Ziua mondiala a apei

22 martie 2015

Liceul Teoretic Traian

Facultatea de Hidrotehnica

Consum apa/sectoare (km3)*

4/2/15

beneficiari:
agricultura,
industria, populatia;

agricultura: mai mult de dou

treimi din consumul de ap la
nivel mondial;

consumul de ap s-a dublat

dupa al doilea rzboi mondial;

este de ateptat s creasc

pana in
2030 cu 25 %
(creterea populaiei la circa 8
miliarde)**

Apa - resursa

Chiar
daca
Pamantul
este
Planeta Albastra cantitatea de
apa accesibila oamenilor este
extrem de redusa.

Daca toata apa de pe Pamant ar

incapea in 100 de pahare,
cantitatea de apa disponibila
consumului uman nu ar umple 1
sfert dintr-un pahar.

Strategii pe termen lung si

masuri pe termen scurt si mediu.

4/2/15

Apa - resursa

IPCC Intergovernmental Panel on Climate Change (2007), 3,2

miliarde de oameni vor trai in zone fara apa in anul 2050;

Zonele aride vor deveni mai sarace in apa, iar zonele umede vor
avea mai multa apa;

Ploi mai multe nu inseamna neaparat mai multa apa*; depinde de

viteza de circulatie a apei, de intensitatea, frecventa si distributia pe
durata
unui an a ploilor;

4/2/15

Amprenta de apa - consumator

circa 3% din amprenta de apa este consumata acasa.
150 litri/zi

restul, 97% din amprenta de apa este invizibila;

reflecta produsele pe care le cumparam de la
supermarket.
3400 litri/zi produse agricole
1100 litri/zi produse industriale

4/2/15

4/2/15

4/2/15

[Hoekstra & Chapagain, 2008]

Apa este viata

Apa este esentiala pentru viata consum si igiena

Corpul uman este format din 50 65 % apa. (cca. 78% la nou nascuti)

Azi peste 748 milioane de oameni nu au acces la o sursa de apa

controlata si peste 2,5 miliarde nu au acces la conditii sanitare sigure.

Apa este natura

Dezvoltarea si viata ecosistemelor depind circuitul natural al apei.

Multe resurse de apa sunt exploatate nesustenabil ducand la degradarea lor.

Politici economice de mediu, durabile care s in cont de interconectarea

sistemelor ecologice.

O provocare este de a menine un mix benefic ntre mediul construit i mediul

natural pentru asigurarea serviciilor ecosistemelor acvatice

Apa este urbanizare

Azi, jumatate din populatia planetei locuieste in orase si populatia oraselor

creste continuu. Pana in 2050 inca 2,5 miliarde de oameni se vor muta in orase!

Mii de kilometri de conducte de infrastructura asigura distributia apei potabile in

orase.

Multe orase nu dispun inca de sisteme centralizate de alimentare cu apa sau de

sisteme de colectare si tratare a apelor uzate menajere.

Apa este industrie

Apa este cea mai importanta materie prima pentru industrie.

Disponibilitatea apei factor important in alegerea amplasamentului.

Consumul de apa pentru industrie va creste cu 400% pana in 2050.

Recircularea metoda de eficientizare a consumului de apa industriala.

Apa este energie

Apa este folosita in aproape toate sistemele de producere a energiei.

In lume, energia hidroelectrica asigura cca. 16% din productia totala de

electricitate, iar in Romania acest procent este de cca. 20%

In urmatoarele doua decenii peste 3700 de baraje vor asigura dublarea productiei
actuale de electricitate (in lume).

In Romania potentialul hidronergetic este amenajat doar la 50% din capacitatea

disponibila.

Apa este hrana

Agricultura este cel mai mare consumator de apa 70% din totalul captat.

56 % din apa prelevata pentru irigatii este pierduta prin sistemele de

stocare, aductiune si distributie.

Pana in 2050 agricultura va trebui sa produca cu 60% mai multa hrana.

