Curentele literare, oglindiri ale unei epoci

In incercarea de a oferi o definitie cat mai complexa a curentului literar, mentionam ca acest termen
desemneaza o realitate artistica si culturala de o complexitate colosala, in continua transformare. De
aceea, uneori este dificila delimitarea unor curente literare fata de altele, ori incadrarea completa si
definitiva a unei opere literare intr-un anumit curent.
La prefacerea unui curent literar au luat parte deopotriva directii artistice, sociale, ideologice si filozofice,
toate aceste manifestari ale culturii umane punandu-si amprenta asupra literaturii universale. Curentul
literar se remarca prin viziunea comuna a unei anumite perioade istorice, rezultata din tendintele unei
epoci.
In functie de perioada in care s-au manifestat curentele literare se impart in zece mari epoci ale literaturii:
umanismul, iluminismul, clasicismul, romantismul, realismul, naturalismul, parnasianismul, simbolismul,
expresionismul, modernismul.

Umanism si iluminism
Prima lectie va trata umanismul, o directie literara care a reprezentat la acea vreme o reala revolutie.
Artistii au declarat razboi dogmelor si fanatismului religios impus de celebra Inchizitie, militand pentru
libertatea si perfectabilitatea oamenilor. Pentru teritoriile romanesti acest curent literar a adus constiinta
nationala, originea latina si dorinta de a educa poporul.
Iluminismul vine in continuarea umanismului, dorindu-se aceeasi inlaturare dogmelor religioase. Este o
miscare cu caracter laic, anticlerical. In literatura autohtona, iluminismul a aparut intial ca o miscare
politica si este direct legat de actiunilor Scolii Ardelene.

Clasici contra romantici

Dupa cum spune si numele, clasicismul se refera la reguli si mai putin la sentimente, simtiri, trairi.
Operele literare clasice au un puternic caracter moralizator, educativ, iar personajele sunt de regula regi
sau reprezentanti ai aristocratiei. In literatura autohtona, scriitori importanti precum I.L. Caragiale, Mihail
Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici, Ion Creanga au fost influentati, mai mult sau mai putin, de
ideile clasicilor europeni.
Romantismul, de pe alta parte, ia nastere ca reactie impotriva normelor reci ale clasicismului, militand
pentru o literatura in care sentimentul primeaza, fiind un promotor al fanteziei. Eminescu reuseste sa
concentreze si sa exprime ca nimeni altul temele si motivele romantice, realizand cadre si tablouri literare
de neegalat.

De la realism la naturalism
Realismul contracareaza melancolia si subiectivitatea scrierilor romantice, militand pentru a literatura
obiectiva, care reproduce intr-totul realitatea imediata. Este vremea romanelor obiective, in care faptele
sunt relatate in mod verosimil, iar naratorul este impartial, detasat. Pentru exemplificarea acestui curent
literar am ales romanul lui Liviu Rebreanu, "Ion", un roman realist care aduce in atentia cititorului satul
ardelean de la inceputul secolului al XX-lea, ilustrand evenimentele importante din viata omului, obiceiuri,
relatii de familie, destine individuale si colectivul rural.
Naturalismul, un realism exagerbat, trateaza realitatile biologice, aspectele ale bolii, ale ereditatii. In
literatura romana exista influente naturaliste, insa nu putem afirma ca exista scrieri intregi care sa se
subscrie acestei directii literare. Regasim tehnici si caracteristici specificice acestui curent literar in
scrierile lui Barbu Stefanescu Delavrancea, I.L.Caragiale, Liviu Rebreanu si chiar in opele lui Ioan Slavici
sau Costache Negruzzi.

Parnasianism si expresionism
Tot impotriva romantismului ia nastere parnasianismul, un curent literar care anunta o poezie o poezie
impersonala, descriptiva si atent studiata. Descrierea naturii si a fenomenelor este realizata la nivel
senzorial, fara implicare emotionala. Caracteristic este cultul formei, cultivand forme fixe de manifestari
literare precum sonetul, rondelul, glosa. Scriitorii romani influentati de ideile parnasiene sunt Alexandru
Macedonski (partial) si Ion Barbu (partial).

Insensibilitatea promovata de parnasianismul si obiectivitatea exagerata a naturalismul sunt anulate de

urmatorul curent literar, simbolismul. Scriitorii simbolisti readuc sentimentul pe primul plan, insa nu direct,
asemenea romanticilor, ci discret, sugerand numai trairea. Poetii simbolisti recurg la aluzie, la analogie, la
sugestie, adunate intr-un limbaj poetic deosebit. Deschizatorul de drumuri in ceea ce priveste influenta
simbolista in poezia autohtona este Alexandru Macedonski.
Aparut ca reactie impotriva realismului si a extensiei acestuia, naturalismul, expresionismul aduce in
atentia publicului un Eu liric care se reintoarce la origini, spre paradigma mitica. Trairile sunt covarsitoare,
iar orasul este negat, in favoarea taramurilor care stau sub semnul miturilor, credintelor si ritualurilor
stravechi.

Modernismul, reactie impotriva normelor literare

Modernismul se opune traditiei, normelor academice, cuprinzand mai multe influente literare precum
simbolismul, futurismul, dadaismul, suprarealismul, expresionismul (partial) si chiar simbolismul. In
literatura romana, teoreticianul modernismului este Eugen Lovinescu, care sustine ideea sincronizarii
literaturii romane cu cea europene.
In continuarea, va invitam sa parcugeti cele zece lectii ale cursului de literatura. Multa bafta la examenele
de limba si literatura romana! Noi va tinem pumnii!