de oboseala;
b. Detectarea unui mic abces osos;
c. Detectarea unui osteom osteoid;
d. Toate de mai sus;
e. Nici una de mai sus.

Principalele indicatii ale RMN, includ:

a. Diagnosticul precoce al ischemiei osoase;
b. Diagnosticul precoce al necrozei osoase;
c. Diagnosticul durerilor la nivelul coloanei si a patologiei spinale;
d. Evidentierea mecanismelor traumatice care produc leziuni in
tesuturile moi si cartilagii;
e. Toate de mai sus;
Pentru diagnosticarea precoce a NACF la adult, se foloseste:
a. Echografia;
b. Scintigrafia;
c. Rx, pentru stadiile 0 si 1;
d. Toate de mai sus;
e. Nici una de mai sus.

Scintigrafia osoasa pune in evidena:

a. Gradul de activitate osteoclastica;
b. Gradul de activitate osteoblastica;
c. Gradul de activitate limfocitara;
d. Gradul de activitate osteocitara;
e. Gradul de activitate al celulelor stem.

11

10

Radiografic, cresterea densitatii in tesuturile moi poate fi:

a. Consecutiva proceselor de calcificare dintr-un tendon;
b. Consecutiva proceselor de calcificare dintr-un vas sangvin;
c. Un hematom sau un abces;
d. Toate de mai sus;
e. Nici una de mai sus.

---- --------------------------------------------------------------------------------------------------Curs 2, 3 - Elemente de patologie osoasa netraumatica pag. 100-123

------------------------------------------------------------------------------------11 Examenul de laborator in tuberculoza osteo-articulara evidentiaza:
a. V.S.H. - scazut;
b. I.D.R. la tuberculina - negativ;
c. Leucocitoza cu neutrofilie si limfocitoza;
d. Gamma-globulinele scazute;
e. Nici una de mai sus.

----------C

12

Osteomielita acuta a adolescentului se caracterizeaza prin:

a. Se produce frecvent la varste cuprinse intre 5-15 ani;
b. Debutul poate fi brutal, cu febra, frisoane, tahicardie, tahipnee,
varsaturi, agitatie, oligurie;
c. Palparea metafizei inferioare a femurului descopera o zona
dureroasa;
d. Leucocitoza, V.S.H. crescut;
e. Toate de mai sus.

13

Circumstantele clinice in care se pune in evidenta osteita postfracturara

exclud:
a. Pseudartroza sau intarziere de consolidare aparent inexplicabila;
b. Reactie de osteogeneza in jurul materialelor de osteosinteza;
c. Tarziu, la mare distanta de osteosinteza, fara probleme de la
inceput;
d. Supuratii postoperatorii;
e. Posttraumatic imediat.

14

In osteomielita acuta a adolescentului se produce o:

a. Bacteriemie cu localizare in epifiza oaselor lungi, unde circulatia
sangvina este rapida, frecvent aproape de cot;
b. Bacteriemie cu localizare in metafiza oaselor scurte, unde circulatia
sangvina este rapida, frecvent aproape de umar;
c. Bacteriemie cu localizare in metafiza oaselor lungi, unde circulatia
sangvina este lenta, frecvent aproape de genunchi;
d. Bacteriemie cu localizare in epifiza oaselor lungi, unde circulatia
sangvina este lenta, frecvent aproape de cot;
e. Bacteriemie cu localizare in metafiza oaselor lungi, unde circulatia
sangvina este rapida, frecvent aproape de genunchi.

15

In osteomielita acuta a adultului, abcesul periostal:

a. Nu se poate dezvolta datorita aderentei periostului la corticala;
b. Se poate dezvolta datorita aderentei periostului la corticala;
c. Nu se poate dezvolta datorita lipsei de aderenta a periostului la

12

corticala;
d. Se poate dezvolta datorita lipsei de aderenta a periostului la
corticala;
e. Se dezvolta rapid, necesitand drenaj imediat.
16

Radiografic, osteomielita cronica se caracterizeaza prin:

a. Zona de osteoliza;
b. Osteoscleroza masiva;
c. Zone geodice si sechestru;
d. Toate de mai sus;
e. Nici una de mai sus.

17

Chimioterapia antituberculoasa se face prin asocierea a:

a. 1-2 medicamente tuberculostatice, zilnic, o perioada lunga de timp
(3-9 luni);
b. 2-3 medicamente tuberculostatice, zilnic, o perioada scurta de timp
(maxim 2 luni);
c. 3-4 medicamente tuberculostatice, zilnic, o perioada lunga de timp
(3-9 luni);
d. 3-4 medicamente tuberculostatice, o data la doua zile, o perioada
lunga de timp (9-12 luni);
e. 1-2 medicamente tuberculostatice, zilnic, o perioada lunga de timp
(9-12 luni).

18

Osteomielita acuta a adolescentului se caracterizeaza prin:

a. Se produce frecvent la varste cuprinse intre 35-55 ani;
b. Palparea metafizei inferioare a tibiei descopera o zona dureroasa;
c. Leucopenie;
d. V.S.H. scazut;
e. Nici una de mai sus.

19

In osteomielita acuta a adolescentului, localizarea bacteriana se produce in:

a. Metafiza oaselor lungi;
b. Diafiza oaselor lungi;
c. La nivelul corpilor vertebrali;
d. Toate de mai sus;
e. Nici una de mai sus.

20

Examenele de laborator in osteomielita acuta pot evidentia :

a. Leucopenie;
b. Leucocitoza cu polinucleoza;
c. Niciodata hemoculturi negative;
d. VSH scazut;
e. Urocultura pozitiva intotdeauna.

21

Care din urmatoarele simptome nu apar in debutul infectiei tuberculoase:

a. Astenie;
b. Scadere in greutate;
c. Articulatie globuloasa cu circulatie venoasa colaterala;
d. Subfebrilitate;
e. Transpiratii nocturne.

13

22

Despre tratamentul tuberculozei osteo-articulare este adevarat:

a. Punerea in repaus nu suplineste imobilizarea gipsata;
b. Se practica repaus strict la pat pentru o perioada de 3-6 luni;
c. Se reia mersul cu sprijin total imediat;
d. Nu este recomandata mentinerea unei mobilitati articulare active;
e. Nu se utilizeaza niciodata imobilizarea gipsata.

