Sunteți pe pagina 1din 18

DECIZIA N AFCAERILE

ECONOMICE INTERNAIONALE

1.

2.
3.
4.

COMPONENTELE PROCESULUI DECIZIONAL


N
AFACERILE
ECONOMICE
INTERNAIONALE
ETAPELE PROCESULUI DECIZIONAL
CLASIFICAREA
DECIZIILOR
N
MANAGEMENTUL INTERNAIONAL
DECIZIA
N
MEDIUL
DE
AFACERI
INTERNAIONAL

1 COMPONENTELE DECIZIEI N
AFACERILE ECONOMICE
INTERNAIONALE
DECIZIA DE MANAGEMENT:

PROCESUL DE ALEGERE A UNEI CI DE


ACIUNE, DIN MAI MULTE POSIBILE, N
VEDEREA
REALIZRII
OBIECTIVELOR
ORGANIZAIEI,
A
CREI
APLICARE
INFLUENEAZ
ACTIVITATEA
I
COMPORTAMENTUL A CEL PUIN UNEI
PERSOANE, ALTA DECT DECIDENTUL
CERINE DE RAIONALITATE:

S FIE FUNDAMENTAT TIINIFIC

S FIE MPUTERNICIT

S
FIE
CLAR,
CONCIS
NECONTRADICTORIE

S FIE OPORTUN

COMPONENTELE PROCESULUI
DECIZIONAL
1. DECIDENTUL reprezint:

INDIVIDUL SAU MULIMEA DE INDIVIZI CARE


URMEAZ S ALEAG VARIANTA CONSIDERAT
CEA MAI AVANTAJOAS DIN MAI MULTE
POSIBILE
2. MULIMEA VARIANTELOR DECIZIONALE

ANSAMBLUL
ALTERNATIVELOR
POSIBILE
PENTRU REALIZAREA UNUI OBIECTIV
3. MULIMEA CRITERIILOR DECIZIONALE

PUNTELE DE VEDERE ALE DECIDENTULUI, CU


AJUTORUL CRORA ESTE LUAT DECIZIA

4. OBIECTIVELE DECIZIONALE

NIVELURILE CRITERIILOR DECIZIONALE,


CARE SE POT REALIZA PRIN APLICAREA
VARIANTELOR DECIZIONALE
5. MEDIUL AMBIANT

ANSAMBUL
CONDIIILOR
DIN
INTERIORUL
I
EXTERIORUL
ORGANIZAIEI, CARE SUNT INFLUENATE
I INFLUENEAZ DECIZIA
6.

MULIMEA
CONSECINELOR
I
A
OBIECTIVELOR
ANSAMBLUL REZULTATELOR POTENIALE
CE S-AR PUTEA OBINE POTRIVIT FIECRUI
CRITERIU DECITIONAL PRIN APLICAREA
FIECREI VARIANTE DECIZIONALE

2. ETAPELE PROCESULUI
DECIZIONAL

RECUNOATEREA CORECT A PROBLEMEI;


IDENTIFICAREA ALTERNATIVELOR;
EVALUAREA ALTERNATIVELOR;
SELECTAREA ALTERNATIVELOR;
IMPLEMENTAREA DECIZIEI;
URMRIREA I EVALUAREA REZULTATELOR

3. CLASIFICAREA DECIZIILOR N
MANAGEMENTUL INTERNAIONAL
1. DUP ORIZONTUL DE TIMP:

DECIZII STRATEGICE VIZEAZ ORIZONTURI


DE TIMP MAI MARI DE UN AN I SE REFER LA
PROBLEME
MAJORE
ALE
ACTIVITII
ORGANIZAIEI,
INFLUENND
NTREAGA
ACTIVITATE
A
ACESTEIA
SAU
A
PRINCIPALELOR SALE COMPONENTE

DECIZII TACTICE VIZEAZ ORIZONTURI DE


TIMP MAI MICI (SUB UN AN) I SE REFER LA
PROBLEME IMPORTANTE ALE ORGANIZAIEI,
INFLUENND NUMAI O PARTE A ACTIVITII
ACESTEIA

DECIZII CURENTE SE ADOPT CU O


FRECVEN MARE, PE UN INTERVAL DE TIMP
SCURT, APLICAREA EI AFECTND UN DOMENIU
RESTRNS AL ACTIVITII ORGANIZAIEI

2. DUP GRADUL DE CUNOATERE A


MEDIULUI AMBIANT DE CTRE DECIDENT:

DECIZII
N
CONDIII
DE
CERTITUDINE
POSIBILITATEA DE REALIZARE A OBIECTIVELOR
ESTE FOARTE MARE, SE CUNOSC VARIANTELE
DE REALIZARE A OBIECTIVELOR, VARIABILELE
SUNT CONTROLABILE, EVOLUIA LOR PUTND
FI ANTICIPAT

