Managemenul deseurilor

Managementul deseurilor

Societatea de consum a adus, pe lnga binefacerile

sale, si multiple probleme dificile, printre care cele de
ordin tehnic, economic si juridic privind existenta
deseurilor si cerinta eliminarii (diminuarii) acestora.
Una dintre numeroasele probleme ale vietii moderne o
constituie cea a stocarii, neutralizarii ori eliminarii
deseurilor. Din punct de vedere al provenientei lor,
acestea pot fi: deseuri menajere, deseuri industriale,
deseuri agroalimentare si deseuri nucleare.

Managementul deseurilor
Deseurile menajere
Aceasta categorie de deseuri cuprinde n special gunoaiele menajere
propriu-zise, gramezile de deseuri, deseurile legate de folosirea
automobilelor (epave, pneuri, bidoane) etc.
Se constata n ultimele decenii cresterea ponderii, n cadrul deseurilor
menajere, a hrtiei si a cartonului, a materialelor putrescibile etc.
Tratamentul deseurilor menajere:
Principala cale o constituie n acest sens reciclarea, pentru care sunt
folosite curent trei metode: compostajul, incinerarea, depozitarea.
Fiecare procedeu de tratare are avantajele si dezavantajele sale:
a).compostajul: priveste mai ales partea fermentabila (cca 50% din
total) a gunoaielor (deseuri alimentare , hrtie, etc.) Din punct de
vedere tehnic, compostajul consta n lasarea deseurilor mai multe luni
n aer liber, sa fermenteze. Apoi, n uzine, are loc operatia de
compostare, care da nastere la asa-numitele humus-uri ori elemente
chimice n cantitate slaba, precum magneziu, cupru, zinc etc.

incinerarea

b).incinerarea : vizeaza partea combustibila a

deseurilor menajere. Contrar uzinelor de compostaj,
care reclama spatii ntinse, incinerarea este o solutie
compacta utilizata cu precadere n cazul marilor
aglomeratii urbane. Din pacate, deseurile menajere
sunt un combustibil destul de sarac de cca cinci ori
mai putin caloric dect carbunele - si, n afara de
aceasta, foarte eterogen. n interiorul cuptorului este
necesara o buna aerare si un amestec al deseurilor, n
conditiile unei temperaturi maxime de 900 C.
Dificultatea consta n epurarea fumului.

depozitarea
c).depozitarea: ramne procedeul cel mai frecvent n
tarile dezvoltate. Depozitarile brute, sunt n general
interzise prin lege. Ca atare acestea sunt supuse unui
control si unor reguli speciale de realizat. Depozitarea
controlata consta n a nivela la intervale scurte de timp
( la o zi sau doua) si a separa straturile de gunoaie de
cele de nisip ori pamnt. Aceasta tehnica evita
mirosurile si risipirea, dar nu rezolva toate problemele
delicate. Apele de ploaie care se infiltreaza si polueaza
trebuie sa fie recuperate si tratate n scopul de a se
evita orice contaminare a apelor subterane. Biogazul
care rezulta din fermentarea interna a gunoaielor
depozitate trebuie captat si mprastiat (existnd riscul
de mirosuri si de explozie). n sfrsit, trebuie prevazuta
reamenajarea sitului dupa exploatare.

Reciclarea deseurilor

d).reciclarea si colectarea selectiva a unor deseuri

menajere. Reciclarea textilelor, hrtiilor vechi, sticlei,
plasticului, metalelor, ori a altor asemenea materiale
are deja o lunga istorie. Recuperarea deseurilor se
face n functie de natura acestora si de conditiile
socioeconomice concrete din fiecare tara. Referitor la
deseurile de fier, gradul de recuperare este la nivel
european de cca 25-30 %, cifra considerata scazuta,
pentru ca fierul vechi este usor recuperabil n uzinele
de tratare. n sfrsit, ponderi reduse cunoaste
recuperarea hrtiei (3-5%) ori a sticlelor din PVC (13%).

Gestionarea deseurilor
Gestionarea deeurilor, cunoscut i ca
managementul deeurilor, se refer la educaia
privind colectarea, transportul, tratarea, reciclarea i
depozitarea deeurilor. De obicei, termenul se refer la
materialele rezultate din activiti umane i la
reducerea efectului lor asupra sntii oamenilor, a
mediului, sau aspectului unui habitat.Gestionarea
deeurilor are ca scop i economisirea unor resurse
naturale prin reutilizarea prilor recuperabile.
Deeurile gestionate pot fi att solide ct i lichide sau
gazoase, precum i cu diverse proprieti (de exemplu
radioactive), necesitnd metode de tratare specifice
fiecrora.

