Gheorghe I.

Bratianu

marea neagra
DE LA ORIGINI PiNA LA
CUCERIREA; OTOMANA
Vo/umu//

Traducere de
MICHAELA

SPINEl

Editie ingrijita. studiu introductiv.

note ~i bibliografie de
VICTOR

EDITURA

SPINEl'

MERIDIANE

BUCURESTI.

1988

I,nare $i 10. ocean, eto.pe necesare ale progre-

INTRODUCERE

H111ui6.Tot co. "punct de plecare a progresu-

GEOGRAFIA ISTORICA 81 POLITICA

A MARII NBGRE

11Ii"era considero.ta marea de catre Sir James

I"razer, care constata ca "legile naturale au
toate marile civilizo.tii ale lumii
Impus [ ... ]
lii\ se nasca pe paminturi roditoare, bine udate
~iisupuse influentei atmosferei marine"7.
Trebuie intr-adevar sa recunoa$tem ca in
Iipsa altor limite cronologice, istoria poate fi
Impartita in etape, 0.1 carol' criteriu determi:'"
nant poate fi cadrul geografic 0.1vreunei niari
sau 0.1vreunui ocean. Cine 0.1' putea de pilda
tiigadui ca istoria antica - eel putin ceo. a
I';uropei $i a Orientului Apropiat - nu se con('entreaza, co. sa zicem a9a, in jurul Mediteranei? Numele insu9i 0.1acestei mari, care 0 situeaZ3 in centrul 1umii locuite, constituie 0
dovada evidenta. Mediterana este cea care a
V8zUtinflorind rind pe rind pe tarmurile ei civilizatio. egipteana, feniciana $i cretana, apoi cea
II Eladei dasice ;;i a lumii elenistice, pentru ca
npoi sa se trezeasca a;;ezata "in centrul teriLoriilor" stapinite de Imperiul ron1an. In evul
mediu, Bizantul succede mai intii Romei, penLru a imparti apoi stapinirea "marii interioare"
('U lslamul, pe de 0 parte, $i cu republicile negustore9ti din serviciul cruciade1or, pe de alta
parte.
Istoria moderna, dimpotriva, este inainto de
Loate 0 problema a Atlanticului. Daca, la fel
co. navigatorii din epoca medievo.la, am stabili
portulan.ul marilor perioade ale istoriei universale, numele porturilor ar fi prin de 1nse1e 0
indicatie suficienta. Care sint intr-adevar ma"ile porturi ale lumii antice? Sidon, Tyr, Pireu, Alexandria, Rhodos, Cartagina, 10.care se
ndauga cele din Imperiul roman din bazinul
ccidental al Mediteranei: Ostia si Massalia. In
f'vul mediu, Consto.ntinopo1u1 cu;"oa$te 0 stra.,lucire fara pereche, pentru a ceda apoi concurentei tot mai active a porturilor italiene: Ve'1etia, Pisa ;;i Genova ;;i a Levantului, list a 10.
{'are trebuie sa fie adaugat mai tirziu marele
('.<1

Man~a zn istoria universala. Marea Neagra Ia

'ri'iscrucea drumurilor din Europa $i din Asia.
Numele Marii Negre de-a Iungul timpurilor.l
Geogmfia lVlarii Negre: camcteristici principale
ale Iitoralului $i ale dimatului. DrumuriZe terestre $i fluviale: "legea istmurilor". Maril~
faze ale dezvoltarii istorice:
:l\tJ:area,prin toate problemele pe care Ie pune
spirituJ.ui !?i prin toate posibilitatile oferite
dezvo1tarii materiale a popoarelor ~i civilizatiilor, reprezinta un cadru foarte indicat pen~ru a trata despre marile curente ale istoriei
universa~e. In mod delibero.t ne folosim chiar
de Utlul
binecunoscutei
lucrari a D-lui
Jacques Pi renne, a carui expunere este in foarte
mare parte ceo. a fazelor succesive a rivalifJatii ce opune, incepind cu zorii istoriei, imperiul continental puterii maritime1 Inca acum
mai bine de un sfert de secol, Nicolae lorgo.
folosea 0 metoda analoaga, atunci dnd i$i intitula 1ucrarile pregatitoare pentru a sa ,,1ncercare de sinteza a istoriei omenirii "2: Chestiunea IDunarii3, Chestiunea Marii Mediterane4,
flhestia Oceanelor5 S-a scurs mai bine de jumiHo.te de secol de dnd Metchnikov studio. 1'0.porturile dintre "civilizatie !?i marile fluvii
istorice". a1 CarOl' curs ajungea inevitabil 1a
I"