23

Tuberculoza osteo-articulara poate duce in final la:

a. O artrita nesupurata cu producere de caverne, fara remaniere
osoasa;
b. O artrita supurata fara producere de caverne, fara remaniere osoasa;
c. O artrita supurata cu producere de caverne, fara remaniere osoasa;
d. O artrita nesupurata cu producere de caverne, cu remaniere osoasa;
e. O artrita nesupurata fara producere de caverne, fara remaniere
osoasa.

24

Localizarea initiala a bacilului Koch poate fi:

a. Osoasa (sinovita bacilara);
b. Sinoviala (medulohaversita proliferativa);
c. Osoasa (medulohaversita proliferativa);
d. Toate de mai sus;
e. Nici una de mai sus.

25

Despre evolutia osteomielitei cronice se poate afirma:

a. Evolutia este cronica, in ritm continuu fara acutizari;
b. Durere fara febrilitate sau subfebrilitate;
c. Fistulizare cu perioade de retentii purulente;
d. Secretie cronica continua;
e. Nici una de mai sus.

26

Despre evolutia osteitei cronice posttraumatice urmatoarea afirmatie este

falsa:
a. Calusul voluminos si dureros antreneaza o infirmitate progresiva;
b. Evolutia este rapid progresiva spre degenerare carcinomatoasa;
c. Articulatiile supra si subiacente sunt in redoare sau chiar anchiloza;
d. Partile moi din jurul fistulei sunt atrofice cu edem cronic;
e. Nici una de mai sus.

27

Osteomielita reprezinta:
a. Infectia periostului;
b. Infectia vaselor sangvine;
c. Se localizeaza de obicei in diafiza oaselor lungi;
d. Toate de mai sus;
e. Nici una de mai sus.

28

Circumstantele clinice in care se pune in evidenta osteita postfracturara

includ:
a. Pseudartroza sau intarziere de consolidare aparent inexplicabila;
b. Tarziu, la mare distanta de osteosinteza, fara probleme de la
inceput, cand apar semne de osteita cronica;
c. Supuratii postoperatorii;
d. Posttraumatic imediat;

14

e. Toate de mai sus.

29

Tratamentul chirurgical in tuberculoza osteo-articulara include:

a. Biopsie osoasa la debut, pentru a infirma diagnosticul;
b. In perioada de stare se practica excizia abceselor reci;
c. In faza sechelelor nu se mai intervine chirurgical;
d. Artroplastie protetica practicata imediat dupa confirmarea
diagnosticului;
e. Nici una de mai sus.

30

Una dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata:

a. In artrita traumatica, sinovita sau hemartroza se insotesc de durere,
fara limitarea mobilitatii articulare;
b. Febra reumatica - insoteste o durere fugace de la o articulatie la
alta, cu semne de inflamatie locala;
c. Osteomielita acuta la copil poate avea un caracter greu diferentiabil
de o artrita septica;
d. Hemartroza hemofilica poate fi confundata cu o artrita septica;
e. In guta si pseudoguta, fluidul aspirat este adesea tulbure, cu
numeroase leucocite.

31

Complicatiile artritei infectioase exclud:

a. Distructia osului;
b. Pseudartroza;
c. Tulburari de crestere a osului;
d. Distructia cartilajului;
e. Luxatie intracotiloidiana.

32

Tuberculoza osteo-articulara include:

a. Localizarea bacilului Koch la nivelul aparatului locomotor;
b. O infectie osoasa cu germeni specifici;
c. O infectie osteoarticulara cu germeni specifici;
d. Toate de mai sus;
e. Nici una de mai sus.

33

Despre interventiile corectoare in faza sechelelor posttuberculoase este

adevarat ca:
a. Nu se practica interventii cu caracter conservator;
b. Artroplastia protetica este prohibita;
c. Artroplastia protetica se practica in cazul artrozelor severe la
distanta de momentul vindecarii tuberculozei;
d. Nu sunt indicate procedeele de corectare (artrodeze, osteotomii);
e. Nici una de mai sus.

34

In perioada de stare a tuberculozei osteoarticulare pot apare urmatoarele:

a. Durerea scade in intensitate;
b. Articulatia devine globuloasa cu pielea lucioasa;
c. Nu se evidentiaza circulatie venoasa colaterala;
d. Adenita satelita este foarte dureroasa;
e. Nici una de mai sus.

15

35

Schematic, tumora osoasa se poate manifesta astfel:

a. Simptomatica;
b. Antalgica;
c. Simptomatica, antalgica, cu modificare de volum a membrului;
d. Asimptomatica, algica sau/i modificare de volum a membrului,
fractura spontana;
e. Simptomatica, antalgica sau/i modificare de volum a membrului,
fractura spontana.

36

Tumorile cu punct de plecare medular includ:

a. Tumori ale tramei conjunctive, tumori ale sistemului hematopoetic,
vascular, tumori cu diferentiere cartilaginoasa exclusiva;
b. Sarcom Ewing, tumori ale tramei conjunctive, tumori ale sistemului
hematopoetic, tumori rare ale sistemului nervos, vascular, grasos,
tumori cu celule gigante;
c. Tumori cu celule gigante, sarcoame nediferentiate;
d. Sarcoame nediferentiate, tumori ale sistemului hematopoetic,
tumori rare ale sistemului nervos;
e. Tumori ale tramei conjunctive, tumori ale sistemului hematopoetic,
tumori rare ale sistemului nervos, vascular, grasos.

37

Stadiul I al clasificarii Enneking se refera la:

a. Sarcoame cu grad ridicat de malignitate, cu peste 25% anse de
metastazare;
b. Sarcoame cu grad mic de malignitate, cu peste 25% anse de
metastazare;
c. Sarcoame cu grad mic de malignitate, cu mai putin de 25% anse de
metastazare;
d. Sarcoame cu grad ridicat de malignitate, cu mai putin de 25% anse
de metastazare;
e. Sarcoame cu grad mediu de malignitate, in medie cu 25% anse de
metastazare.