Europubel de 120 l.

Colectarea i transportul de eurilor

omul ordonat simbol al civilizatiei

Precolectarea deseurilor
Precolectarea deeurilor se refer la adunarea lor n
diferite recipiente: couri de gunoi, pubele (pentru
deeurile menajere) i containere (pentru deeurile
stradale i cele produse de agenii economici). Pentru
a permite reciclarea, colectarea deeurilor care conin
materiale refolosibile se face separat n recipiente de
culori diferite. Culorile recipientelor disponibile sunt:
galben, verde/alb, albastru. Culorile recomandate
pentru recipientele destinate diferitelor tipuri de deeuri
sunt:
galben pentru deseurile de plastic si metale,
verde /alb pentru deseurile de sticla
albastru pentru deseurile de hartie, carton
Pe recipente exist etichete care precizeaz exact ce
fel de deeuri se pot pune n recipientul respectiv.

Exemple de recipiente pentru precolectare selectiv

cosuri de gunoi

Pubele in Timisoara

Etichete pe recipientele de precolectare

selectiv
pentru materiale plastice

Pentru metale

Pentru carton si hartie

Precolectarea deseurilor stradale

Pentru precolectarea deeurilor stradale,

comerciale i industriale sunt folosite
containere tipizate de 1,1 m, 4 m sau mai
mari. Containerele de 1,1 m pot fi din tabl
zincat sau din plastic. Pentru deeuri n
cantiti mai mari, sau pentru deeuri
industriale i din construcii sunt folosite
containere de construcie metalic, de tip cup
de 4 m sau mai mari

Recipente pentru de euri stradale, comerciale i

industriale
Container de 1,1m din plastic

Container de tip Abroll

Utilaje pentru colectarea de eurilor

autogunoiera tipica

Reglementari nationale privind colectarea

deseurilor
Legea 132/2010, instituie obligativitatea colectarii
selective a deseurilor in institutiile publice. Constituie o
masura de sprijinire a aplicarii in Romania a Directivei
2008/98/CE a Parlamentului European privind
deseurile.
Directiva 2008/98/CE ce prevede ca statele membre sa
isi organizeze sisteme de colectre selectiva a
deseurilor obiectivul fiind atingerea tintei de minimum
50% reciclare a deseurilor fixata statelor membre pana
in 2020.
Legea 211/2011 privind regimul deseurilor

Colectarea deseurilor
Autoritatile administratiei publice locale au obligatia conform Legii
211/15.11.2011,sa asigure colectarea separata pentru cel putin
urmatoarele tipuri de deseuri: hartie, metal, plastic si sticla.
Producatorii de deseuri si autoritatile publice locale au
urmatoarele indatoriri:
a) sa atinga pana in anul 2020, un nivel de pregatire pentru
reutilizare si reciclare de minim 50% din masa totala a cantitatii de
deseuri cum ar fi hartie, metal, plastic si sticla
b) sa atinga pana in anul 2020 un nivel de pregatire pentru
reutilizare, reciclare si alte operatiuni de valorificare materiala,
inclusiv operatiuni de umplere, rambleiere,care utilizeaza deseuri
pentru a inlocui alte materiale, de minimum 70% din masa
deseurilor nepericuloase provenite din activitati de constructie si
demolari

Metode de eliminare a deseurilor

Metode de eliminare
Eliminarea deeurilor trebuie fcut prin
metode care nu pericliteaz sntatea
oamenilor i fr utilizarea unor procese
sau metode care pot fi duntoare
pentru mediu.

depozite
n funcie de tipul deeurilor acceptate depozitele se
clasific n depozite pentru deeuri periculoase ,
depozite pentru deeuri nepericuloase , depozite
pentru materiale inerte i depozite pentru un singur fel
de deeuri . Depozitele trebuie s dispun de sisteme
de paz, echipamente de cntrire, laboratoare de
analiz, instalaii de recuperare a gazului de depozit i
de tratare a levigatului, de utilaje (buldozere
ncrctoare compactoare, excavatoare) i de servicii
de ntreinere a acestor utilaje.
Eliminarea deeurilor prin depozitare n rampe (gropi)
de gunoi fr vreo msur ulterioar este actual o
practic ce nu mai este acceptat.

