Tema:Urbanismul turistic o

noua viziune in proiectarea

oraselor

Subiecte
Orasul ca centru de receptie turistica
Continutul conceptului de urbanism
turistic.
Exigentele urbanismului turistic.

Orasul ca centru de receptie

turistica
Orasele, privite ca centre economice si culturale, sunt
detinatoarele unor variate atractii.
Orasul s-a dovedit un reper in desfasurarea calatoriilor
in sensul ca fie dotarile acestuia au fost utilizate ca
locuri de popas in derularea circuitelor fie prin
arhitectura cladirilor si ansamblurilor, monumente,
sculpturi si basoreliefuri utilizate in decorarea pietelor,
a edificiilor publice si private, elemente ale artei
decorative, arta peisagistica, atractiile pe care le
adaposteau s-au dovedit a fi ele insele apreciate
destinatii turistice.

turismul urban/ forma distincta

de calatorie
Analizand motivatia fluxurilor de calatorii in spatiul
urban, se poate desprinde concluzia ca
atractii precum istoria si personajele celebre,
elementele culturale, recreerea si divertismentul,
evenimentele si ocaziile festive, cladirile,
monumentele si ansamblurile sculpturale precum
si frumusetea naturala se situeaza printre
preferintele vizitatorilor si constituie elemente
definitorii in alegerea destinatiei de calatorie.

Atractii culturale
Muzeele - prin functia lor, aceste institutii care se ocupa cu strangerea pastrarea si
expunerea obiectelor care reprezinta un interes istoric, stiintific, artistic, etc, se
incadreaza in grupa edificiilor culturale. Valoarea si marimea muzeului este strans
corelata cu posibilitatile de colectare,sistematizare si conservare ale organizatorilor.
Astfel se pot diferentia:
a) muzeele nationale ce grupeaza obiecte de patrimoniu national precum si anumite piese
din exterior intrate in patrimoniul tarilor respective;
b) muzeele regionale ce dispun de exponate adunate dintr-o regiune data;
c) muzeele locale, de dimensiuni mult mai mici, ce concentreza exponate colectate
indeosebi din perimetrul asezarii gazda.
In multe dintre produsele turistice lansate de marii turoperatori se regasesc inserate in
programele turistice, vizite la aceste inedite obiective.
(British Museum, de exemplu, cuprinde 12 sectii - paleontologie, antichitati, manuscrise,
etnografie,monezi, istorie orientala, greaca , romana etc- , museul Ermitage din St
Petersburg se desfasoara pe o suprafata de circa 9 ha si este ocupata de 1057 de sali
expozitionale, etc.

Conform topului realizat de Discovery Travel, cele mai importante 10

locuri din lume, din punct de vedere cultural i al tradiiilor, sunt:

British Museum (Londra)

Muzeul Louvre (Paris)

atractiile culturale
Casele memoriale - pot inmagazina
referinte (obiecte si marturii) privind
personaje artistice, culturale, politice, etc.
Valentele turistice ale acestui tip de
obiective se materializeaza in fluxurile de
vizitatori, dornici sa cunoasca marturii
despre viata si personalitatea celui care sa
nascut sau a locuit in acel loc.

Exemple
Dintre casele memoriale vizitate anual de un
numar foarte mare de turisti , pot fi amintite:
casa in care s-a nascut Mozart, din orasul
Salzburg, numeroase imobile care amintesc de
locurile unde s-au nascut sau au creat o parte
dintre operele lor marii pictori ai
lumii: casa lui Rubesn din Anvers, casa lui El
Greco din Toledo; personaje din lumea literara:
casa natala a marelui dramaturg englez William
Shakespreare din Stratford-Upon-Avon, casa
lui Goethe din Frankfurt pe Main, etc.

Casa Memoriala "Ion Luca

Caragiale" - Targoviste

atractiile culturale
Teatrele si Operele - pastreaza functia culturala initiala
care, prin ea insasi, devine o sursa pentru desfasurarea
actului turistic. In unele cazuri, valoarea turistica a
acestor obiective sporeste prin insusirile arhitecturii lor.
Totodata, vechimea constituie alt element ce transforma
aceste institutii in obiective turistice de maxima
atractivitate. In Antichitate, acestea erau reprezentate de
amenajari specifice practicarii actului cultural in aer liber,
cu o forma impusa de topografia terenului ( liniare sau
curbate). Teatrele se impun ca elemente de cultura si
civilizatie in majoritatea polisurilor grecesti,
si, ulterior, in orasele antice romane.

