Sunteți pe pagina 1din 36

ORGANIZAREA FIRMEI

INTERNAIONALE

1. ORGANIZARE PROCESUAL I ORGANIZARE


STRUCTURAL
2. PRINCIPIILE
ORGANIZRII
N
FIRMA
INTERNAIONAL
3. FACTORII CARE INFLUENEAZ ALEGEREA
STRUCTURII ORGANIZATORICE N CADRUL
COMAPNIILOR INTERNAIONALE
4. TIPOLOGIA STRUCTURII ORGANIZATORICE
INTERNAIONALE

1.

ORGANIZARE PROCESUAL I
ORGANIZARE STRUCTURAL

N CADRUL FUNCIEI DE ORGANIZARE SUNT


DEFINITE DOU ASPECTE:
ORGANIZAREA PROCESUAL;
ORGANIZAREA STRUCTURAL.

ORGANIZAREA PROCESUAL - ANSAMBLUL DE


PROCESE DE MUNC FIZIC I INTELECTUAL
CE SE DESFOAR N CADRUL ACESTEIA.
COMPONENTA
DE
BAZ
N
CADRUL
ORGANIZRII PROCESUALE O REPREZINT
FUNCIUNEA
ORGANIZAIEI, DETALIAT N
ACTIVITI, ATRIBUII, SARCINI.

ORGANIZAREA
STRUCTURAL
SE
MATERIALIZEAZ
N
STRUCTURA
ORGANIZATORIC CE REPREZINT ANSAMBLUL
PERSOANELOR,
AL
SUBDIVIZIUNILOR
ORGANIZATORICE I AI RELAIILOR ACESTORA
ASTFEL
CONSTITUITE
I
REGLEMENTATE,
NCT
S
ASIGURE
PREMISELE
ORGANIZATORICE
NECESARE
OBINERII
PERFORMANELOR DORITE.

2. PRINCIPIILE ORGANIZRII N
FIRMA INTERNAIONAL
A. DEPARTAMENTIZAREA ACTIVITILOR
DEPARTAMENTALIZAREA
REPREZINT
UN
PRINCIPIU
DE
BAZ
N
REALIZAREA
STRUCTURILOR ORGANIZATORICE, CE CONST
N
GRUPAREA
ACTIVITILOR
CARE
AU
CARACTERSTICI
I
FUNCII
SIMILARE
I
ALOCAREA LOR UNOR DEPARTAMENTE ALE
COMPANIEI.

DEPARTAMENTUL CONSTITUIE O COMPONENT


ORGANIZATORIC A ORGANIZAIEI (SERVICIU,
COMPARTIMENT, DIVIZIE ETC.), FORMAT DIN
TOTALITATEA PERSOANELOR CARE DESFOAR
ACTIVITI OMOGENE I/SAU COMPLEMENTARE
N VEDEREA REALIZRII ACELORAI OBIECTIVE
DERIVATE I SUBORDONATE NEMIJLOCIT UNUI
MANAGER

B. DELEGAREA AUTORITII
PRIN ACEST PROCES CONDUCEREA ORGANIZAIEI
TREBUIE S STABILEASC CEEA CE SA CHEAM
UNITATE
DE
COMAND
(FIECARE
ANGAJAT
TREBUIE S AIB RELAII DE SUBORDONARE N
FAA UNUI SINGUR MANAGER) I SCALARITATE N
ORGANIZARE (EXISTENA UNEI SINGURE LINII DE
COMAND, CARE PORNETE DE LA NIVELUL CEL MAI
NALT I SE OPRETE LA ULTIMUL NIVEL IERARHIC,
DE-A LUNGUL CREIA SE TRANSMIT DECIZII I
INFORMAII).

STABILIREA MODULUI DE DELEGARE A AUTORITII


ESTE STRNS LEGAT DE GRADUL DE CENTRALIZARE
SAU DESCENTRALIZARE A PROCESULUI DECIZIONAL
N CADRUL ORGANIZAIEI I, BINENELES, DE
STILUL DE MANAGEMENT PRACTICAT.