us

port catalan din Barcelona ~i Marsilia renascuta. Toate aceste erllporia sint centre ale traficului mediteranean.
In epoca moderna via~a economica se deplaseaza, 0 data cu marile descoperiri, pe ~armurile Oceanului. De la Cadiz ~i Lisabona,
comertul international ajunge in porturile flamande, olandeze ~i engleze, a carol' suprema~ie se afirma in secolul al XVIII-lea. Cu toate
acestea, porturile franceze de la Atlantic cunosc, de asemenea, o mare prosperitate,
in
timp ce sfir~itul secolului al XIX-lea ridica
la prim rang Hamburgul ~i porturile americane. Cu toate acestea, canalul de Suez a restituit Mediteranei 0 parte din vechea sa importan~a: bazele navale, care fixeaza pe ~armurile sale jaloanele Imperiului britanic, se
intind de la Gibraltar la Port-Said, trecind
prin Malta, Cipru ~i Alexandria8 Acum vreo
douazeci de ani rezumam. in felul urmator ceea
ce mi se parea a fi consecin~a naturaEi a acestei evolu~ii: "Timpurile moderne, descoperind
o lume noua, au stramutat spre Oceanul Atlantic rivalitatea economica ~i politica a puterilor
mari, iar rede~teptarea Extremului Orient ~i
expansiunea americana vor indrepta poate
spre ~armurile Oceanului Pacific centrul de
greutate al concurentei comerciale ~i al viitorului echilibru politic"9.
Vremurile s-au implinit: in ultimul razboi,
"batalia Atlanticului" a urmat celei, de propor~ii tot atlt de impresionante, a Pacificului. Al
doilea razboi mondial ~i progresele invenWlor tehnice, ale caror consecin~e abia pot fi intrevazute, deschid istoriei perspective planet are
pe care, pina acum doar naviga~ia circumglobulara ne putea lasa sa Ie prevedem.
Intr-un cadru mai restrins, limitat de un
orizont marginit la evenimentele locale, ma~
rea inferioara sau secundara punea aceea~i problema statelor riverane. Pentru istoria polona exista 0 "problema baltica", care prive~te
nu mai putin Suedia sau Danemarca, .Rusia

sau Prusia, ca sa nu mentii:mam decit puterile

erei moderne."Problema
adriatica" a influen~at dintotdeauna dezvoltarea istorica a Italiei,
de la Imperiul roman pina in zilele noastre.
"Problema pontica", pe care incercam s-o schi~am. este mai complexa. Este yorba intr-adeval' de 0 mare aproape inchisa, care nu comunica eu lViediterana decit prin ingusta ie~ire
a Strimtorilor; cu toate acestea, datorita marilor fluvii care se varsa in ea din adincurile
stepei sau din masivele Europei Centrale, datorita re~elei multiple a drumurilor continen..:.
tale ce ajung in porturile ei, ea merita, tot
atit de mult ca ~i aIte mari mai deschise curentilor din larg, numele de "placa turnanta" a
marelui trafic ~i a schimburilor interna~ionale 10.
Acest caracter de zona de tranzi~ie ~i de rascruce intre Europa ~i Asia 11 imprima popoarelor ~i statelor stabilite pe litoralul e1. Indeosebi acestui factor maritim istoria romaneasca
ii datoreaz21 faptul ca este altceva decit cea a
~arilor ramase departe de marile drumuri comerciale ~i la adapost de razboi ~i care poate
de aceea sint cu mult mai fericite in epocile'
de criza, caci nu atrag asupra lor aten~ia prea
sus~inuta a diploma~ilor ~i a strategilor. Avem
de-a falOeaici iusa fara inc10iala eu reversul inevitabil al medaliei: inte,nesul istork pe care il
treze~te 0 regiune geografidi este un privilegiu ce se plate~te scump. In tot cazul, istoria
romaneasca nu ar putea fi in~eleasa nira sa se
~ina seama de drumurile ~i influen~ele care se
incruci~eaza pe teritoriul unde ea a evoluat,
astfel incit I-au facut 0 adevarata rascruce a
civiliza~iilor ~i a nego~ului, dar ~i, din nefericire, a invaziilor ~i a razboaielor. In acest
ansamblu de imprejurari, pe care 0 intreaga
scoala construise stiinta noua si ambitioasa a
geopoliticii, Marea' Ne'agra se ~f1a prin for~a
lucrurilor pe primul plan al interesului ~i al
cercetarilor.
Dintre toate problemele privind Marea Neagra, nu exista aIta mai caracteristica ~i tot-