38

Tumorile osoase benigne exclud:

a. Osteom osteoid;
b. Adamantinom;
c. Chist osos solitar;
d. Hemangiom;
e. Defect fibros cortical.

39

Tumorile osoase maligne exclud:

a. Osteosarcom;
b. Sarcom parosteal;
c. Condroblastom;
d. Condrosarcom;
e. Mielom multiplu.

40

Tumorile cu punct de plecare medular includ:

a. Tumori ale tramei conjunctive;
b. Tumori ale sistemului hematopoetic;
c. Tumori rare ale sistemului nervos;
d. Tumori rare ale sistemului vascular sau grasos;

16

e. Toate de mai sus.

41

Stadiul II al sistemului Enneking se refera la:

a. Sarcoame cu grad ridicat de malignitate, cu peste 25% anse de
metastazare;
b. Sarcoame cu grad mic de malignitate, cu peste 25% anse de
metastazare;
c. Sarcoame cu grad mic de malignitate, cu mai putin de 25% anse de
metastazare;
d. Sarcoame cu grad ridicat de malignitate, cu mai putin de 25% anse
de metastazare;
e. Sarcoame cu grad mediu de malignitate, in medie cu 25% anse de
metastazare.

42

Stadiul III tumoral (Enneking) este reprezentat de:

a. Sarcoame cu grad ridicat de malignitate, cu peste 25 % sanse de
metastazare;
b. Sarcoame cu grad mic de malignitate, cu peste 25 % sanse de
metastazare;
c. Sarcoame cu grad mic de malignitate, cu mai putin de 25 % sanse
de metastazare;
d. Sarcoame cu grad mic de malignitate, cu mai putin de 50 % sanse
de metastazare;
e. Sarcoame cu grad mic sau mare de malignitate, care dau metastaze
la distanta.

43

Tumorile osoase primitive, maligne exclud:

a. Sarcom vascular;
b. Plasmocitom solitar;
c. Hemangiom;
d. Sarcom periferic;
e. Mielom multiplu.

44

Tumorile maligne osoase exclud:

a. Tumora glomica;
b. Tumora Ewing;
c. Osteosarcom;
d. Fibrosarcom;
e. Condrosarcom;

45

Cifoza Scheuermann reprezinta:

a. O variatie a posturii normale si este, de cele mai multe ori o
problema cosmetica;
b. O tulburare la nivelul nucleilor de crestere vertebrali, ce produce o
curbura anterioara progresiva si rigida a coloanei toracice;
c. Esecul formarii vertebrelor (hemivertebra) sau esec al segmentarii
embrionare;
d. O compresiune traumatica a vertebrelor;
e. Distructia septica a corpilor vertebrali.

46

Genu varum este:

a. O deformatie arcuata a membrelor superioare cu departarea coatelor

17

in raport cu axul median al corpului;

b. O deformatie arcuata a membrelor inferioare cu apropierea
genunchilor in raport cu axul median al corpului;
c. O deformatie arcuata a membrelor inferioare cu departarea
genunchilor in raport cu axul median al corpului;
d. O deformatie arcuata a membrelor superioare cu apropierea
coatelor in raport cu axul median al corpului;
e. Nici una de mai sus.
47

Genu valgum este:

a. O deformatie arcuata a membrelor superioare cu departarea coatelor
in raport cu axul median al corpului;
b. O deformatie arcuata a membrelor inferioare cu apropierea
genunchilor in raport cu axul median al corpului;
c. O deformatie arcuata a membrelor inferioare cu departarea
genunchilor in raport cu axul median al corpului;
d. O deformatie arcuata a membrelor superioare cu apropierea
coatelor in raport cu axul median al corpului;
e. Nici una de mai sus;

48

Piciorului scobit (cavus) congenital include:

a. Durere pe fata posterioara a gleznei;
b. Mers cu sprijin pe talus;
c. Antepiciorul este in flexie plantara severa pe retropicior;
d. Se acociaza frecvent cu o deformatie in valgus a piciorului;
e. Este un picior scobit la care arcul longitudinal este mai mare decat
normal.

49

Examinarea clinica a soldului displazic la copilul mic, include:

a. Asimetria pliurilor fesiere;
b. Testul Galeazzi;
c. Limitarea abductiei;
d. Testele Ortolani si Barlow;
e. Toate de mai sus.

50

Luxatia congenitala de sold poate fi diagnosticata precoce, post natal prin:

a. RMN;
b. CT;
c. Ecografie;
d. Scintigrafie;
e. Xeroradiografie.

----

--------------------------------------------------------------------------------------------------Elemente de patologie articulara netraumatica pag. 130-157

----------------------------------------------------------------------------------Artrita infectioasa poate fi cauzata de:
a. Invazie bacteriana directa;
b. Infiltratie medicamentoasa;
c. Chirurgie articulara artroscopica;
d. Abces osos de vecinatate;
e. Toate de mai sus.

51

18

----------E

52

Tratamentul artritei infectioase include:

a. Masuri de ordin general rehidratare, analgetice, imobilizarea
articulatiei;
b. Antibioterapie;
c. Drenaj;
d. Ingrijiri dupa faza acuta;
e. Toate de mai sus.

53

Vindecarea cu sechele a artritei infectioase (artrita netratata), include:

a. Distructia partiala sau totala a cartilajului articular;
b. Fibroza in articulatie;
c. Anchiloza osoasa;
d. Diformitati articulare permanente;
e. Toate cele de mai sus;

54

Sindromul Reiter include:

a. Conjunctivita;
b. Uretrita;
c. Artrita periferica;
d. Toate de mai sus;
e. Nici una de mai sus.

55

Una din urmatoarele tumori apare preponderent diafizar:

a. Osteosarcomul;
b. Sarcomul Ewing;
c. Condroblastomul;
d. Condromul;
e. Nici una din cele de mai sus.

56

Factorii responsabili in dezvoltarea unei artoze secundare includ:

a. Acondroplazia;
b. Traumatismele;
c. Condrocalcinoza;
d. Toate de mai sus;
e. Nici una de mai sus.

57

Poliartrita reumatoida include:

a. Afectare articulara asimetrica;
b. Modificari articulare, fara modificari sinoviale;
c. Afectare articulara simetrica;
d. Modificari sinoviale, fara modificari articulare;
e. Nici una de mai sus.