DECIZII N CONDIII DE RISC POSIBILITATEA


DE REALIZARE A OBIECTIVELOR ESTE MARE,
VARIANTELE DE REALIZARE A OBIECTIVELOR
SUNT DIFICIL DE APRECIAT, O PARTE A
VARIABILELOR NU POT FI CONTROLATE

DECIZII N CONDIII DE INCERTITUDINE


POSIBILITATEA DE REALIZARE A OBIECTIVELOR
ESTE MAI MIC, NU SE CUNOSC VARIANTELE DE
REALIZARE A OBIECTIVELOR, VARIABILELE
FIIND PARIAL CONTROLABILE

3. DUP NUMRUL DE PERSOANE


CARE FUNDAMENTEAZ DECIZIA:

DECIZII UNIPERSONALE LA FUNDAMENTAREA


I ELABORAREA CRORA PARTICIP O SINGUR
PERSOAN

DECIZII DE GRUP LA FUNDAMENTAREA I


ELABORAREA CRORA PARTICIP MAI MULTE
PERSOANE (DECIDENT COLECTIV)
4. DUP PERODICITATE

DECIZII UNICE SE FUNDAMENTEAZ I


ELABOREAZ O SINGUR DAT

DECIZII REPETITIVE SE FUNDAMENTEAZ I


ELABOREAZ DE MAI MULTE ORI N CADRUL
PROCESULUI DE MANAGEMENT

5. DUP NUMRUL DE CRITERII DECIZIONALE:

DECIZII
UNICRITERIALE

LA
FUNDAMENTAREA I ELABORAREA CRORA
ESTE LUAT N CALCUL UN SINGUR CRITERIU

DECIZII
MULTICRITERIALE

LA
FUNDAMENTAREA I ELABORAREA CRORA
SUNT LUATE N CALCUL MAI MULTE CRITERII

4. DECIZIA N MEDIUL DE
AFACERI INTERNAIONAL
Factorii care influeneaz centralizarea sau
descentralizarea deciziei n mediul internaional:

O COMPANIE MARE, CU OPERAIUNI COMPLEXE


I CU MULTE FILIALE, PENTRU A PUTEA
CONTROLA CEEA CE SE NTMPL N CADRUL
EI ARE NEVOIE DE UN GRAD FOARTE RIDICAT
DE
COORDONARE
I
DE
INTEGRARE
A
OPERAIUNILOR SALE NTR-UN CADRU UNITAR.

N ACESTE CONDIII, TOATE DECIZIILE MAJORE


VOR FI LUATE LA NIVELELE SUPERIOARE ALE
COMPANIEI MAM, PE BAZA INFORMAIILOR
PRIMITE DE LA FILIALE I VOR FI COMUNICATE
FILIALELOR.

CU CT IMPORTANA OPERAIUNILOR SAU A


FILIALEI ESTE MAI MARE PENTRU COMPANIA
MAM, CU ATT MAI MARE VA FI GRADUL DE
CENTRALIZARE A DECIZIEI.
O OPERAIUNE SAU O FILIAL DEVINE FOARTE
IMPORTANT PENTRU COMPANIA MAM N
DOU SITUAII: FIE ESTE FOARTE PROFITABIL,
CAZ N CARE COMPANIA MAM VREA S AIB
CONTROLUL ASUPRA PROFITURILOR ACESTEIA,
FIE PRODUCE PIERDERI FOARTE MARI, CAZ N
CARE
COMPANIA
MAM
TREBUIE
S
I
MONITORIZEZE ACTIVITATEA. .

N GENERAL, NTR-UN MEDIU CONCURENIAL


PUTERNIC,
ANSA
COMPANIILOR
MULTINAIONALE
ESTE
DE
A
NCERCA
STANDARDIZAREA
PRODUSELOR
SALE,
REDUCND N ACEST FEL COSTURILE DE
PRODUCIE.
N ACESTE CONDIII, DECIZIILE OPERAIONALE
SUNT LUATE LA CENTRU, FILIALELE AVND DOAR
SARCINA S LE IMPLEMENTEZE. DE ASEMENEA,
DECIZIA CENTRALIZAT SE IMPUNE PENTRU CA
NTREAGA COMPANIE S POAT PROFITA DE
AVANTAJELE COMPARATIVE PE CARE LE POATE
DEINE UNA DIN FILIALE. .