C. REALIZAREA LEGTURILOR DE COMUNICARE N


CADRUL FIRMEI
N
CADRUL ORGANIZAIILOR, EXIST DOU
TIPURI DE STRUCRURI I ANUME STRUCTURA
FORMAL FORMAL I STRUCTURA INFORMAL
STRUCTURA ORGANIZATORIC FORMAL ARE LA
BAZ
RELAIILE
IERARHICE
STABILITE
N
CADRUL
ORGANIZAIEI,
CREAREA
I
CONSEMNAREA FORMELOR I COMPONENTELOR
STRUCTURALE FIIND REALIZATE CU AJUTORUL
UNOR NORME, REGLEMENTRI I DOCUMENTE,
CE POART GIRUL. N ACEST TIP DE STRUCTUR
INFORMAIILE SUNT TRANSMISE, ATT PE
ORIZONTAL, CT I PE VERTICAL DUP REGULI
BINE STABILITE.

STRUCTURA
ORGANIZATORIC
INFORMAL
REPREZENTAT PRIN ANSAMBLUL GRUPURILOR I
AL
RELAIILOR
INTERUMANE,
DE
NATUR
VOLUNTAR, CE CARACTERIZEAZ RAPORTURI
SOCIO-PROFESIONALE
STABILITE
RELATIV
SPONTAN NTRE MEMBRII UNEI ORGANIZAII N
VEDEREA
SATISFACERII
UNOR
INTERESE
INDIVIDUALE. N ACEST TIP DE STRUCTUR
COMUNICAREA ESTE NEOFICIAL, DAR TOTODAT
I MULT MAI RAPID, FIIND NS SUPUS
RISCURILOR DE DISTORSIONARE.

3. FACTORII CARE INFLUENEAZ


ALEGEREA STRUCTURII
ORGANIZATORICE N CAZUL
COMPANIILOR INTERNAIONALE

FACTORII EXTERNI. PRINTRE ACETIA SE


NUMR
DISTANA
GEOGRAFIC,
TIPUL
CONSUMATORILOR CRORA LI SE ADRESEAZ,
REGLEMENTRILE GUVERNAMENTALE
FACTORII
INTERNI.
ACEAST
CATEGORIE
IMPLIC ACELE ELEMENTE CARE IN DE
POTENIALUL I POSIBILITILE INTERNE ALE
UNEI COMPANII I CARE INFLUENEAZ MAI
ALES ORGANIZAREA INTERNAIONAL. PRINTRE
ACETIA SE NUMR: COTA DE VNZRI A
COMPANIEI PE PIAA INTERNAIONAL, GRADUL
DE DIVERSITATE A PIEELOR CRORA LI SE
ADRESEAZ, NIVELUL IMPLICRII ECONOMICE,
RESURSELE
UMANE
I
GRADUL
DE
FLEXIBILITATE A SISTEMULUI DE MANAGEMENT

4. TIPOLOGIA STRUCTURILOR
ORGANIZATORICE INTERNAIONALE

ORGANIZAREA TREBUIE S IA N CONSIDERARE


TOI FACTORII DE INFLUEN MENIONAI
PENTRU A ALEGE UNA DIN URMTOARELE
TIPURI DE STRUCTURI ORGANIZATORICE:

STRUCTURI
INTERNAIONALE;

ORGANIZATORICE

STRUCTURI ORGANIZATORICE GLOBALE;

STRUCTURI
ORGANIZATORICE
(STRUCTURI NETRADIIONALE).