86
87

odata mai putin cunoscuta decit cea a numelui ei, oricit de paradoxala ar putea parea aceasta afirmatie. Intr-adevar, nimeni n-a ignorat dubla ei denumire: Pontul Euxin in antichitate ~i Marea Neagra in epoca moderna,
dar nu de mult s-a observat ca ambele au un
izvor comun, ba mai mult, ca reprezinta
la
origine un sens analog. Euxin (euxeinos) insemna "ospitalier"; dar acesta nu era decit
antiteza primului nume, pe care navigatorii
greci din timpurile antice il daduser a unei
mari necunoscute ~i inspaimintiHoare pcntru
ei. Ea incepuse prin a fi tocmai contrariul: axeinos, marea ostila, neospitaliera, cu furtuni nea~teptate ~i cu tarmurile populate de barbari
~i de mon~tri hiperboreeni. Studiul mai aprofundat al limbilor iraniene a dezvaluit existenta unui tennen care aminte~tE;;in mod ciudat
numele dat de catre greci: este akhshaena, intune cat, inchis, adica tocmai nuanta care se
regase~te in numele modern. Acum mai bine
de un secol, :BEe de la Primaudaie dezvaluise
existenta unui cuvint din limbajul "indigen" al
marii: ask en, care se apropie mult de akhshaena; dar el nu i-a acordat prea multa importanta,
astfel ca meritul de a fi putut reconstitui etimologia exacta le-a revenit lui Boisacq ~i Vasmer11. Navigatorii eleni, veniti din Egeea in
periplul obi~nuit, al carol' orizont era fragmentat de nenumarate arhipelaguri, traverseaza
Strimtorile ~i se gasesc deodata intr-un spatiu
necunoscut, fara insule ~i peninsule, un de doar
Crimeea ~i Dobrogea Ie ofere au adapost pe
promontoriile lor. Ei retin numele pe care H
aud pronuntat de popoarele iraniene pe care
Ie intilnesc pe tarmuri, dar il adapteaza dupa
propriul lor limbaj ~i-i dau sensul care Ii se
pare ca i "se potrive~te cel mai"bine; doar apoi,
pentru a-~i atrage protectia zeilor, numele de
rau augur este schimbat in sens opus, a~a cum
in timpurile moderne Capul Furtunilor va deveni Capul Bunei Sperante12. RomEll1ii n-au
facut altceva decit sa accentueze cuvintul pon-

(TI6v'roc;;) care caracterizeaza marea in general ~i care a sfir~it prin a lua in acest caz
un sens partlcular, "pontic" fiind rezervat in
zilele noastre Euxinului anticilor 13.
Nu este mai putin sigur ca originea insa~i a
numelui tine de 0 dubli:1influenta, iraniana ~i
greaca, ~i trebuie intr-adevar, a~a cum a observat Rostovtzev, sa incepem studiul problemei "pontice" cu "iranienii ~i grecii" 14.
Dar evolutia unui toponim are capricii ciudate; se pare ca ip epoca romana, probabil sub
infh.1en\a politicii lui Mithridate ~i a regatului
sau din "Pont", care jucase la un moment dat
un 1'01 aUt de insemnat, calificativul "euxin" ar
fi fost aproape abandonat ~i ca s-ar fi spus
in mod curent pontus, fara nici 0 alta precizare. Unii filologi admit in arice caz ca de la
acest cuvint trebuie sa derivam numele ce i-I
dadeau in evul mediu geografii arabi, care sint
primii ce il mentioneaza pe hartile ~i in scrierile lor dupa sfir~itul perioadei antice"; este
adevarat totu~i ca etimologia: Pontus-BundusNitas sau Nitash (numele dat in secolul al
XII-lea Marii Negre pe harta mare a lui Idrisi15)
poate parea indrazneata. In plus, Bahr sau Bar al
Nitas ar fi in acest caz 0 tautologie, cele doua
'nume avind exact acela~i sens, unul in araba ~i
celalalt in greaca, deformat de 0 pronuntie defectuoasa. Se mai intilnesc $i alte nume: Bahr
al TaTCtbazunda, Marea Trapezuntului, care indica limpede drumul comertului oriental, Bahr
Kidm care scoate in evidenta importanta CriRum, Marea romanilor,
meei, vneori Bahral
rezervat indeosebi Mediteranei, sau Bahl" al
Khazar, Marea chazarilor, care va ramine numele Marii Caspice. Mai intra, de asemenea, in
discutie Bahr al Rus, Marea ru~ilor sau a varegilor16, care pare tradus direct din greaca
bizantina ~i raspunde gravel or preocupari cauzate Bizantului de incursiunile piratilor nordici in secolele X ~i XI; tot aici vine Villehardouin sa caute acea "Mer de Rossie". Locuitorii de pe tarmuri au avut aceasta pronuntata