Exemple
Renumite in acest sens sunt cladirea
Operei din Paris, a carei constructie a
inceput in 1861, Reduta din Budapesta
construita pentru a gazdui concertele si
ceremoniiile oficiale in stilul romanic
ungar, Teatrul Globe al lui Shakespreare
cu o capacitate de 600 de locuri.

atractiile culturale/edificii
religioase
valoarea turistica a edificiilor religioase este data de
arhitectura proprie cultelor religioase universale
(catedrale si biserici pentru crestini, moschei pentru
musulmani,sinagogi pentru mozaici)
si stilul constructiv ( romantic, gotic, rococo, baroc, clasic,
neogotic). Ca exemple edificatoare in acest sens pot fi
mentionate: Catedrala Sf. Petru, Catedrala Sf Sofia,
Bazilica San Marco din Venetia, Westminter Abbey din
Londra, Catedrala din Edinburgh, Domul din Milano,
Catedrala Santiago de Compostella din Spania, etc.

moschee

atractiile culturale/ palatele si

castelele regale
sunt intalnite in multe dintre marile
metropole ale lumii. Reprezentative sunt:
palatul Buckingham din Londra,Palatul
Regal din Praga, Palatul regal din Madrid
etc.
In categoria obiectivelor istorice pot fi
incadrate si monumentele, mausoleele,
statuile, coloanele ridicate in cinstea unor
importante figuri istorice, etc.

Castel Peles Sinaia

atractiile culturale/ obiective

istorice
In categoria pot fi incadrate si
monumentele, mausoleele, statuile,
coloanele ridicate in cinstea unor
importante figuri istorice, etc.

Arc de triumf, Berlin

realizarile tehnicii contemporane,

noile materiale si
metode tehnice,
In marile metropole ale lumii se regasesc
cladirile impresionante care atrag atentia
prin arhitectura si grandoare (sediile
BMW din Munchen, General Motors din
Detroit, marile complexe expozitionale din
Hanovra, Osaka, Montreal, institutii
finaciare din Paris, Londra, Amsterdam,
New York).

Kuala-lumpur,Malaysia
452 , 88
Turnurile gemene
Petronas

Atractii orasanesti
De asemenea, in cadrul destinatiilor turistice
urbane, pot exista si alte elemente precum
frumusetea cadrului natural, parcurile si
gradinile publice, vechile cartiere ale
oraselor, arterele comerciale, etc. care sa
motiveze deplasarea in spatiul urban dar care,
capata o pondere importanta in circulatia
turistica doar in masura in care acestea sunt
completate si cu alte atractii de natura celor
prezentate anterior.

Tipologia oraselor turistice

Orase muzeu
Centre de pelerinaj
Orase universitare
Orasele festival
orase - congrese

Orase muzeu
Exista orase care isi datoreaza atractia lor in mod
deosebit valorilor artistice. Orase ca Florenta
sau Dijon sunt vizitate pentru muzeele lor,
Reims pentru catedrala, Versailles sau
Fontainbleau atrag prin castelele lor.
Exista orase care sunt ele insele adevarate
muzee, cum ar fi de exemplu, orasul croat
Dubrovnik sau vechiul oras al dogilor Venetia
- remarcabil prin canalele sale.

Centre de pelerinaj
Orase cunoscute ca centre de pelerinaj sunt
situate in diverse zone ale lumii si atrag fluxuri
importante de vizitatori cu prilejul unor sarbatori
religioase. Dintre acestea pot fi exemplificate:
Mecca, Medina pentru lumea islamica, Vaticanul,
Santiago de Compostella,
sau celebra Grota a Miracolelor de la Lourdes
pentru lumea crestina.