COMPLEXE

STRUCTURI ORGANIZATORICE
INTERNAIONALE

ACESTE STRUCTURI ORGANIZAIONALE SUNT


SPECIFICE FIRMELOR CARE SE AFL N FAZELE
INIIALE
ALE
DEZVOLTRII
ACTIVITII
INTERNAIONALE.
SE
CONCRETIZEAZ
N
STRUCTURI CU DEPARTAMENT DE EXPORT SAU
N STRUCTURI CU DIVIZIE INTERNAIONAL

STRUCTUR CU DEPARTAMENT DE EXPORT:


EXPORT

REPREZINT PRIMA FORM DE ORGANIZARE


CARE
REFLECT
O
ACTIVITATE
INTERNAIONAL A FIRMEI.
a)
DEPARTAMENT DE EXPORT SUBORDONAT
DIRECIEI DE MARKETING ESTE UTILIZAT
N CAZUL N CARE FIRMA ARE O ACTIVITATE
INTERNAIONAL REDUS, DAR PROFITABIL.
AVANTAJELE STRUCTURII:

ELIMINAREA COMISIOANELOR FIRMEI DE


COMER EXTERIOR;

EXIST O MAI BUN CORELARE I UN


CONTROL MAI BUN ASUPRA NTREGII
ACTIVITI A FIRMEI PE PLAN
INTERNAIONAL DATORATE
DEPARTAMENTULUI DE COMER EXTERIOR.

Preedinte

Vicepreedinte
producie

Vicepreedinte
cercetaredezvoltare

Vicepreedin
te marketing

Controlor

Manager
personal

Manager
cercetare
marketing

Manager
reclam

Manager
vnzri

Manager
produse noi

Manager
distribuie
fizic

Manager Est

Manager Vest

Manager
Sud

Manager
Nord

Specialist
internaional

Ageni de
export

DEZAVANTAJELE STRUCTURII SUNT:

DEPARTAMENTUL
DE
EXPORT
ESTE
SUBORDONAT
DEPARTAMENTULUI
DE
MARKETING, SECTOR AXAT, N PRINCIPAL, PE
ACTIVITATEA DE MARKETING;

LIPSA
UNEI
RELAII
DIRECTE
NTRE
DEPARTAMENTUL
DE
EXPORT
I
DEPARTAMENTELE DE PRODUCIE, FINACIARCONTABIL, CERCETARE DEZVOLTARE.
b)
DEPARTAMENTUL DE EXPORT SUBORDONAT
CONDUCERII SUPERIOARE A FIRMEI ESTE
UTILIZAT DE ORGANIZAIILE CARE DEIN MAI
MULTE
FILIALE
N
STRINTATE,
CU
O
ACTIVITATE DE COMER EXTERIOR RIDICAT. N
ACEAST SITUAIE, MANAGERII FILIALELOR AU
DEPLIN AUTORITATE I RESPONSABILITATE
PENTRU NTREAGA ACTIVITATE DE COMER
EXTERIOR,
FIIND
DIRECT
SUBORDONAI
MANAGERULUI EXECTUV AL FIRMEI

AVANTAJELE STRUCTURII SUNT:

FILIALELE
I
ADAPTEAZ
ACTIVITATEA
OPERATIV LA CERINELE PIEEI PE CARE O
DESERVESC;

COMUNICARE CU MANAGEMENTUL SUPERIOR


AL FIRMEI SE RREALIZEAZ OPERATIV.
DEZAVANTAJELE STRUCTURII SUNT LEGATE DE:

CONTROLUL
RELATIV
LIMITAT
ASUPRA
FILIALELOR DIM PARTEA ORGANIZAIEI MAM;

AVAND PUTERE DE DECIZIE CU UN GRAD


MARE DE AUTONOMIE, FILIALELE POT IGNORA
INTERESELE ORGANIZAIEI MAM.