tus

88

89

tendinta de a da denumirilor geografice sensul

propriilor interese $i al cailor de comunicatie;
un cronicar polonez din secolul al XV-lea mentiorieaza mare Leoninum, marea Lw6w-ului, in
momentul
in care comertul acestui ora~ se
orienta in special cE'ttre Marea Neagra, prin
porturile Moldovei sau ale Crimeei17
Abia in secolul al XIII-lea al erei noastre
reapare sensul prlmitiv al numelui Marii Negre in apelatlvul dat de popoarele turco-tatare
care au pus stapinire pe tarmurile
el: Kara
Deniz. Dar deoarece, dupa unii orientali~tl,
Kam nu are' numai semnificatia
de "negru,
intunecat" - identic cu anticul akhshaena dar ~i cea de "mare, puternic, de temut", nu
este deloc de mirare ca occidentalii, care au
patruns in aceasta mare dupa cuceririle mongole, au botezat-o "Mare Majlis", "Mar MaggioreU sau "Mer maiour", n1area "cea mHi mare",
in loc de Marea Neagra. $i intr-adevar
aceea'ii
senzatie este incercata de navigatorul venit din
Sud $i care descopera, dupa ce a traversat Bos-forul, orizontul deschis in fata lui, fara ca
vreun profil .insular sa vina sa-l intrerupa.
Dupa cum s-a observat recent, nu este nici 0
indoiala cii din portulanele
navigatorilor
genovezi sau venetieni a imprumutat
cancelaria
primilor domnitori munteni $i moldoveni numele de "marea cea Mare", care figureaza in
titlurile lor, ca limita extrema a posesiunilor
detinute la sfir$itul secolului al XIV-lea.
Dar inca din aceastaepoca
se revlne
la
sensul de culoare, care marcase primele impresii ale marinarllor
straini la nordul Strimtorilor. In greaca, mavri thalassa figura inca
in 1265 in tratatul
cu Venetia; incepind cu
1338, Mare nigrum apare, de asemenea, in izvoarele occidentale. In timpurile moderne, Kara
Deniz nu mai este decit Marea Neagra, Cenwe
More in rusa, Marea Neagri'i in rom8.na. Se revine astfel, dupa trei milenii, la sensul primitiv al iranianului
akhshaena: De fapt, apele
pontice, ca ale tuturor marilor, i$i schimba Cl190

loarea dupa cerul pe care-l reflecta in valurile

sale. Dar aluzia se refera fara indoiala la anotimpul iernii de 0 intindere exceptionala pentru meridionali, ~i la furtunile care faceau luni
de zile navigatia nesigura in a$a masura incH
genovezii interziceau
vaselor lor, in secolul
al XIV-lea, sa se aventureze aici, din noiembrie pina in martie.
Originea numelui ~i a evolutiei sale, ale'
carol' diverse faze Ie-am reamintlt,
pun problema esentiala pentru studiul Marii Negre $i
a bazinului
pontic: cea a raporturilor
intre
Nord $i Sud. Caracterul de zona de tranzitie intre lumea mediteraneana,
cu contururile precIse, ~i imensitatea stepelor euroasiatice este, de
asemenea, trasatura
principala
asupra careia
staruic geograful. $i pentru el, studiul originilor. in epocile formarii geologice a globului,
of era mai multe elemente susceptibile sa explice conditiile actuale $i factorii fizici care
determina
permanentele
economiei ~i chiar
ale politicii18.
Marea Neagra, a$a cum 0 cunoa$tem din pe-rioadele istorice, pare a nu fi decit una din
rama$itele disparate ale unei intinderi marine
.cu mult mai vaste, "marea sarmatica"
ce,
in epoca tertiara 'Ii in pliocen inca, acoperea
un spatiu imens, din Europa Centrala pina la
marginea Turkestanului
actual. La sflr$itul acestei epoci geologice convulsiunile
scoartei
terestre au impartit in mai multe tronsoane
aceasta vasta intindere marina; bazinul Marii
Negre a fost separat de cel al Caspicii, iar acesta, la rindul lui, de cel al marelui lac de
Aral. La inceputul erei cuaternare
se produc
mari seisme, care fac sa se prabu$easca podiflul prin care Peninsula Balcanica era legata
de Asia Mica; tocmai prin aceasta crapatura
adincita intre Tracia $i Anatolia s-a realiza11
un contact direct intre Mediterana
$i Marea
Neagra ~i prin el se scurg curentii care stabilesc circulatia din una in alta.
91