Orase universitare
Dintre acestea, pot fi amintite orasele mici
care gazduiesc mari universitati:
Cambridge si Oxford in Marea Britanie,
Uppsala in Suedia, Princetown in SUA,
etc.
Totodata, in multe cazuri, universitatea
poate constitui un oras in oras.

Orasele festival si orase congrese

Orase consacrate pentru organizarea unor manifestari
culturale internationale.
Forma manifestarilor culturale din ce in ce mai mult este
cea a congreselor,orasele detinand spatii generoase
special amenajate cu amfiteatre incapatoare. In acelasi
timp exista si tendinta ca orasele mai mici, dar bine
amplasate si amenajate sa revendice organizarea
manifestarilor internationale de acest tip.
Exemple in acest sens pot fi amintite: Liege, Cannes,
Monte Carlo, etc.

Continutul conceptului de
urbanism turistic
Una dintre trasaturile fundamentale ale
urbanismului turistic o reprezinta crearea
unei imagini favorabile a orasului atat in
randul vizitatorilor, cat si in randul
localnicilor si comunitatilor locale in
ansamblul lor.

Urbanismul turistic
In sens restrans, urbanismul turistic cuprinde un
ansamblu de solutii si actiuni specifice care
vizeaza organizarea, amenajarea sau reabilitarea
spatiului urban menite sa contribuie la cresterea
rolului turismului in economiile locale, integrarea
armonioasa a acestuia in randul celorlalte functii
urbane si, pe aceasta baza, la sporirea
atractivitatii orasului turistic.

Urbanism turistic
in sens larg, conceptul de urbanism
turistic reprezinta un ansamblu de principii
si
metode de amenajare a spatiului urban
avand drept obiectiv general dezvoltarea
turismului si afirmarea acestuia ca factor
de crestere a competitivitatii oraselor
turistice.

Actiuni specifice urbanismului

turistic
amenajarea peisajului natural,
dezvoltarea si diversificarea infrastructurii
turistice,
promovarea evenimentelor,
fundamentarea design-ului urban pe
principii estetice,
reabilitarea patrimoniului construit si a
centrelor istorice.

Ubanismul turistic
Ubanismul turistic va urmari imbunatatirea
conditiilor de viata ale locuitorilor prin
asigurarea accesului la servicii publice si
locuinte convenabile pentru toti locuitorii,
utilizarea eficienta a terenurilor in
concordanta cu functiile urbanistice ale
fiecarei zone, extinderea controlata a
implantarilor turistice, protejarea si
valorificarea patrimoniului natural si a celui
cultural-istoric.

Exigentele urbanismului turistic

Dezvoltarea infrastructurii de baz si a
infrastructurii turistice
Imbuntirea condiiilor de locuit
Protejarea mediului
Amenajarea peisajului urban
Cresterea rolului animatiei
Reabilitarea patrimoniului istoric

 Pentru ca o asezare umana, n speta un

ora, s fie o destinatie, s indeplineasca
o funcie turistic n sensul complex al
termenului, acesta trebuie s beneficieze
de o serie de transformari, de
amenajari att sub aspectul infrastructurii
specifice ct i al conditiilor naturale.

Dezvoltarea infrastructurii
turistice
Infrastructura reprezinta una dintre
premisele dezvoltrii urbanismului turistic
i totodat, suportul necesar afirmarii
functiei turistice n spatiul urban,
componentele acesteia dand continut
prestatiei turistice.

Dezvoltarea infrastructurii
turistice
Parametrii de proiectare a cldirilor i
facilitatilor turistice trebuie s
indeplineasca criterii estetice, design-ul
acestora constituind un element esential
att n afirmarea identitatii culturale a
spaiului urban ct i ca cerinta de baz n
sporirea atractivitaii destinatiei turistice

Cerinte de proectare
echipamentele de cazare- amenajarea acestora trebuie s asigure
respectarea standardelor minime de calitate
referitoare la confort, sigurana, accesibilitate,
salubritate, protejarea mediului.
-se va avea n vedere densitatea, incadrarea n
peisaj a cldirilor, inaltimea, materialele de
constructie, stilul arhitectonic