STRUCTUR CU DIVIZIE INTERNAIONAL:


INTERNAIONAL

MANAGEMENTUL OPERAIUNILOR PE PLAN


EXTERN REVINE UNEI DIVIZII DE SPECIALITATE
LOCALIZAT, DE REGUL, N AR N CARE
ORGANIZAIA I ARE SEDIUL SOCIAL.
CREAREA
DIVIZIEI
DE
RELAII
INTERNAIONALE SEPAR ACTIVITATEA FIRMEI
PE PLAN INTERN DE ACTIVITATTEA PE PLAN
EXTERN, COORDONAREA DE ANSAMBLU FIIND
REALIZAT DE CTRE MANAGERUL GENERAL AL
FIRMEI.
ESTE ADOPTAT N GENERAL DE FIRMELE
AFLATE N FAZA DE NCEPUT A PROCESULUI DE
INTERNAIONALIZARE I DE FIRMELE CARE SE
AFL N FAZA DE CRETERE A CICLULUI DE
VIA AL PRODUSULUI.

Preedinte

Vicepreed
inte
producie

Controlor

Vicepre
edinte
marketin
g

Vicepreedinte
cercetaredezvoltare

Manager
produse noi

Manager
reclam

Manage
r
distribui
e fizic

Manager
vnzri

Manager
marketing

Serviciu
vnzri n
ara A

Serviciu
vnzri n
ara B

Serviciu
vnzri
n ara C

Sucursale ara D

Vicepreedinte
divizie
internaional

Manager
producie

DIVIZIILE INTERNAIONALE POT FI ORGANIZATE SUB MAI


MULTE FORME. ASTFEL, ELE POT FI:

ORGANIZAII
GEOGRAFICE.
PREEDINTELUI
DIVIZIEI
INTERNAIONALE
I
SUNT
SUBORDONAI
VICEPREEDINII
REGIONALI
PENTRU AMERICA DE NORD, AMERICA LATIN,
ETC.
ACESTORA
LE
SUNT
SUBORDONAI
DIRECTORII DE LA NIVEL NAIONAL, CARE
RSPUND
PENTU
FORELE
DE
VNZARE,
SUCURSALELE, DISTRIBUITORII I DEINTORII
DE LICENE DIN RILE RESPECTIVE.

GRUPURI
INTERNAIONALE
DE
PRODUCIE .
FIECARE
GRUP
FIIND
CONDUS
DE
UN
VICEPREEDINTE
RSPUNZTOR
PENTRU
VNZRILE EFECTUATE DE ACEASTA PE PIAA
MONDIAL.

SUCURSALE INTERNAIONALE. FIECARE ESTE


CONDUS DE UN PREEDINTE CARE RAPORTEAZ
PREEDINTELUI DIVIZIEI INTERNAIONALE.

AVANTAJELE STRUCTURII:

REALIZAREA
UNEI
STRATEGII
UNICE
A
ACTIVITII INTERNAIONALE DE CTRE FIRMA
RESPECTIV;

ASIGURAREA UNUI CADRU UNITAR DE FORMARE A


UNOR MANAGERI CU EXPERIEN N ACTIVITATEA
INTERNAIONAL.
DEZAVANTAJELE STRUCTURII:

POT APARE NECONCORDANE NTRE DIVIZIA


INTERNAIONAL I DIVIZIA DE OPERAIUNI
INTERNE;

POT APARE DIFICULTI N COORDONAREA I


ALOCARE RESURSELOR LA NIVEL GLOBAL

PLANIFICAREA FIRMEI POATE AVEA DE SUFERIT


DIN
CAUZA
EXISTENEI
A
DOU
UNITI
AUTONOME
UNA
INTERN,
ALTA
INTERNAIONAL

STRUCTURI ORGANIZATORICE
GLOBALE

PROCESUL DE GLOBALIZARE IMPLIC NOI


SARCINI
I
RESPONSABILITI
PENTRU
MANAGERII
DEPARTAMENTELOR
FIRMEI
PRECUM I PENTRU MODIFICAREA FLUXURILOR
DE COMUNICARE DIN CADRUL FIRMEI.

N ACEST CAZ, CONDUCEREA I PERSONALUL


CORPORAIEI I PROPUN S CREEZE CONDIII
FAVORABILE DE PRODUCIE, POLITICI DE
MARKETING, FLUXURI FINANCIARE I SISTEME
DE DISTRIBUIE LA SCAR MONDIAL.