UN GRAD DE TEHNOLOGIE AVANSAT, CA I UN


NUME DE MARC, PATENTE DE INVENII, SUNT
FACTORI CARE IMPUN O DECIZIE CENTRALIZAT
DATORAT FAPTULUI C ACESTE COMPANII DORESC
S I PROTEJEZE RESURSELE I NU VOR S LE
LASE S FIE CONTROLATE LA NIVEL LOCALE.
N CONDIIILE UNEI MARI DIVERSIFICRI A
PRODUSELOR SAU A ACTIVITILOR COMPANIEI,
PENTRU A PRACTICA UN SISTEM DE DECIZIE
CENTRALIZAT, FIRMA MAM AR AVEA NEVOIE DE
UN NUMR CONSIDERABIL DE SPECIALITI LA
SEDIUL SU CENTRAL, A CROR PRINCIPAL
ATRIBUIE AR FI DOAR LUAREA ACESTOR DECIZII,
CARE VOR FI APOI IMPLEMENTATE DE SPECIALITII
DE LA NIVELELE LOCALE, FAPT CARE AR FACE
ACEST PROCES FOARTE COSTISITOR.

DAC ACTIVITATEA COMPANIEI SE DESFOAR


PRINTR-UN NUMR MARE DE FILIALE AFLATE N
MULTE RI, IAR DIFERENELE CULTURALE I DE
ORGANIZARE
SUNT
MARI,
PENTRU
A
FI
EFICIENT, COMPANIA MAM ESTE NEVOIT S
DESCENTRALIZEZE PROCESUL DECIZIONAL.
ACELAI LUCRU ESTE VALABIL I N CAZUL N
CARE DISTANELE GEOGRAFICE SUNT MARI,
CHIAR N CONDIIILE N CARE DIFERENELE
CULTURALE SUNT MICI. NS, N CONDIIILE
PROGRESULUI
TEHNOLOGIC
ACTUAL
N
DOMENIUL SISTEMULUI INFORMAIONAL,
DISTANELE
GEOGRAFICE
AU
DEVENIT
O
PROBLEM CARE POATE FI REZOLVAT RELATIV
UOR I FR COSTURI PREA MARI.

DAC FIRMA MAM PRACTIC O STRATEGIE DE


INTEGRARE A ACTIVITILOR SALE, FILIALELE
SE VOR NTR-O STRNS INTERDEPENDEN,
FAPT
CARE
IMPUNE
SISTEMUL
DECIZIEI
CENTRALIZATE CA FIIND CEL MAI EFICIENT.
CU CT SUNT MAI BINE PREGTII MANAGERII
AFLAI N ARA GAZD, ATT PROFESIONAL CT
I N CEEA CE PRIVETE CULTURA FIRMEI
MAM, CU ATT DEVINE MAI EFICIENT UN
SISTEM DE DECIZIE DESCENTRALIZAT. N
ACESTE CONDIII, FIRMA MAM POATE AVEA
NCREDERE C ACTIVITATEA FILIALEI SE VA
DESFURA N CONCORDAN CU MISIUNEA
FIRMEI,
ACETI
MANAGERI
PUTND
FI
CONSIDERAI CA REPREZENTND CENTRUL.

NU
N
ULTIMUL
RND,
EXPERIENA
INTERNAIONAL A UNEI COMPANII I SPUNE
CUVNTUL N ADOPTAREA UNUI SISTEM DE
DECIZIE
CENTRALIZAT.
CU
CT
ACEAST
EXPERIEN ESTE MAI MARE, CU ATT DECIZIA
ESTE MAI CENTRALIZAT. AVND N VEDERE
COMPLEXITATEA
OPERAIUNILOR
INTERNAIONALE,
FR
EXPERIEN
ESTE
FOARTE GREU S REUETI COORDONAREA
EFICIENT A ACESTOR ACTIVITI.
PRIVIND ACUM N ANSAMBLU TOI ACETI
FACTORI, UNA DIN CONCLUZII ESTE ACEEA C
TREBUIE LUAI N CONSIDERARE SIMULTAN. O
FIRM DE DIMENSIUNI MARI NU VA AVEA
NTOTDEAUNA
UN
SISTEM
DE
DECIZIE
CENTRALIZAT.

DAC ACEAST FIRM SE AFL N FAZA DE


DIVERSIFICARE A ACTIVITILOR SALE, DECIZIA
EFICIENT VA FI CEA DESCENTRALIZAT. ESTE
ADEVRAT
NS
C
TENDINA
TUTUROR
MARILOR COMPANII ESTE DE A O CENTRALIZA.
N ACEST SCOP, DUP FAZA DE DIVERSIFICARE,
ACESTEA TREC N FAZA DE INTEGRARE A
ACTIVITILOR.
SUCCESUL UNEI COMPANII MULTINAIONALE
DEPINDE NTR-O FOARTE MARE MSUR DE
ACEST
RAPORT
NTRE
GRADUL
DE
CENTRALIZARE I CEL DE DESCENTRALIZARE A
DECIZIEI, IAR UN RAPORT CORECT NECESIT, N
PRIMUL RND, O MARE EXPERIEN DIN
PARTEA MANAGERULUI GENERAL.