Caracterul de tranzitie intre doua lumi diferite a fost marcat astfei chiar si de relieful fizic. Barta scoate in evidenta profunda depresiune intinsa de-a lungul litoralului septentrional al Asiei Mici ~i contrastul care 11 opune
tarmului opus al Rusiei Meridionale, unde
marea patrunde insesizabil in intinderea stepel. Marea de Azov, care prelunge~te pina,la
gurile Donului aceasta parte a Marii Negre,
nu are in anumite puncte de eft cincisprezece
pina la douazeci de metri adincime, astfel ca
au fost necesare lucrari ample pentru a amenaja porturile moderne de la Mariupol sau de
la Taganrog; dimpotriva, in centrul depresiunii
care se deschide intre Crimeea ~i Asia Mica,
adincimea 'atinge 2245 m. Calitatea apei nu
este mai putin caracteristidi: in Mediterana
concentratia sarii este foarte mare ~i atinge
o proportie de la 3,64 pina la 3,93%; cea 3
Marii Negre nu depa~e~te 1,9%. Trebuie evident sa se tina seama de marile cantitati de
apa dulce, pe care atitea fluvii - DU{1area,
Niprul, i.ndirect Donul - Ie varsa in chiuveta pontica; s-a calculat di, daca cursu 1 acestor fluvii ar fi oprit ~i daca bazinul Marii Negre ar fi secat, ar trebui nu mai putin de trei
mii de ani curentului Bosforului ca sa-l umple
din nou cu apa Mediteranei.
Examinarea litoralului -afera aceleasi contraste. Anticii ii comparau conturul cu 'un arc
scitic asimetric, unul din capetele sale fiind
la Dioscurias, pe coasta Caucazului; in realitate el se afla putin mai la sud, la Batumi
(Strabon, Geografia, II, 22). Coasta stincoasa
a Asiei Mici nu ofera navigatiei moderne deeft un numar mic de golfuri, prea deschise ~i
expuse vinturilor Nordului, bune fara indoiala
pentru cabotaj ~i gata sa primeasca vasele de
mic tonaj ale nayigatiei antice ~i medievale,
dar nepregatite sa adaposteasea marile pacheboturi din zilele noastre; Trapezuntul, cap de
linie al drumurilor din Asia Centrala, se deta~eaza ea centrul de comert cel mai infloritor19

La varsarea anticului Phasis, actualul port Baturni i~i datoreaza importanta conductelor petrolifere. Coasta abrupta de-a lungul Caucazului nu este deloc prieinica navigatiei: in antichitate, Dioscurias (Sukhum Kale) era 0 piata
importanta; in zilele noastre, Novorosiisk este 0
baza navala de prim ordin. Coasta Crimeii, cu
cutele sale muntoase, prezinta 0 serie de porturi naturale care au fost folosite in toate timpurile de catre navigatori: Caffa sau Theodosia,
Soldaia (Sudak), vechiul Cherson, inlocuit de
Sevastopol, al carui golf este un port ideal
pentru 0 Iota de razboi20. Daca se trece de
strimtoarea Kerci, sint necesare amenajari speciale pentru a face accesibile porturile Marii
de Azov marilor cargouri care vin aici sa incarce grful sau dirbunele din Ucraina. Indreptlndu-ne spre vest, ajungem in regiunea porturilor de "liman", marc ate de bancurile de
nisip de la gurile marilor fluvii; in antichitate,
Olbia de la gura Bugului ~i Tyrasul de la cea
a Nistrului erau centrele cele mai frecventate.
Conditiile moderne de navigatie au impus infiintarea porturilor artificiale de la Odessa ~i
Constanta. Periplul se termina in Delta Dunilrii, care trebuie sa faca obiectul unui studiu
special: in evul mediu, actualul brat Sf. Gheorghe, apoi cel al Chiliei au fost principalele cai
navigabile; cel al Sulinei a fost facut aecesibil
in epoca moderna prin lucrarile Comisiei Internationale a Dunarii, dar ameninta totu~i ~i sa
se umple cu nisip dadi luerari permanente nu
li eUr[lta neineetat marginile. Pe coasta meritionala a Dobrogei promontoriul Caliacra adaposte~te porturile Cavarna ~i Balcic, in timp
C'ecoasta bulgara ofera navigatorului resursele
naturale ale golfurilor Varna ~i Burgas.
Regimul climei prezinta acelea~i contraste ~i
;\celea~i tranzitii. La nordul Marii Negre, rigol"lle extremelor continentale cuprind Ucraina ~i
Itomania, atenuate putin spre litoral, dar ac('cntuindu-se pe masura ce se patrunde inauntrul continentului. 0 exceptie marcanta 0 con93