UNITILE CARE OPREAZ LA NIVEL GLOBAL


SUNT DIRECT SUBORDONATE DIRECTORULUI
EXECUTIV SAU BIROULUI DE EXECUIE, I NU
EFULUI DIVIZIEI INTERNAIONALE

STRUCTUR ORGANIZATORIC GLOBAL PE PRODUS:


PRODUS

ESTE RECOMANDAT ATUNCI CND FIRMA ARE CA


OBIECT AL ACTIVITII UN NUMR MARE DE
PRODUSE SAU GRUPE DE PRODUSE CU IMPORTAN
RELATIV ECHILIBRAT N ACTIVITATEA EI, N
CADRUL
EI
FUNCIONND
DEPARTAMENTE
DISTINCTE PENTRU FIECARE PRODUS.
FIECARE DINTRE ACESTE DEPARTAMENTE ESTE O
UNITATE APROXIMATIV AUTONOM DE PRODUCIE
I COMERCIALIZARE, CARE FUNCIONEAZ N
CADRUL COMPANIEI, DISPUNND DE PROPRIILE
SERVICII FUNCIONALE.
MANAGERUL DEPARTAMENTULUI ARE NTREAGA
RESPONSABILITATE
I
AUTORITATE
N
DEZVOLTAREA I PROMOVAREA ACTIVITILOR
SPECIFICE PRODUSULUI SU.

AVANTAJELE STRUCTURII:

INOVAIILE TEHNICE I KNOW-HOW-UL DE LA


ORGANIZAIA-MAM SUNT TRANSMISE RAPIS
LA FILIALELE DIN STRINTATE SPECIALIZATE
N PRODUSUL RESPECTIV;

ADOPTAREA RAPID A MSURII DE EXTINDERE


A LINIILOR DE PRODUCIE PENTRU UN
ANUMIT
PRODUS,
FR
AFECTAREA
ACTIVITII ALTOR SECTOARE ALE FIRMEI;

VITEZ DE REACIE RAPID LA PRESIUNILE


CONCURENEI I LA SHIMBRILE DIN MEDIUL
DE AFACERI;

PERMITE
PROMOVAREA
PLANIFICRII
PRODUCIEI N PLAN GLOBAL.

DEZAVANTAJELE STRUCTURII:

MULTIPLICAREA MODULELOR FUNCIONALE LA


NIVELUL NTREGII ORGANIZAII;

EXIST RISCUL CA ACEIAI CLIENI S FIE


ABORDAI DE MAI MULI REPREZENTANI AI
ACELEIAI
COMPANII
PENTRU
DIVERSE
PRODUSE;

RISCUL CA NTRE UNITILE EXISTENTE PE


DIFERITE PIEE S AIB LOC O COMUNICARE
NECORESPUNZTOARE;

TENDINA MANAGERILOR DE DEPARTAMENTE


DE A ABORDA PIEELE CARE OFER AVANTAJE
IMEDIATE,
N
DEFAVOAREA
CELOR
CU
POTENIAL PE TERMEN LUNG;

STRUCTURA
ORGANIZATORIC
GEOGRAFIC:
GEOGRAFIC

GLOBAL

ACEAST STRUCTUR GRUPEAZ ACTIVITILE


INTERNAIONALE
ALE
COMPANIEI
PE
DEPARTAMENTE
ZONALE.
MANAGERII
RESPECTIVELOR DEPARTAMENTE RSPUND DE
NTREAGA
ACTIVITATE
DESFURAT
DE
COMPANIE N ZONA GEOGRAFIC RESPECTIV,
N CONCORDAN CU STRATEGIA GENERAL A
COMPANIEI,
FIIND
SUBORDONAI
MANAGERULUI GENERAL AL COMPANIEI.
ESTE ADOPTAT DE COMPANIILE ALE CROR
PRODUSE SE AFL N STAREA DE MATURITATE,
CND
FIRMA
NU
MAI
DEINE
O
SUPERIORITATE TEHNOLOGIC DEOSEBIT PE
PIAA INTERNAIONAL, IAR CERINELE PE
ZONE SUNT FOARTE DIVERSIFICATE.