58

In stadii tardive, artroza primara se poate complica cu:

a. Leziuni osoase;
b. Subluxatii;
c. Corpi liberi;
d. Deformatii;
e. Toate de mai sus.

59

Termenul de artroza secundara este utilizat cand exista:

a. Un factor responsabil sistemic sau local;

19

b. Afectiuni care duc la diformitati ale articulatiei;

c. Afectiuni care duc la distructia cartilajului;
d. Modificari radiologice subjacente patologice, la care se aduga
modificarile din artrozele primitive;
e. Toate de mai sus.
60

Stadiul II al Necrozei aseptice de cap femural (NACF) este caracterizat de:

a. Este infraclinic si infraradiologic;
b. Modificari minime, usoara osteoporoza;
c. Colapsul osului subcondral;
d. Osteoscleroza subcondrala;
e. Modificari artrozice avansate.

Teste cu grad ridicat de dificultate (30)

Nr.
----

Enuntul intrebarii
--------------------------------------------------------------------------------------------------Curs 1 - Imagistica in ortopedie pag. 54-60

Raspuns
-----------

Tehnica RMN utilizeaza cel mai frecvent:

a. Nucleul de oxigen, datorita abundentei acestuia in corpul uman;
b. Nucleul de oxigen, datorita posibilitatii de a fi detectat usor;
c. Nucleul de hidrogen, datorita abundentei acestuia in corpul uman;
d. Toate de mai sus;
e. Nici una de mai sus.

Una dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata:

a. Ecografia reprezinta o forma particulara si foarte utila de imagistica
fara substanta de contrast;
b. CT expune planurile anatomice, niciodata vizualizate pe
radiografia standard;
c. IRM la nivelul genunchiului poate evidentia cu usurinta leziunile
meniscale;
d. IRM la nivelul genunchiului poate evidentia cu usurinta fisurile
ligamentare si rupturile capsulare;
e. La copii, ecografia soldului poate fi o metoda eficienta de
evidentiere a capului femural, osos, radioopac.

Una dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata:

a. Rezonanta magnetica nucleara (RMN) se bazeaza pe emisiile de
radiofrecventa ale atomilor si moleculelor din tesuturile expuse
unui camp magnetic static;
b. Imaginile (RMN) produse sunt similare celor CT (computer
tomograf), dar cu o rezolutie mai scazuta si o diferentiere tisulara
mai mica;
c. Imaginile (RMN) selectionate pot fi obtinute in aproape orice plan;
d. In tehnica RMN, cel mai frecvent se utilizeaza nucleul de hidrogen;
e. Intensitatea semnalului de rezonanta magnetica depinde de
densitatea tisulara.

20

Indicatiile scintigrafiei includ:

a. Diagnosticarea decimentarii aseptice sau septice a protezelor
implantate;
b. Diagnosticarea ischemiei capului femural din NACF;
c. Detectarea precoce a metastazelor osoase;
d. Toate de mai sus;
e. Nici una de mai sus.

Rezonanta magnetica nucleara (RMN) se bazeaza pe:

a. Emisiile de radiofrecventa ale electronilor din tesuturile expuse
actiunii unui cmp magnetic static;
b. Emisiile de radiofrecventa ale protonilor din tesuturile expuse
actiunii unui cmp magnetic static;
c. Emisiile de radiofrecventa ale 99Te din tesuturile expuse actiunii
unui cmp magnetic static;
d. Emisiile de radiofrecventa ale atomilor si moleculelor din tesuturile
expuse actiunii unui cmp magnetic static;
e. Emisiile de radiofrecventa ale atomilor si moleculelor din tesuturile
expuse actiunii unui cmp magnetic transaxial.

Criteriile (Bradford) de diagnostic ale cifozei Scheuerman sunt, cu exceptia:

a. Neregularitati ale platourilor vertebrale superioare si inferioare;
b. Ingustarea spatiului discal;
c. Cuneiformizarea cu peste 5 a uneia sau mai multor vertebre;
d. O cifoza mai mare de 40 de grade;
e. Hernieri ale discului vertebral pe CT.

Liniile cu densitate crescuta prezente in interiorul spatiului articular se pot

datora:
a. Calcificarilor cartilajului;
b. Calcificarilor meniscurilor;
c. Condrocalcinozei;
d. Toate de mai sus;
e. Nici una de mai sus.
In ceea ce priveste scintigrafia, una din afirmatiile de mai jos nu este
adevarata:
a. Activitatea scazuta in faza de perfuzie, semnifica insuficienta
vasculara locala;
b. Activitatea crescuta in timpul fazei de perfuzie, este unul din
semnele cardinale ale inflamatiei;
c. Activitatea scazuta in faza osoasa se datoreaza cresterii aportului
sangvin, cum este cazul capului femural, dupa fractura de col
femural;
d. Toate de mai sus;
e. Nici una de mai sus.

Pentru detectarea precoce a metastazelor osoase, cel mai frecvent se foloseste:

a. Rx;
b. Mielografia;
c. Sinografia;
d. Scintigrafia;
e. Echografia;

21

Curs 2, 3 - Elemente de patologie osoasa netraumatica pag. 100-123

10

In cazul osteomielitei acute a adolescentului sunt adevarate urmatorele

afirmatii:
a. Se distinge o faza precongestiva si o faza congestiva (pna la 48h);
b. Se distinge o faza congestiva (pna la 48h) si o faza de supuratie;
c. Cartilajul de crestere favorizeaza diseminarea infectiei;
d. Tromboza vasculara favorizeaza remanierea osoasa;
e. Sunt adevarate toate de mai sus.

11

Despre osteomielita acuta a adultului este adevarat:

a. Sudura cartilajului articular scade riscul de artrita supurata;
b. Localizarea este preponderent metafizo-epifizara;
c. Debutul este lent fara semne acute evidente;
d. Radiologic apare o imagine osteolitica mai mult sau mai putin
limitata;
e. Sunt false toate de mai sus.