Agricultura intensiva pesticide, insecticide conduce la poluarea apei

Problemele causate de apa

Seceta

una din cele mai mari

catastrofe naturale

Inundatiile
provoaca pagube materiale
si victime
omenesti

FACULTATEA DE
HIDROTEHNICA
Oferta educationala

Domeniul ingineriei
hidrotehnice

Evaluarea i gospodrirea resurselor de ap de suprafa i subteran.

Satisfacerea cerinelor de ap ale populaiei urbane i rurale prin

mbuntirea i dezvoltarea infrastructurilor sistemelor centralizate de
alimentare cu ap i canalizare din orae i sate.

Producerea de energie electrica, regenerabila i curata, prin hidrocentrale.

Apararea mpotriva dezastrelor naturale legate de ap inundaii i secet prin lacuri de acumulare create de baraje, prin ndiguiri i prin regularizri de
ruri.

Construcii pentru asigurarea navigaiei porturi, ecluze, canale navigabile.

Lucrri pentru protecia zonelor litorale.

Restaurarea ecologic/renaturarea rurilor; realizarea unor habitate necesare

dezvoltrii biodiversitii.

Specializari ale facultatii

Amenajari si constructii hidrotehnice

Inginerie sanitara si protectia mediului

Ingineria mediului

Automatica si informatica aplicata

Amenajari si Constructii
Hidrotehnice

Scop formarea inginerilor pentru proiectarea, executia si

exploatarea lucrarilor hidrotehnice

Amenajarea bazinelor hidrografice

(baraje, diguri, derivatii) si planuri de
management a resurselor de ap

Asigurarea apei brute pentru populatie,

industrie, agricultura etc

Construcia de hidrocentrale pentru

producerea de energie regenerabil i
curat

Evaluarea resurselor de ap subteran i

protecia acestora.

Amenajari si Constructii
Hidrotehnice

lucrri de barare pentru crearea lacurilor de acumulare n vederea

asigurrii apei la folosine: centre urbane i rurale, uniti industriale,
hidroenergetica, agricultura irigat, zootehnia, piscicultura, transportul pe
ap, activiti recreative i sportive;

lucrri de barare, combinate cu ndiguiri i lucrri de regularizare n vederea

protejrii populaiei i a bunurilor materiale impotriva inundaiilor

amenajarea porturilor de pe Dunre

si a porturilor maritime

lucrri costiere i de protejare a

litoralului

prognoze hidrologice i planuri de

management ale resurselor de ap

managementul dezastrelor
(inundaii,
cutremure de pmnt, alunecri)

Inginerie Sanitara si Protectia

Mediului

Specializarea Inginerie Sanitara si Protectia Apelor - ISPM este

continuatoarea specializarilor de Edilitate (1903 - 1948) si Alimentari
cu Apa si Canalizari (1948 - 1989) si asigura formarea specialistilor
in domeniile:
alimentarea cu apa potabila, pentru populatie, Institutii publice si
agenti economici:
captarea apelor din surse de suprafata sau subterane;
tratarea apei in conformitate cu prevederile legale;
transportul apei prin aductiuni si inmagazinarea in rezervoare
si castele de apa;
distributia apei la consumatori prin retele de distributie.

Inginerie Sanitara si Protectia

Mediului

restitutia apelor uzate, de la populatie, institutii

publice sau agenti economici:

sisteme de canalizare pentru preluarea apelor uzate menajere

sau industriale;
sisteme de canalizare pentru preluarea si descarcarea apelor
meteorice;
statii de epurare pentru corectarea calitatii apelor uzate inainte
de deversarea acestora in
emisarii naturali, pentru a diminua
efecte negative asupra mediului;