Cerinte de infrastructura
incurajarea investitorilor n amenajarea de uniti
de cazare atractive, avnd un design exterior
deosebit care s produca vizitatorilor o impresie
placuta i s determine astfel reintoarcerea
acestora n aceleasi locuri, fiecare destinatie
turistic dispunand de atribute specifice, n plan
geografic sau istoric care s permita
prezentarea unor formule originale de gazduire:

Solutii posibile
hoteluri-far n oraele porturi,
hoteluri din gheata concept lansat n 1989 de guvernul
suedez i preluat ulterior de tari ca Finlanda, Canada,
etc,
hoteluri amenajate n foste inchisori sau n cldiri
istorice abandonate care au fost restaurate i redate
circuitului turistic - de exemplu n Marea Britanie scoli
victoriene,biserici,
hoteluri pe ap, etc.
Oricare ar fi soluiile adoptate, utilizarea formelor
alternative de cazare va contribui la punerea n valoare a
patrimoniului construit i la transformarea vacantei ntr-o
experienta unica.

Amenajarea peisajului urban

Convenia europena a peisajului, a stabilit
ca peisajul desemneaz o parte de teritoriu
perceput ca atare de ctre populaie, al crui
caracter este rezultatul aciunii i interaciunii
factorilor naturali i/sau umani iar politica
peisajului, expresia prin care autoritile publice
competente elaboreaza principii generale,
strategii i linii directoare care permit adoptarea
de msuri specifice avnd ca scop protejarea,
managementul i amenajarea peisajului.

Potrivit acestei
conventii/angajamente
- s recunoasc juridic peisajele ca o component
esenial a cadrului de via pentru populaie,
expresie a diversitii patrimoniului comun cultural
i natural i fundament al identitii acesteia;
- s stabileasc i s implementeze politicile
peisajului care au ca scop protecia,managementul
i amenajarea acestuia, prin adoptarea de msuri
specifice menionate n convenie;

Potrivit acestei
conventii/angajamente
- s stabileasc proceduri de participare pentru
publicul larg, autoriti regionale i locale,
precum i pentru ali factori interesai la definirea
i implementarea politicilor peisajere;
- s integreze peisajul n politicile de amenajare
a teritoriului, de urbanism i n cele culturale, de
mediu, agricole, sociale i economice, precum i
n alte politici cu posibil impact direct sau indirect
asupra peisajului

Peizajul-tendinte majore de
amenajare
stilul geometric este intalnit preponderent n
istorie (gradinile de la Versailles) i este
caracterizat prin dispunerea regulata i
ordonata geometric a elementelor de peisaj;
- stilul peisajer este specific englez i este
definit prin dispunerea libera i voit
neregulata a respectivelor elemente.
- Stilul mixt -tratarea unor parti de compozitie n stil geometric iar a altor parti
in stil peisager, in asa fel incat sa se realizeze o unitate organica.

Echipamente destinate agrementului/cerinta actuala

a vacantelor

Un rol important n cadrul agrementului

urban l au spaiile verzi (parcuri, gradini
publice, etc) care indeplinesc att un rol
functional n cadrul localitatii ct i unul
corespunzator asigurarii odihnei, recreerii
i agrementului n aer liber.

Echipamente destinate agrementului/cerinta actuala

a vacantelor

O pozitie importanta o detin parcurile

de distractii care, fara a ajunge la o
standardizare total a produsului, cunosc
caracteristici comune de concepie,
echipare, gestiune i comercializare.

Parcuri de distractie/cerinte
n primul rand, este necesar existena unui spaiu suficient
de intins pentru a cuprinde suficient de multe atracii
astfel nct deschiderea s fie un eveniment, s justifice
deplasarea clientelei vizate.
nc de la nceput, pe lng zonele destinate atraciilor,
este recomandabil s se prevad spaiu i pentru locurile
de parcare, zonele de destindere i picnic, aleile
pietonale i punctele de alimentaie.
Investitorii trebuie s poat dispune de rezerve financiare
pentru ca, ulterior, s poat implanta atracii
suplimentare, demers important pentru fidelizarea
clientelei lor i atragerea de noi vizitatori.