92

stituie "nviera rusa" din Cnmeea, la adapostul munWor Iaila; ea ofera calEltorului peisaje'
mediteraneene, care i-au atras pe greci fn antichitate ~i pe italieni in evul mediu. La nordvest de Caucaz, oalta regiune de coasta este
bfntuita atit de des de ploi ~i dezvolta 0 vegetatie atit de luxurianta, fncit geografii sovietici nu au ezitat sa 0 califice de "subtropicala". Dar cu cit se inainteaza spre vest, de-a
lungul malului anatolian, cu atft regimul ploilor desere~te mai mult, pentru a se apropia de
climatul uscat al litoralului mediteranean, fn
timp ce podi$urile din interiorul Asiei Mid
constituie, din punct de vedere climatic, corespondentul exact a1 Sierras-urilor Peninsu1ei
iberiee21

Indeosebi ca centru al trafieului ~i a1 drumurilor bazinu1 pontic realizeaza cel mai bine
imagine a unei rascruci deschise tuturor influentelor. Doua mari dii se fndreapta de 1a malurile Marii Negre catre Asia Centrala: una,
cea mai veche, are ca punet de plecare porturile Crimeei, merge de-a 1ungul Marii de
Azov, urmeaza cursu1 Donului, se fndreapta
prin stepa catre varsarea Volgai $i, trecind
intre Ural $i Caspiea, se abate spre Turl<:estan, pentru a regasi in inima marilor masive
muntoase ale Asiei marginile misterioase ale
tarii serilor, stramo$ii actualiloI' chinezi. Acesta este "drumul matasii" venit din Extremul
Orient, care a fost parcurs de earavanele ne-,
gustore~ti din antichitatea cea' mai indepartata pfna fn secolullui Pegolotti.
Cealalta eale, de~i mai putin frecventata
in epoca antica, nu este mai putin insemnata
ea alte mari cai de tranzit din evul mediu. Ea
p1eaca tot din Asia Centrala, traverseaza podi$ul iranian ~i ajunge de la Tebriz la Trapezunt pe Marea Neagra. De ea se leaga 0 alta
retea rutiera, care une~te acela~i litoral pontic
de Oolful Persie ~i de Siria.
La aeeste mari drumuri ale traficului intercontinental se adauga altele, care, de~i mai pu94

tin lungi, dobindesc totu~i 0 importanta de prim

ordin. Anticii ~tiau di pe Borysthenes se putea
naviga eu u~urinta, iar bizantinii euno~teau
cataractele Niprului. Pe aeolo eoborau din Ex_
tremul Nord ~i de pe malurile Balticii indraznetii varegi, fascinati de stralucirea "ora~ului
pazit de Dumnezeu", Constantinopolul eu infinitele sale bogatil22 In sfir~it, mai putin frecvent at in antichitate ~i in evul mediu, dar
oferind 0 eale de comunicatie u~oara naviga~iei moderne, cursul Dunarii 1eaga Europa
Centrala de Orient, iar regimul aplicat la varsarea sa fn Marea Neagra este una din marile
probleme europene ale vremurilor noastre23.
Aceste cai, ducind eatre toate puncte1e orizontului, sfnt drumuri terestre, eel mult de
navigatie fluviala; de fapt singura ca1e maritima care ajunge la Marea Neagra este cea a
Strimtorilor, care 0 leaga de Marea Egee. Importanta incontestabila a traficului lor eonfirma, de altminteri, fn fntregime ingenioasa
teorie a unui specialist fn problemele maritime, aeea "lege a istJ'nurilor" pe care Victor
Berard 0 aplica fntr-una din lucrarile sale in
special studiului epocii antiee ~i medievale: el
seotea in evidenta preferinta acordata atunci
de ca1atori ~i negustori itinerariilor terestre,
care puteau fi parcurse fn arice anotimp, in
.vreme ce navigatia prezenta riscuri considerabile ~i dispunea de mijloace de orientare ~i de
bord din ee1e mai rudimentare24. Pina la Inceputul seeolu1ui a1 XIX-lea, calatorii in Orientul Apropiat sfnt vazuti luind mai eurfnd ealea uscatului, care nu necesita decit travers area Strimtorilor, pentru a ajunge din Europa
in Asia, decit sa a~tepte vint favorabil pentru
a infrunta traseul maritim. Exista desigur riscuI de a intilni tilhari in defileele Balcanilor
sau ale Anatoliei, dar marea nu era ~i ea infestata de pirati?
Aceasta lege a istmurilor seoate la lumina
l:ntreaga importanta a Marii Negre ca eentru
al eomertului international in antichitate ~i in
95