AVANTAJELE STRUCTURII:

MANAGERII FILIALELOR AU O MARE PUTERE


DE DECIZIE, AVND CA EFECT UN GRAD
RIDICAT DE ADAPTABILITATE A ACTIVITII
LA MODIFICRILE DE PE PIAA LOCAL;

SISTEMUL
INFORMAIONAL
I
COMUNICAIONAL
PRIVIND
CONDIIILE
LOCALE ESTE EXTREM DE RAPID, PERMIND
LUAREA
OPERATIV
A
UNOR
MSURI
CORECTIVE
ALE
ACTIVITII
N
ZONA
GEOGRAFIC RESPECTIV;

CUNOATEREA DETALIAT A CLIENILOR


COMPANIEI I A MEDIULUI N CARE ACETIA
ACIONEAZ.

ACEAST STRUCTUR ARE CA DEZAVANTAJE:

RELATIV SCDERE A EFICIENEI PRIN PRISMA


CRETERII COSTURILOR: FIECARE DEPARTAMENT
REGIONAL FIIND RSPUNZTOR DE REALIZAREA
GAMEI DE PRODUCIE A COMPANIEI, ACEASTA
ARE
CA
EFECT
CRETEREA
RESURSELOR
NECESARE ACTIVITILOR PRODUCTIVE;

FIECARE
DEPARTAMENT
REGIONAL
ESTE
INTERESAT
DE
OBINEREA
UNUI
PROFIT
IMEDIAT,
NEGLIJNDU-SE
ASPECTELE
DE
PERSPECTIV;

ACELEAI CATEGORII DE COSTURI SE POT


NREGISTRA PE FIECARE ZON PE CARE SE
ACIONEAZ.

STRUCTURA
ORGANIZATORIC
FUNCIONAL :

GLOBAL

N CADRUL ACESTUI TIP DE STRUCTUR,


MANAGERII
FIECRUI
DEPARTAMENT
FUNCIONAL (PRODUCIE, MARKETING ETC.)
DIN SEDIUL CENTRAL AL COMPANIEI RSPUND
INCLUSIV DE ACTIVITATEA INTERNAIONAL N
DOMENIUL SPECIFIC MODULULUI PE CARE L
CONDUC.
ACEAST
STRUCTUR
ESTE
SPECIFIC
FIRMELOR CARE AU O LINIE FOARTE MIC DE
PRODUSE STANDARDIZATE SAU PRODUC UN
SINGUR
PRODUS,
CARE
NU
NECESIT
MODIFICRI FRECVENTE I PENTRU CARE
EXIST O CERERE RELATIV CONSTANT PE
PIA. N PRINCIPAL, SE APLIC FIRMELOR DIN
INDUSTRIA EXTRACTIV I CEA ENERGETIC.

AVANTAJELE STRUCTURII :

ACTIVITATEA FIRMEI LA NIVEL GLOBAL POATE FI


CONDUS I CONTROLAT, N MOD DIRECT I
CENTRALIZAT,
DE
UN
NUMR
REDUS
DE
MANAGERI.

CRETEREA EFICIENEI ACTIVITII FIRMEI PRIN


ELIMINAREA
PARALELISMELOR
FUNCIILOR
SPECIFICE ALTOR STRUCTURI GLOBALE;

DEZAVANTAJELE STRUCTURII:

RESPONSABILITATEA N CEEA CE PRIVETE


COORDONAREA
ACTIVITII
DEPARTAMENTELOR, CARE AU UN MARE
GRAD DE INDEPENDEN, REVINE APROAPE
INTEGRAL
MANAGERULUI
GENERAL
AL
COMPANIEI.