12

In osteita cronica posttraumatica, examenul local pune in evidenta:

a. Unul sau mai multe traiecte fistuloase;
b. Leziuni exematiforme, hipodermita;
c. Ingrosare a membrului sau amiotrofie dupa lungi imobilizari;
d. Toate de mai sus;
e. Nici una de mai sus.

13

Una dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata:

a. Un agent microbian, ajuns la nivelul osului sau intr-o articulatie
poate determina un proces inflamator;
b. In osteomielita acuta, poarta de intrare este de regula cutanata,
otica, amigdaliana, digestiva, urinara, respiratorie sau dupa
cateterizare venoasa prelungita;
c. Patogenic, in ostemielite poate exista o embolie specifica a vaselor
nutritive ale osului;
d. La copil, cartilajul de crestere nu reprezinta o bariera impotriva
propagarii infectiei in articulatie;
e. Infectia metafizara evolueaza spre abces periostic, cu fuzarea in
partile moi.

14

Evolutia osteomielitei acute a adolescentului poate fi:

a. Rapid rezolutiva;
b. Cu complicatii;
c. Spre vindecare daca durerea si febra se remit rapid (4-8 zile);
d. Spre vindecare daca VSH se normalizeaza;
e. Toate de mai sus.

15

Una dintre urmatoarele afirmatii cu privire la osteomielita acuta a

adolescentului, este adevarata:
a. Semnele radiologice sunt majore;
b. Se poate observa o mica reactie periostica corticala, precum si
osteoporoza discreta metafizara;
c. Radiografia initiala, la debut, evidentiaza o modificare de structura

22

osoasa;
d. Se administreaza antibiotice in doze mici, fara imobilizare in aparat
gipsat a regiunii afectate;
e. Se administreaza antibiotice in doze masive, fara imobilizare in
aparat gipsat a regiunii afectate plus regim adjuvant (vitamine,
transfuzii de sange, perfuzii cu ser gluconat, gamma-globuline).
16

Anatomo-clinic osteoartrita tuberculoasa de genunchi include:

a. Sinovita bacilara;
b. Medulohaversita proliferativa;
c. Osteoartrita constituita;
d. Anchiloza fibroasa;
e. Toate de mai sus.

17

Tumorile maligne ale partilor moi exclud:

a. Fibrosarcom;
b. Rabdomiosarcom;
c. Condrosarcom;
d. Angiosarcom;
e. Liposarcom.

18

Tumorile osoase primitive, benigne includ:

a. Hemangiom;
b. Mixom;
c. Limfangiom;
d. Encondrom;
e. Lipom.

19

Una dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata:

a. In forma asimptomatica, tumora este descoperita intamplator, in
cursul unui examen radiografic practicat cu un alt scop;
b. In forma simptomatica, tumora se dezvolta la suprafata osului,
determinand aparitia unei formatiuni palpabile;
c. Tumorile litice endoosoase fragilizeaza osul prin eroziunea
corticalelor, determinand producerea unei fracturi cu ocazia unui
traumatism major;
d. Fractura spontana se produce frecvent, la adult, pe metastaze;
e. Fractura spontana se produce frecvent, la copil, pe chist esential al
osului.

20

Piciorul stramb congenital varus-equinus se caracterizeaza prin:

a. Flexie plantara fixa, inversiune si rotatie axiala externa a articulatiei
talo-calcaneene, subluxatie mediala a articulatiilor calcaneocuboidiene si astragalo-scafoidiene, la care se poate asocia si un
cavus sever;
b. Flexie plantara fixa, inversiune si rotatie axiala interna a articulatiei
talo-calcaneene, subluxatie mediala a articulatiilor calcaneocuboidiene si astragalo-scafoidiene, la care se poate asocia si un
cavus sever;
c. Flexie plantara mobila, inversiune si rotatie axiala externa a
articulatiei talo-calcaneene, subluxatie mediala a articulatiilor
calcaneo-cuboidiene si astragalo-scafoidiene, la care se poate asocia

23

si un cavus sever;
d. Flexie plantara mobila, inversiune si rotatie axiala interna a
articulatiei talo-calcaneene, subluxatie mediala a articulatiilor
calcaneo-cuboidiene si astragalo-scafoidiene, la care se poate asocia
si un cavus sever;
e. Nici una de mai sus.
21

Piciorul scobit (cavus) congenital:

a. Este un picior la care arcul longitudinal este mai mare decat
normal;
b. Este un picior la care arcul longitudinal este mai mic decat normal;
c. Este un picior la care arcul medial este mai mare decat normal;
d. Este un picior la care arcul medial este mai mic decat normal;
e. Este un picior la care ambele arcuri (longitudinal si medial) sunt
mai mici decat normal.

22

Una dintre afirmatiile de mai jos nu este adevarata:

a. Piciorul plat consta in pierderea valorii normale a arcului
longitudinal-medial al piciorului, care este mult mai mare;
b. Piciorului plat i se asociaza adesea un valgus al retropiciorului;
c. Piciorul plat consta in pierderea valorii normale a arcului
longitudinal-medial al piciorului, care este mult mai mica;
d. De multe ori se constata o continuitate pe linie ereditara in
transmiterea acestei diformitati;
e. De regula, piciorul este flexibil, astfel incat arcul longitudinal apare
atunci cand piciorul nu este in sprijin.

23

Una dintre afirmatiile de mai jos nu este adevarata:

a. Piciorul stramb congenital talus-valgus consta in flexia marcata a
piciorului pe gamba;
b. Hallux valgus - halucele este deplasat catre exterior;
c. Piciorul scobit arcul longitudinal este mai mic decat normal;
d. Piciorul plat arcul longitudinal medial este mult mai mare decat
valoarea normala;
e. Piciorul stramb congenital varus equin consta in flexia marcata a
piciorului pe gamba.

Elemente de patologie articulara netraumatica pag. 130-157

24

Una dintre afirmatiile de mai jos nu este adevarata:

a. In poliartrita reumatoida, factorii declansatori pot fi infectiile
virale, bacteriene sau micoplasma;
b. Afectarea articulara este asimetrica;
c. Articulatiile interfalangiene distale sunt de obicei crutate;
d. Manifestarile extraarticulare includ vasculita, pericardita, noduli
cutanati, fibroza pulmonara, pneumonie;
e. Apare de 2-4 ori mai frecvent la femei decat la barbati.