evul mediu ~i explica, de asemenea, pina la un

anumit punet, dedinul sau in epoca moderna.
Drumurile care converg catre ea sint drumurile continentale cele mai lungi cunoscute de
oameni in acele timpuri, iar traficul maritim
se limiteaza in general la 0 navigatie de-a lungul coastei, fara a infrunta marea deschisa,
ce inspira atita teama navigatorilor.
pe de alta parte, ritmul schimburilor nu
prive~te numai marfurile importate din Orient
sau din Extremul Orient, ori blanurile din Extremul Nord. Regiunile din jurul Marii Negre
au furnizat intotdeauna produse naturale foarte
cautate pe piata mediteraneana, care la rindul ei exporta acolo articolele cerute de indigeni. In antichitate, ca ~i in evul mediu, griul,
pe~tele, ceara ~i sclavii din tinuturile pontice
gaseau un bun plasament in comertul Greciei
~i al Italiei; la fel, ceramica din epoca clasicd,
vinurile grece?ti sau postavurile italiene gaseau cumparatbri in coloniile negustore~ti de
pe malurile Marii Negre. S-a stabilit astfel un
fel de economie complementara, care explica
interesul puterilor meridionale pentru bazinul
pontic, din indepartatele zile ale talassocratiei
ateniene pina la patrunderea bizantina, expansiunea coloniala a Genovei ~i Venetiei ~i cucerirea otomana, sau, mai aproape de noi, pina
la deschiderea Strimtorilor pentru comerWl
occident~.l in ultimii ani ai seeolului al
XVIII-lea ~i prima jUl11atate a seeolului al
XIX-lea. Daca vreodata pavilionul de lupta
a venit in url11a marfurilor, aceasta s-a intimplat-in timpul razboiului din Crimeea.
Aceste mi~cari periodice de la sud la nord,
ce aleatuiesc un fel de ritm cidic de flux 5i
reflux, economic ~i politic, intr-o mare in ear~,
de altfel, mareea lipse~te, determina, de asemenea, diviziunile cronologice ale subiectului
nostru. In epoca antica se pot distinge doud
perioade principale: una este caraeterizata prin
activitatea simultana a iranienilor ~i a greeilor,
prin ~olaborarea Imperiului scitie, stabilit pe
96

litoralul nordic al Euxinului, cu coloniile

grece~ti, carora el le asigura minimul de securitate indispensabil negotului. Dupa eaderea Imperiuluiiranian,
earuia Ii sueeed monarhiile
elenistice ale Pontului ~i ;:tle Bosforului cimerian, Roma este cea care impune paeea ~i 01'dinea in spatiul pontic, prin prezenta garnizoanelor ~i a escadrelor sale.
In evul mediu, daca ar fi sa urmam cronologia traditionala, Marea Neagra este supusa hegemoniei BizanWlui ~i acordului cu eha'/.arii, pe care vin sa-i zdruncine, in secolul al
X-lea, atacurile repetate ale varegilor, verii
normanzilor, ce i~i fae in aeela?i timp apa1'i~ia in Europa Occidentala. In eele din urma se
~tabilesc relatii pa~nice, care marcheaza cu inf'luenta lor fecunda dezvoltarea eivilizatiei rusobizantlne din seeolul al XI-lea. Dubla invazie
t.urca, cea a selgiucizilor in Asia ~i cea a peceI1cgilor, apoi cea a cumanilor, in Rusia Meridionala vine sa puna capat acestei infloriri. Marile drumuri comerciale sint inchise de aeeasta
IIOUainvazie a nOl11azilor~i anarhia se instaI('aza pe litoralul Marii Negre. lata, eu toate
:1C'estea,ca, in secolul al XIII-lea, armatele lui
(:ingis-Han supun intreaga Asie legilor lor,
lic la marile Chinei pin a la Dunare. Numaiilr'cit, a~a cum altadata Imperiul iranian atra1~f'C) pe g1'eei ~i le favoriza
negotul, lmperiul
IIl0ngoi acorda protectienegustorilor
italieni
','i le inlesne~te amplasa1'ea de colonii; 0 noua
"I'i't
de p1'osperitate se deschide pentru C0111e1'(Ill international in bazinul Marii Negre. In
('j uda depresiunilor
~i a crizelor, volumul eoI I I ('rtuH.li.r.<'lJl1i~e
considerabil, pina la cadered
('datilor care aparau a~ezarile venetiene ~i
1:I'noveze.
Tot dinspre Sud vine impulsul menit sa
',l'il imbe fata Hicrurilor: la mijlocul secolului
Ii XV-lea, cucerirea otomana invinge toate ob,t.ncolele, dobinde$te Constantinopolul ~i-$i inIllide stapinirea asupra tarmurilor Marii NeW(" de la Trapezunt pina in Crimeea ~i MolIII