Depozitarea in rampe de gunoi

Actual, depozitarea n rampe de gunoi presupune la
sfrit nchiderea depozitului prin acoperire cu pmnt
(ngropare) i este o practic curent n multe ri. O
ramp de gunoi realizat i exploatat corect este o
metod relativ ieftin i care satisface criteriile
ecologice de eliminare ale deeurilor. Vechile rampe,
necorespunztoare, au efecte negative asupra
mediului, cum ar fi mprtierea de gunoaie, atragerea
duntorilor (insecte, roztoare) i poluarea aerului, a
apelor i a solului. Poluarea aerului se produce prin
miasme i prin degajarea unor gaze rezultate n urma
fermentrii cum ar fi dioxidul de carbon i metanul, care
produc efect de ser i contribuie la incalzirea globala.

Rampe pentru deseuri oganice

Rampele pentru deeuri organice au instalaii de

recuperare a gazului de depozit. Principalele
componente ale acestui gaz sunt metanul (54 %) i
dioxidul de carbon (45 %), la care se adaug mici
cantiti de hidrogen sulfurat, monoxid de carbon,
mercaptani, aldehide, esteri i ali compui organici. El
poate fi valorificat prin ardere.

incinerarea
Incinerarea este o metod de eliminare a deeurilor
prin arderea lor. Este una din metodele de tratare
termic a deeurilor. n urma incinerrii se obin
cldur, gaze, abur i cenu.
Incinerarea poate fi practicat n instalaii mici,
individuale, sau la scar industrial. Pot fi incinerate
att deeurile solide, ct i cele lichide sau gazoase.
Metoda este preferat n locurile unde nu se dispune
de teren pentru rampe i la eliminarea anumitor
deeuri periculoase, cum sunt cele biologice provenite
din activiti medicale, ns la nivel industrial este
controversat, din cauza poluanilor gazoi, n special
dioxine (dibenzodioxine policlorinate PCDD i
benzofurani policlorinai PCDF) produi prin ardere.

Instalaia de incinerare Spittelau, la Viena

Metode de recuperare
simbolul international al reciclarii

recuperare

Prin recuperare se nelege extragerea din

deeuri a resurselor care pot fi refolosite.
Recuperarea poate fi fcut prin reciclare,
reutilizare, regenerare sau orice alt proces de
extragere a materiilor prime auxiliare. Poate fi
recuperat att partea material, ct i cea
energetic. Materialele pot fi refolosite pentru a
produce noi bunuri, iar energia poate fi
convertit n energie electric. Ca i n cazul
eliminrii, recuperarea trebuie fcut fr a
periclita sntatea oamenilor i fr utilizarea
unor procese sau metode care pot fi
duntoare pentru mediu.

Materiale recuperabile
Materialele obinuite care pot fi recuperate sunt
aluminiul din dozele de bere, polietilena de nalt
densitate i ambalajele de polietilentereftalat
( Polyethylene terephthalate -PET), sticlele i borcanele,
hrtia din ziare i reviste, cartonul din ambalaje. Pot fi
recuperate mase plastice ca policlorura de vinil
( Polyvinyl chloride - PVC), polietilena de joas densitate (
Low-density polyethylene - LDPE), polipropilena (PP) i
polistirenul (PS), dei acestea nu sunt colectate n mod
curent. Produsele fabricate din astfel de materiale sunt
de obicei omogene, coninnd cte o singur
component, ceea ce uureaz reciclarea. Prin
comparaie, reciclarea echipamentelor electrice i
electronice este mai dificil, ea necesitnd tehnologii
de separare a diferitelor materiale care le compun.

Amenajare de compostare

Deseuri periculoase
Exemple de deeuri periculoase: deeuri de spital,
componente farmaceutice, medicinale i veterinare,
solveni, substane organice halogenate folosite ca
solveni, cianuri, emulsii de hidrocarburi / ap,
dibenzofurani policlorurai, dibenzo-para-dioxine
policlorurate, gudroane, vopsele, rini, plastifiani,
adezivi, substane chimice neidentificate i ale cror
efecte asupra omului sau mediului nconjurtor nu sunt
cunoscute (de exemplu, reziduuri de laborator),
explozibili etc. Stocarea deeurilor periculoase
necesit depozite speciale.

Simbol de avertizare pentru substane radioactive

depozitate.

Gestionarea integrat a de eurilor

Ierarhizarea msurilor de gestionare
integrat a deeurilor conform principiului
prevenirii