25

Bacilul Koch poate fi evidentiat astfel:

a. Pe lama (Lwenstein);
b. Prin insamantare pe medii de cultura (metoda Ziehl-Nielsen);

24

c. Prin inoculare la cobai (rezultat imediat);

d. Toate de mai sus;
e. Nici una de mai sus.
26

Anatomo-patologic, stadiile evolutive in poliartrita reumatoida includ:

a. Stadiul I distructie articulara precoce cu eroziuni periarticulare;
b. Stadiul II distructie articulara avansata si diformitate articulara;
c. Stadiul III sinovita cu tumefactie articulara;
d. Toate de mai sus;
e. Nici una de mai sus.

27

In poliartrita reumatoida, testele de laborator pot indica:

a. CRP crescuta;
b. Un titru scazut al factorului reumatoid (sub 1/50);
c. Anemie majora;
d. Leucopenie;
e. Toate de mai sus.

28

Ocronoza include:
a. O deficienta ereditara a acidului hialuronic;
b. Prezenta acidului homogentizinic nemetabolizat determina
colorarea urinei in verde deschis;
c. Acidul homogentizinic determina pigmentarea in albastru inchis a
pielii, urechilor, sclerelor si cartilajului;
d. Acidul hialuronic determina pigmentarea in albastru deschis a
pielii, urechilor, sclerelor si cartilajului;
e. O deficienta ereditara a acidului hialuronic, care datorita prezentei
acidului homogentizinic nemetabolizat, determina colorarea urinei
in verde deschis.

29

Diagnosticul ocronozei include:

a. Urina inchisa la culoare;
b. Artrita degenerativa;
c. Pigmentare anormala;
d. Toate de mai sus;
e. Nici una de mai sus.

30

Leziunile anatomo-patologice precoce in NACF (necroza aseptica a capului

femural), constau in:
a. Necroza diafizei femurale;
b. Necroza osului spongios;
c. Cartilajul articular suprajacent este in mare parte afectat, deoarece
este avascular;
d. Cartilajul articular suprajacent este in mare parte afectat, deoarece
este vascularizat prin vase proprii, ce pot fi afectate de necroza
diafizei femurale;
e. De obicei necroza apare sub forma unei zone lenticulare, situata in
regiunea antero-posterioara si inferioara a capului femural.

25

INTREBARI SUPLIMENTARE: 01.2013

Grad mic de dificultate ( 20 intrebari )
1

Apozitia periostala este caracteristica in :

a. Procesele infectioase;
b. Fracturi in curs de consolidare;
c. Tumori maligne;
d. Nici una dintre cele de mai sus;
e. Toate de mai sus.

Una din urmatoarele afirmatii referitoare la corticala osului este falsa :

a. Apare distructia si intreruperea continuitatii in cazul tumorilor
maligne;
b. Poate aparea cresterea densitatii osoase (osteoscleroza);
c. Poate aparea scaderea densitatii osoase (osteoporoza);
d. Intreruperea continuitatii apare in fracturile inchise;
e. Apare distructia doar in tumorile benigne.

Radiologic se vor evalua urmatoarele elemente ale unei articulatii :

a. orientarea generala a articulatiei;
b. congruenta extremitatilor osoase;
c. ingustarile sau asimetriile de spatiu articular;
d. toate cele de mai sus;
e. nici una din cele de mai sus.

Stadiile evolutive ulterioare ale distructiei articulare (coxartroza) se evidentiaza

imagistic prin urmatoarele, cu exceptia:
a. intreruperea corticalelor osoase sujacente;
b. zone chistice radiotransparente;
c. osteoscleroza in oglinda;
d. osteofitoza marginala;
e. osteoliza.

Avantajele Tomografiei Computerizate sunt urmatoarele, cu exceptia :

a. Imaginile sunt transaxiale (similare sectiunilor anatomice transverse);
b. Expune planurile anatomice niciodata vizualizate pe Rx standard;
c. Sectiuni spatiate la intervale de 5-10 mm;
d. Are aceeasi doza de radiatii ca si RMN;
e. Permite buna vizualizare a tumorilor intra-osoase.

Computer Tomografia este deosebit de util in urmatoarele cazuri, cu exceptia :

a. evaluarea dimensiunilor tumorale;
b. vizualizarea diseminarilor tumorale;
c. diagnosticarea afectiunilor vertebrale (prolaps discal intervertebral);
d. vizualizarea fracturilor complexe in special in reconstructie 3D;
e. diagnosticarea artropatiilor metabolice.

Principalele indicatii ale RMN sunt:

a. diagnosticul precoce al ischemiei si a necrozei aseptice a capului
femural;
b. diagnosticul durerilor cu orice localizare osoasa;

26

c. evidentierea mecanismelor traumatice care nu produc leziuni in

tesuturile moi si cartilagii;
d. evidentierea tulburarilor de crestere osoasa;
e. diagnosticul intarzierilor de consolidare osoasa.
8

Ecografia are urmatoarele avantaje:

a. ofera o imagine dinamica spre deosebire de cea statica de pe placile
transparente;
b. este non-invaziva;
c. echipament simplu, usor de utilizat;
d. toate cele de mai sus;
e. nici una din cele de mai sus.

Scolioza este o deviatie a coloanei vertebrale :

a. in plan frontal;
b. in plan sagital;
c. in plan transversal;
d. vizibila doar cu ajutorul CT ;
e. toate cele de mai sus.

10

Scoliozele structurale pot fi urmatoarele, cu exceptia:

a. idiopatice;
b. reductibile;
c. neuromusculare;
d. congenitale;
e. traumatice.

11

Tratamentul scoliozelor idiopatice consta in :

a. tratament kinetoterapic de lunga durata;
b. imobilizare in corsete gipsate;
c. tratament chirurgical, ortopedic si kinetoterapic;
d. doar tratament ortopedic la tineri;
e. tratament ortopedic si chirurgical.