Ingineria Mediului
Specializarea are ca obiectiv formarea specialitilor n protecia
celor 3 factori de mediu (apa, aerul i solul). Se asigur
studenilor urmtoarele competene:
monitorizarea calitii factorilor de mediu;
identificarea surselor de poluare a mediului;
evaluarea impactului asupra mediului;
analiza evoluiei factorilor de mediu pe baz de modelare
matematic;
elaborarea i avizarea de proiecte pentru protecia mediului;

Ingineria Mediului

elaborarea de soluii de remediere a factorilor de mediu

poluai;
adoptarea de decizii i soluii n situaia unor poluri
accidentale;
ntocmirea de documentaii pentru avize de mediu;
elaborarea sistemelor de management al calitii factorilor
de mediu;
aprarea mpotriva dezastrelor naturale n general i a
inundaiilor n special;
elaborarea de modele matematice i programe de calcul
pentru protecia mediului.

Automatica si Informatica
Aplicata

Specializarea formeaza ingineri avand competente specifice

domeniului Ingineria Sistemelor pentru activitati de:
creare si administrare de sisteme informatice,
sisteme automate in constructii si de
sisteme de date geospatiale;
Viitorul inginer va avea urmatoarele competente:
analiza, proiectarea si administrarea sistemelor complexe
(informatice si automate);
programarea calculatoarelor in diferite limbaje de programare
pentru diferite domenii.
proiectarea si administrarea retelelor de calculatoare;
prelucrarea datelor geospatiale.

CONTACTE INTERNAIONALE

n baza Contractului Instituional ncheiat cu Comisia European,

Universitatea Tehnic de Construcii a primit cu regularitate fonduri pentru
participarea la diferite aciuni ale programului SOCRATES-Erasmus,
fonduri a cror utilizare a fost condiionat de ncheierea unor convenii
bilaterale cu universiti partenere din ri ale U.E.
n prezent sunt ncheiate convenii bilaterale cu universiti de prestigiu din
Frana, Germania, Italia, Spania, Portugalia, Marea Britanie, Grecia,
Belgia, Danemarca, Olanda, Austria, Suedia, Finlanda.

DOMENIUL

INGINERIE CIVIL ING. 4 ANI

AMENAJRI I
CONSTRUCII
HIDROTEHNICE
INGINERIE SANITAR
I PROTECIA MEDIULUI

55
buget
55

FACULTATEA DE
HIDROTEHNIC

tax

40

INGINERIA
MEDIULUI
ING. 4 ANI
DOMENIUL
SPECIALIZAREA
INGINERIA MEDIULUI

buget
40

FACULTATEA DE
HIDROTEHNIC

TOTAL PE DOMENIUL INGINERIA MEDIULUI: 55 LOCURI

tax

15

Dup cei patru ani de Licen se

poate opta pentru
continuarea studiilor n Ciclul II Master, cu durata de
4 semestre la una din urmtoarele
specializri:
INGINERIE HIDRAULIC
INGINERIE GEOTEHNIC
DEZVOLTARE DURABILA
Absolvirea ciclului II de studii ofer posibilitatea de
specializare ntr-unul din domeniile enumerate
i
obinerea unei calificri superioare.

SPATII DE INVATAMANT

SPATII DE INVATAMANT

BURSE

Studenii pot beneficia de urmtoarele tipuri de burse:

burse de studii
burse de ajutor social
burse de ajutor social ocazional
burse de performan
burse de merit
burse acordate de diveri parteneri ai facultii i universitii
burse de studiu n strintate
n cadrul parteneriatelor pe care Facultatea de Hidrotehnic le-a ncheiat cu
diferite companii din domeniu exist posibilitatea ca studenii cu performane
deosebite, sau cu situaii familiale speciale s beneficieze de sprijin financiar
pentru absolvirea studiilor.
Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti
are ncheiate acorduri bilaterale cu universiti de prestigiu din Frana, Marea
Britanie, Germania, Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Belgia, Danemarca,
Olanda, Austria,
Suedia etc., n baza crora studenii UTCB pot studia cteva luni sau un an la
univesitile partenere.

Multumesc pentru
atentie!