Parcuri de distractii/cerinte
n scopul reducerii la minim a zgomotului, este necesar ca
parcul propriu-zis s fie nconjurat de o band de teren,
numit zon tampon. n general, durat medie de
vizitare a unui parc de distracii de ctre turitii individuali
sau n grup este de 6 pan la 7 ore pe zi ceea ce
permite, n afara incasarilor realizate pe baz biletului de
intrare, i obtinerea altor surse de venituri : jucarii,
magazine de suveniruri, etc.
Multa vreme, serviciile de alimentatie erau externalizate,
tendinta actuala fiind aceea de gestionare a acestora
impreuna cu celelalte servicii asigurand astfel un nivel
unitar al calitii prestatiilor i obtinerea unor incasari
suplimentare.

Transportul turistic
n paralel cu reteaua de transport n comun, n
marile metropole ale lumii, s-a dezvoltat o retea
de transport turistic urban adaptata la cerinele
vizitatorilor.
Multe din elementele infrastructurii de transport
urban (mai ales cel subteran) reprezinta, ele
insele, adevarate atracii turistice care i-au
castigat admiratia unor segmente largi de
vizitatori datorita atributelor legate de vechimea,
dimensiunea, detaliile constructive, etc.

Amenajari cu caracter special

Amenajarile pentru persoanele cu nevoi speciale
contribuie la creterea atractivitaii i
standardelor de calitate ale unui ora.
n acest sens, echipamentele turistice trebuie s
indeplineasca o serie de cerine legate de aspectul
exterior al cldirilor i parcarea n vecinatatea
acestora, circulaia n spaiile publice, iluminatul
acestora, informarea, traseele utilizate,
transportul.

Cresterea rolului animatiei

animatia reprezinta un concept care
desemneaza organizarea agrementului n
centrele urbane.

tipologia activitilor de animatie

circuitele tematice (de exemplu rutele
gastronomice);
- animatia stradala (concursuri,
spectacole, teatre n aer liber, transport
turistic cu mijloace neconventionale);
- animatia culturala (concerte, teatre,
expozitii);

tipologia activitilor de animatie

- animatia sportiva (competiti, concursuri,
intreceri sportive)
- sarbatorile traditionale (sarbatorile de
iarna);
- parcurile tematice;
- festivalurile;
- carnavalurile;
- animatia nocturna (spectacole de sunet i
lumina, iluminatul nocturn al fatadelor);

Reabilitarea patrimoniului istoric

Patrimoniul istoric constituie o component
valoroasa a patrimoniului cultural, nu include
doar monumentele istorice, ci i ansamblurile i
siturile istorice. n acest context, protejarea
monumentelor, reabilitarea i conservarea
centrelor istorice reprezinta o component a
strategiilor de dezvoltare durabil economicosocial, turistic, urbanistic i de amenajare a
teritoriului, la nivel naional i local.

patrimoniul istoric
Toate actiunile de pastrare i conservare sunt necesare
pentru a se pastra urmatoarele tipuri de valoare pe care
le au bunurile culturale:
- valoarea de utilizare pe care o poate avea un bun cultural
aflat n folosinta individuala sau a societatii;
- valoarea economic avnd n vedere beneficiile care se
pot obtine din valorificarea bunului cultural;
- valoarea estetico-sentimentala importanta indeosebi sub
aspect turistic i ambiental;
- valoarea educativa i de cunoastere cu rol deosebit n
formarea personalitatii umane i progresul culturii i
civilizatiei.

patrimoniul istoric/interventii
Orice interventie trebuie s fie
documentata i justificata printr-un raport
tehnic, trebuie s fie efectuata n asa fel i
cu astfel de tehnici nct s ofere garantia
ca n viitor nu va impiedica o eventuala
noua interventie de salvgardare sau
restaurare.

Convenia european pentru

protecia patrimoniului arhitectural
al Europei,adoptat la Granada(1985)/obiective
conservarea nu doar a monumentului
istoric propriuzis, ci i a zonei de
protecie a acestuia;
integrarea patrimoniului construit n
mediul de via al societii contemporane

Convenia european pentru

protecia patrimoniului arhitecturalal
Europei,adoptat la Granada/obiective

atragerea societatii civile n procesul de

protejare a patrimoniului arhitectural,
cultural i istoric.