12

Identificati afirmatia falsa despre cifoza :

a. poate fi functionala sau structurala;
b. diformitatea este cu o convexitate anterioara si o concavitate
posterioara;
c. cifoza functionala se mai numeste si cifoza posturala;
d. accentuarea cifozei toracale este cea mai frecventa diformitate a
coloanei in plan sagital;
e. cifoza Scheuermann este des intalnita la adolescenti.

13

Tratamentul cifozei consta in urmatoarele :

a. tratament kinetoterapic la tineri;
b. tratament ortopedic pentru curburi de peste 65 de grade;
c. tratament chirurgical doar atunci cand apar fenomene neurologice;
d. tratament kinetoterapic, ortopedic si/sau chirurgical;
e. toate cele de mai sus.

14

Luxatia congenitala de sold :

a. este teratologica;

C
27

b.
c.
d.
e.

apare mai des la sexul masculin;

este frecvent urmarea unui deficit de dezvoltare embrionara;
este rareori bilaterala;
toate cele de mai sus.

15

Diagnosticul clinic al displaziei luxante de sold la copilul mai mic de 3 luni se

face :
a. prin manevra Ortolani si testul Barlow;
b. prin semnul riglei;
c. radiologic;
d. prin testul Ombredanne;
e. toate cele de mai sus.

16

In cadrul diagnosticului clinic al displaziei luxante de sold la varsta de 3 luni 1

an se vor observa urmatoarele, cu exceptia :
a. pliuri cutanate asimetrice;
b. limitarea abductiei la 20 de grade;
c. devierea fantei vulvare;
d. inegalitatea de inaltime a pliurilor fesiere;
e. micsorarea distantei dintre creasta iliaca si marele trohanter de partea
bolnava comparativ cu cea sanatoasa.

17

Computer Tomografia este utila in diagnosticul:

a. Necrozei osoase a capului femural;
b. Fracturilor cu tasare ale osului spongios;
c. Fracturilor complexe de platou tibial;
d. Leziunilor mici, radiotransparente;
e. Toate cele de mai sus.

18

Tratamentul displaziei luxante de sold :

a. Se face in functie de varsta copilului;
b. Trebuie inceput de la nastere;
c. Este strict chirurgical;
d. Consta in tratament ortopedic indiferent de varsta;
e. Nici una din cele de mai sus.

19

Tratamentul adjuvant al coxartrozelor secundare consta in urmatoarele cu

exceptia :
a. Menajarea soldului;
b. Kinetoterapie;
c. Artroplastie protetica;
d. Antiinflamatorii;
e. Decontracturante.

20

Identificati afirmatia falsa referitor la diformitatile genunchiului :

a. Cele mai importante diformitati sunt genu varum si genu valgum;
b. In genu varum unghiul intern dintre coapsa si gamba este mai mare de
180 de grade;
c. Tratamentul chirurgical radical consta in artroplastie totala de
genunchi;
d. Tratmentul chirurgical conservator consta in osteotomii;
e. Tratamentul conservator consta in kinetoterapie si antiinflamatorii.

28

Grad mediu de dificultate ( 20 intrebari )

21 Urmatoarea afirmatie este falsa in ceea ce priveste diagnosticul paraclinic al
displaziei luxante de sold
a. Ecografia este gold-standard in primele luni de viata
b. Ecografia se poate face imediat dupa nastere
c. Radiografia de bazin se poate efectua inaintea aparitiei nucleului de osificare
cefalic al femurului
d. Ecografia este o metoda non-invaziva si non-iradianta
e. Diagnosticul poate fi pus calculand unghiul lui Hilgenreiner
22 Ecografic, in functie de structura, diferitele tesuturi pot fi, cu exceptia:
a. Hiperecogene;
b. Medioecogene;
c. Hipoecogene;
d. Non-ecogene;
e. Opace.

23

Indicatiile ecografiei sunt urmatoarele, cu exceptia:

a. Detectarea fluidelor intraarticulare;
b. Identificarea leziunilor osoase;
c. Screening in evaluarea nou-nascutilor pentru depistarea precoce a
displaziei congenitale a soldului;
d. Diagnosticarea rupturilor de muschi ai coafei rotatorilor la umar;
e. Identificarea leziunilor profunde cum ar fi: hematoame, abcese si
chisturi.

24

Indicatiile scintigrafiei sunt urmatoarele, cu exceptia:

a. Diagnosticul fracturilor de oboseala;
b. Detectarea unui osteom osteoid;
c. Detectarea tardiva a metastazelor osoase;
d. Evidentierea decimentarii aseptice si septice a protezelor implantate;
e. Diagnosticarea ischemiei capului femural din NACF.

25

Identificati afirmatia corecta referitor la clasificarea scoliozelor:

a. Scolioze functionale;
b. Scolioze rotationale;
c. Scolioze structurale;
d. Toate cele de mai sus;
e. Doar variantele A si C.

26

Scoliozele functionale se clasifica astfel:

a. Defecte de postura, curburi scoliotice reductibile si curburi de
compensatie;
b. Curburi scoliotice reductibile si ireductibile;
c. Defecte de postura si curburi de compensatie;
d. Scolioze idiopatice, congenitale si traumatice;
e. Nici una din cele de mai sus.

27

Masurarea unghiului Cobb consta in:

a. 2 pasi;

B
29

b.
c.
d.
e.

3 pasi;
4 pasi;
5 pasi;
Nici una din cele de mai sus.

28

Tratamentul chirurgical al scoliozei consta in:

a. Artrodeza vertebrala partiala;
b. Artrodeza vertebrala laterala;
c. Artrodeza vertebrala posterioara sau anterioara;
d. Artrodeza vertebrala segmentara;
e. Nici una din cele de mai sus.

29

Etiologia cifozei structurale poate fi, cu exceptia:

a. Endocrina;
b. Traumatica;
c. Inflamatorie;
d. Congenitala;
e. Degenerativa.

30

Identificati afirmatia adevarata despre cifoza Scheuerman:

a. Exista leziuni vertebrale atipice;
b. Este cea mai rara cifoza;
c. Apare de 3 ori mai frecvent la perosanele de sex feminin;
d. Este o cifoza juvenila;
e. Tatamentul este strict chirurgical.