EXIST
POSIBILITATEA
APARIIEI
UNOR
CONFLICTE
DE
INTERESE
NTRE
DEPARTAMENTE, N SPECIAL NTRE CEL DE
PRODUCIE I DE MARKETING, CONFLICTE
CARE TREBUIE SOLUIONATE DE MANAGERUL
GENERAL.

STRUCTURA ORGANIZATORIC GLOBAL MIXT:


MIXT

N
CADRUL
ACESTORA,
SE
NCEARC
COMBINAREA AVANTAJELOR FIECRUI TIP DE
STRUCTUR GLOBAL, PRIN REALIZAREA
UNOR STRUCTURI MIXTE.
EXIST TREI TIPURI DE STRUCTURI MIXTE:
CELE CARE REALIZEAZ UN MIX NTRE
DIVIZIILE FUNCIONALE I CELE PE PRODUS;
CELE CARE REALIZEAZ UN MIX NTRE
DIMENSIUNEA GEOGRAFIC I LINIILE PE
PRODUS;
CELE
CONSTITUITE
PE
DIMENSIUNILE
FUNCIONALE
I
GEOGRAFICE.

STRUCTURI ORGANIZATORICE
COMPLEXE

S-AU DEZVOLTAT, NCEPND CU ANII '80, DE


CTRE COMPANIILE CU O VAST I PROFUND
IMPLICARE N ECONOMIA MONDIAL.

REPREZINT
MODALITI,
UNEORI
EXPERIMENTALE, DE ADAPTARE DINAMIC A
STRUCTURILOR
ORGANIZATORICE
LA
CRETEREA
COMPLEXITII
MEDIULUI
DE
AFACERI PE PLAN INTERNAIONAL.

NCEARC
S
OPTIMIZEZE
INTEGRAREA
DIFERITELOR DIMENSIUNI ALE MODULELOR
FIRMEI NTR-O CONCEPIE STRATEGIC I
ORGANIZATORIC UNITAR.

STRUCTURI ORGANIZATORICE MATRICEALE:


MATRICEALE

PRINCIPIUL DE BAZ AL ACESTUI TIP DE


STRUCTUR ORGANIZATORIC L REPREZINT
RENUNAREA
LA
SISTEMUL
UNITII
DE
COMAND I INTRODUCEREA A DOU SAU
CHIAR TREI CANALE DE COMAND. N ACEST
SENS, DIRECTORII DE FILIALE AU RELAII DE
SUBORDONARE
FA
DE
MAI
MULTE
DEPARTAMENTE DIN CADRUL ORGANIZAIEIMAM.

FIRMELE ADOPT ACEAST STRUCTUR CND


ESTE
NECESAR
O
RESPONSABILITATE
BIDIMENSIONAL, CA ACEEA DE PRODUS I
GEOGRAFIC,
CND
EXIST
RESTRICII
PUTERNICE
N
PRIVINA
RESURSELOR
FINANCIARE I UMANE I ATUNCI CND
INCERTITUDINEA
GENEREAZ
CERINE
RIDICATE DE PRELUCRARE A INFORMAIILOR.

AVANTAJELE STRUCTURII:

OFER MULT FLEXIBILITATE ORGANIZAIEI;

PERMITE
OBINEREA
UNUI
MAXIM
DE
EFICIEN N UTILIZAREA RESURSELOR;

SE
MBUNTETE
CONTROLUL
I
COORDONAREA;

PERMITE
CIRCULAIA
OPERATIV
A
INFORMAIILOR PE CANALELE VERTICALE I
ORIZONTALE
DE
COMUNICARE
DIN
INTERIORUL COMPANIEI, LUCRU FACILITAT
DE LEGTURILE DIRECTE I SIMULTANE CARE
EXIST NTRE DIFERITELE DEPARTAMENTE
ALE FIRMEI.