dova. Kara Deniz devine timp de trei secole

un lac turcesc, ale carui resurse constituie monopolul exclusiv al aprovizionarii capitalei sultanilor, a Seraiului 9i a armatelor Portii.
Dar, la sflr9itul secolului al XVIII-lea, dubla
presiune exercitata de Rusia, pe de 0 parte,
9i de puterile occidentale, pe de aWi parte,
forteaza barajul impus de turci 9i redeschide
Strimtorile pentru un comert largo Chestiunea
Orientului este de acum incolo la ordinea zilei 9i regimul Strimtorilor este unul din elementele ei principale; conferintele de la Londra, de acum mai bine de un secol, ii consacri
valoarea internationala. Dar lupta este angajata intre tendintele politicii ruse 9i cele, opuse, ale altor puteri europene: de la razboiul din
Crimeea 1a loonfli0beleiba1canioesi 1a marile conflagratii mondiale din secolul ~ostru, chestiunea Strimtorilor situeaza bazinul pontic in centrul evenimentelor. Problemele pacii 9i ale libertatii marilor 9i fluviilor nu este mai putin
strins legata de ea in zilele noastre.
Aceste alternante nu fac decit sa scoata mai
bine in evidenta factorii de stabilitate 9i de
echilibru in aceasta istorie de treizeci de secole, aeeste "pennanente" a diror influenta
constanta asupra evolutiei omenirii ineerca
Iorga sa 0 demonstreze25. Ele ar fi suficiente
ca sa justifiee" daca ar mai fi nevoie, observatia istoricului american Gibbons, de la incepu:tul aeestui seeol, ca "atita timp cit va fi griu
in cimpiile Rusiei 9i apa in Marea Neagra, va
exista 0 chestiune a Strimtorilor"26. Aceasta regula se apliea, de altminteri, intr-o egala masura, sectorului dunarean, care prive9te in mo:1
particular istoria Romaniei.
Daca se ineearca sa se defineasca faetorii
permanenti ai aeestei istorii 9i sa i se determine
cadrul, este eu adevarat imposibil sa nu se tina
seama de eele doua, elemente fundamentale al.:!
geografiei fizice a aeestei regiuni, care atirna
eu toata greutatea lor in balanta intereselor
economiei 9i ale poli ticii: muntele 9i marea.
98

Primele embrioane ale voievodatelor Tarii

Romanesti si Moldovei s-au format in i~ima
CarpaW;r, in ultimele seeole ale evului mediu, dar ele nu 9i-au atins, deplina dezvoltare
decit atunei dnd au reu9it sa-9i intinda stapinirea pina la Dunare 9i pina la "Mare a cea
Mare". Dintre cele doua state romane9ti, Moldova pare a fi 0 rezultanta naturala 9i logiea
a diilor de comunicatie car~ se indreptau dinspre pietelc Poloniei 9i ale Europei Centrale
spre Marca Neagra. Securitatea trafieului din
secolul al XIV-lea cerea prezenta unei organizatii politice ~i a unei autorWiti riguroase, in
masura sa stavileasca actiunea nomazilor din
stepele vccine; se poate spune ea aici, multumita unei conjuncturi politice determinante, crUciada monarhiilor ere9tine impotriva Imperiului islamizat al Hoardei de Aur este in fond
drumul care a creat statuF7.
Dar aceasta nu este singura concluzie la care
ne putem opri. Se pare ca insa9i libertatea tarii noastrc ar fi fost intr-o strinsa dependentii
de accesul ei la mare, cu conditia ca sa se
poata totu~i naviga libel'. Inca din 1478, an,basadorul lui $tefan cel Mare se exprima in aee9ti termcni in fata senatului din Venetia.
"Caei sint sigur ea Turcul iara9i va veni impotriva mea, in vara aceasta, pentru cel2 doua
locuri ale mele, Chilia 9i Monchastro*, care
ii slnt foarte cu suparare [ ... ]. $i 1naltimea
Ta te pOii gindi ca aceste doua locuri sint toata
Moldova, 9i Moldova cu aeeste doua 10euri este
un zid pentru tara ungureasca 9i tara 1egeasca.
Afara de aceasta eu zie 9i mai mult ea, de se
vor pastra aeeste eetati tureii vor pierde 9i Caffa
9i Crimul 9i va fi U90r 1ueru [ ... ]"28. Aiei se
afla schita unei politici "pontiee", pe CRre 0
sublinia alianta voievodului moldovean eu easa
de Mangup din _Crimeea 9i care lasa sa se Intrevada ii1ca din aceasta epocii 0 strinsa interdependentaintre soarta principatelor romme 9i
Cetatea
99

Alhii (AkkerI11an) de la viirsarea Nistrului.