31

Identificati afirmatia falsa referitor la anatomia-patologica a displaziei luxante

de sold la nastere:
a. Cvitatea cotiloida putin profunda, mai plata si ingusta;
b. Limbusul este impins si deformat;
c. Ligamentul profund lipseste;
d. Capsula articulara prezinta laxitate accentuata;
e. Capul femoral este usor turtit.

32

Identificati afirmatia falsa referitor la anatomia-patologica a displaziei luxante

de sold la copil
a. Cotil alungit;
b. Spranceana cotiloida este bine dezvoltata;
c. Limbusul este hipertrofic si rasturnat, impiedicand reducerea luxatiei;
d. Capsula alungita;
e. Muschii adductori si psoas se scurteaza.

33

Diagnosticul clinic al displaziei luxante de sold la varsta mai mare de 1 an se

face analizand mersul. Aceste este:
a. Inceput cu intarziere;
b. Schiopatat;
c. Descris ca fiind asemanator mersului de rata cand luxatia este
bilaterala;
d. Leganat cand luxatia este bilaterala;
e. Toate cele de mai sus.

34

Tratamentul chirurgical al displaziei luxante de sold:

30

a.
b.
c.
d.
e.

Are indicatie indiferent de varsta;

Consta in tractiune continua timp de 21 de zile;
Consta in osteotomii ale capului femural tip Salter si Chiari;
Consta in acetabuloplastie Pemberton la varste mai mari de 4 ani;
Postoperator nu sunt necesare imobilizari gipsate.

35

Identificati afirmatia falsa referitor la teleradiografia membrului inferior:

a. Obiectiveaza alinierea in plan frontal;
b. Se efectueaza in ortostatism;
c. Este folosita de obicei in planingul preoperator;
d. Este folosita pentru calcularea axului mecanic al membrului inferior;
e. Este des utilizata in stadializarea tumorilor membrului inferior.

36

Piciorul stramb varus echin are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

a. Diagnosticul la nastere este complex si dificil;
b. Este cea mai frecventa diformitate congenitala a piciorului;
c. Este frecvent bilaterala;
d. Apare mai des la sexul masculin;
e. Reprezinta o pozitie permanenta in varus si echin a antepiciorului.

37

Tratamentul piciorului stramb varus echin consta in urmatoarele, cu exceptia:

a. Tratament kinetoterapic;
b. Tratament ortopedic;
c. Tratament chirurgical repetat prin redresari succesive;
d. Tratament chirurgical adresat partilor moi;
e. Tratament chirurgical adresat osului.

38

Identificati afirmatia falsa referitoare la piciorul plat:

a. Apare prabusirea boltii longitudinale a piciorului;
b. Apare prabusirea boltii transversale a piciorului;
c. Calcaneul este deviat in valgus;
d. Degetele au aspect de vreascuri batute de vant;
e. Diagnosticul se poate pune utilizand plantograma.

39

Tratamentul piciorului plat consta in urmatoarele cu exceptia:

a. Menajarea piciorului afectat folosind baston sau carje;
b. Tratament profilactic;
c. Tratament kinetoterapic de tonifiere musculara;
d. Sustinator plantar;
e. Tratament chirurgical.

40

Tratamentul hallux valgus consta in urmatoarele cu exceptia:

a. Tratament profilactic;
b. Tratament ortopedic (prin imobilizare gipsata);
c. Tratament conservator (sustinator plantar);
d. Tratament chirurgical la nivelul partilor moi;
e. Tratament chirurgical la nivelul osului.

31

Grad ridicat de dificultate (7 intrebari)

1
Chisturile lichidiene ecografic sunt:
a. Medioecogene;
b. Non-ecogene sau hipoecogene;
c. Hiperecogene;
d. Ecografic transparente;
e. Nici una din cele de mai sus.

Identificati afirmatia falsa referitor la scintigrafie:

a. In faza precoce, de perfuzie, tesuturile moi, vascularizate,
periarticulare, produc cea mai deschisa imagine;
b. In faza osoasa, 3 ore mai tarziu, contururile devin mai clare;
c. In faza osoasa, cea mai intensa activitate este prezenta in tesutul
spongios din epifizele oaselor lungi;
d. Modificarile de radioactivitate sunt semnificative cand sunt distinct
localizate sau asimetrice;
e. Este specifica depistarii metastazelor osoase multiple.

Identificati varianta corecta referitor la scintigrafie:

a. Activitatea scazuta in timpul fazei de perfuzie este unul din semnele
cardinale ale inflamatiei;
b. Activitatea crescuta in faza de perfuzie semnifica insuficienta
vasculara locala;
c. Activitatea crescuta in faza osoasa semnifica existenta unei fracturi,
infectii, tumori locale sau necroza aseptica in curs de vindecare;
d. Activitatea scazuta in faza osoasa semnifica un aport sanguin marit;
e. Activitatea uniforma pe tot parcursul scintigrafiei semnifica lipsa
modificarilor patologice.

4.

Scoliozele structurale idiopatice pot fi:

a. Congenitale;
b. Dobandite;
c. Traumatice;
d. Ale adolescentului;
e. Ale adultului.

5.

Identificati afirmatia falsa referitor la scolioze:

a. Vertebra neutra este vertebra de la limita superioara sau inferioara a
curburii care nu mai este rotata;
b. Vertebra apicala este vertebra cea mai rotata si cea mai deplasata fata
de axul coloanei vertebrale;
c. Zona apicala este zona cea mai medial si sagital deplasata fata de axul
coloanei vertebrale;
d. Curbura compensatorie se mai numeste si curbura secundara;
e. Curbura este denumita dreapta sau stanga, dupa cum convexitatea este
localizata la dreapta sau la stanga planului medio-sagital.

6.

Identificati afirmatia corecta referitoare la masurarea unghiului Cobb:

a. Consta in identificarea vertebrei neutre superioare si inferioare;
b. Consta in identificarea zonei apicale;
c. Consta in identificarea zonei neutre;
d. Consta in identificarea punctului maxim de curbura;

32

e. Toate cele de mai sus.

7.

Pentru tratamentul scoliozei infantile si juvenile se foloseste corsetul:

a. Boston si Euroboston;
b. Stagnara;
c. Milwaukee;
d. Malaga;
e. Cheneau.

33