DEZAVANTAJELE STRUCTURII:

EXISTENA MAI MULTOR LINII DE COMAND


DIMINUEAZ RESPONSABILITATEA;

PRESUPUNE
O
INVESTIIE
SIBSATNIAL,
DUBL N ACTIVITATEA DE BUGETARE SAU
CONTABILITATE;

O ASEMENEA STRUCTUR D NATERE LA


CONFLICTE
I
LUPT
PENTRU
PUTERE,
GENERATE DE RELAIILE DE RAPORTARE DUAL.

PROCESUL DECIZIONAL IA TIMP, CA URMARE A


FAPTULUI C DECIZIILE SE IAU N COMUN, N
CADRUL UNOR NTLNIRI ORGANIZATE NTRE
MANAGERII DE DEPARTAMENTE.

STRUCTURA
ORGANIZATORIC
STRATEGICE DE AFACERI:
AFACERI

PE

UNITI

PRESUPUNE EXISTENA UNUI GRUP DE PERSOANE


CE SPRIJIN PRODUSELE I TEHNOLOGIILE CE
SERVESC O ANUMIT PIA I CONCUREAZ CU
DIFERII COMPETITORI. POATE FI O STRUCTUR
ORGANIZATORIC DISTINCT, SIMILAR CELEI PE
PRODUS
SAU
POATE
FI
O
UNITATE
ORGANIZATORIC
FOLOSIT
N
SCOPUL
ELABORRII UNEI STRATEGII DE AFACERI PENTRU
MULTE PRODUSE DIN ZONA GEOGRAFIC.
MANAGERUL UNEI ASEMENEA UNITI ARE CA
RESPONSABILITATE
GESTIONAREA
NTREGII
ACTIVITI
AFERENTE,
CONSTND
N
PLANIFICARE,
ORGANIZARE,
POLITICA
RESURSELOR
UMANE,
PRODUCIE,
COMERCIALIZARE.
EL
RSPUNDE
N
FAA
MANAGERULUI GENERAL AL COMPANIEI.

AVANTAJELE STRUCTURII SUNT:

O MAI BUN CONCENTRARE A ACTIVITII PE


PRODUS;

O
PUTERNIC
DESCENTRALIZARE
A
PROCESULUI
DECIZIONAL
DE
LA
NIVEL
CENTRAL CTRE MANAGERII FIECREI UNITI;

TRATAREA
CU
ACEEAI
IMPORTAN
A
FIECRUI PRODUS SAU GAM DE PRODUSE.
DEZAVANTAJELE STRUCTURII:

DELEGAREA FUNCIILOR MANAGERIALE PN


LA NIVELUL FIECREI UNITI SEPARATE;

COMUNICARE GREOAIE CU ORGANIZAIA MAM

STRUCTURA ORGANIZATORIC DE TIP REEA

CONST DINTR-UN GRUP DE COMPANII, DESEORI


INTEGRATE PE VERTICAL, CARE COOPEREAZ
NTRE ELE PENTRU ATINGEREA UNUI OBIECTIV,
FIXAT DE COMUN ACORD. CEA MAI CUNOSCUT
FORM DE ORGANIZARE DE ACEST TIP ESTE CEA
REALIZAT, INIIAL, N JAPONIA, CUNOSCUT
SUB NUMELE DE KEIRETSU.
0 STRUCTUR
KEIRETSU CONST DINTR-O
GRUPARE
CONSTITUIT
DINTR-O
FIRM
PRINCIPAL
(ORDONATOR)
I
NUMEROI
SUBCONTRACTANI, CARE LUCREAZ NTR-UN
SISTEM DE PRODUCIE CARACTERIZAT PRINTRUN SISTEM DE COLABORARE PE ORIZONTAL,
SUBORDONAT OBIECTIVULUI COMUN DE SPORIRE
A COMPETITIVITII GLOBALE.
AVANTAJELE STRUCTURII N REEA CONSTAU N
FACILITAREA
REALIZRII
UNOR
OBIECTIVE
COMPLEXE, GREU SAU CHIAR IMPOSIBIL DE
REALIZAT
PRIN
FORELE
UNEI
SINGURE
COMPANII.