ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

Facultatea Cibernetic, Statistic i Informatic Economic

Catedra Cibernetic i Informatic Economic

Proiectarea Sistemelor Informatice

PROIECT de AN
tema:
Subsistem informatic privind programarea fabricaiei,
capacitilor de producie

Executor:
Studentul grupei

Conductor tiinific:

Chiinu
an universitar 2014/ 2015

Cuprins
Introducere................................................................................................................. 3
1.

Esena economico-organizatoric a problemei alese...........................................4

2.

Cerinele i obiectivele proiectului informatic......................................................7

3.

Definirea ieirilor.................................................................................................. 9

4.

Definirea intrrilor.............................................................................................. 10

5.

Estimarea necesarului de resurse hard si soft....................................................12

6.

Proiectele formatelor video de intrare................................................................13

7.

Proiectele formatelor video de ieire..................................................................17

8.

Proiectarea bazei informaionale........................................................................21

9.

Sistemul de fiiere i / sau baza de date............................................................23

10.

Procesul tehnologic de prelucrare a datelor....................................................26

11.

Realizarea programelor................................................................................... 29

Concluzii................................................................................................................... 30
Bibliografie............................................................................................................... 31

Introducere
Astzi prin trecerea la societatea informaional toate statele au ansa de a-i rennoi i
revigora structurile democraiei, prin facilitarea accesului la informaii, prin furnizarea unor
servicii publice mai eficiente i prin implicarea activ a cetenilor n luarea deciziilor. n cadrul
unitilor social economice o importan deosebit o are modul efectiv i calitatea de gestionare a
informaiei, timpul i mai ales operativitatea de care se d dovad n prelucrarea informaiei.
Situaia economic actual prezint o serie de caracteristici ce trebuiesc luate n consideraie,
deoarece impun o anumit politic a ntreprinderilor. Cu alte cuvinte, o ntreprindere, pentru a
reui, trebuie s-i mobilizeze toate resursele, inclusiv resursele informaionale, ceea ce i va
permite s-i reduc costurile, s mbunteasc performanele i calitatea produselor sau
serviciilor oferite, s creeze i s ocupe piee noi.
Ce

reprezinta

programarea

fabricatiei:

programarea

fabricatiei

este

o component a activitii de planificare tehnico-economic, constituind planificarea operativcalendaristic si const ntr-un ansamblu de activiti prin care se indic cantitatea de produse
sau servicii ce se cer a fi executate ntr-o perioad de timp.
In principiu, toate USE din domeniul industriei (produse si servicii), pentru o
functionare corecta si rentabila, au nevoie ca toate activitatile sa fie programate, lansate si
urmarite ca sa corespunda conform standardelor. Coordonarea dintre acestea poate fi realizata
prin proiectarea unui sistem informatic. Avind un sistem informatic bine structurat, poti sa
monitorizezi toate activitatile de la un terminal electronic.
Pentru realizarea unui sistem pe baza unor reguli prestabilite, este necesar s se
stabileasc obiectivele. Adic, orice sistem este format din intrri, prelucrri i ieiri. n
consecin, conceptul de sistem poate fi neles dublu, deoarece, din punct de vedere al
obiectivelor, sistemul este constituit dintr-un ansamblu de sarcini de executat, n condiii date, iar
din punct de vedere structural, acesta include un ansamblu de elemente funcionale.
Obiectivele subsistemului informatic privind programarea fabricatiei :
Folosirea unui limbaj de programare, pentru realizarea unei aplicatii program
urmarindu-se programarea fabricatiei.
Crearea unei interfete grafice cit mai reala de necesitatile aplicatiei, cu ajutorul caruia sa
se poata simula in timp real functionarea programului.
Urmarirea simularii si descoperirea eventualelor erori care pot aparea, precum si luarea
unor decizii cu privire la imbunatatirile care pot fi aduse aplicatiei.
3

Beneficiile Subsistemului informatic privind programarea fabricatiei, capacitatilor de

productie : organizarea mai buna a productiei si a muncii, rationalizarea activitatii de productie,
imbunatatirea formei si a continutului documentelor primare si a situatiilor finale privind
lansarea si urmarirea productiei, informatiile vor fi mai exacte, precise si clare.
Atunci cind exista o evidenta bazata pe tehnologiile informationale si niste algoritmi de
procesare bine definiti, atunci se poate considera ca sistemul informatic va realiza obiectivele
propuse. Un sistem bine definiti, ofera mai mult confort, flexibilitate, usurinta, securitate sporita
dar si reducerea unor costuri prin optimizarea consumului de resurse (resurse de intretinere si
resurse de confectionare a produselor).
Utilizarea modelelor economice cu ajutorul sistemelor electronice de calcul a permis
formalizarea i adoptarea deciziilor mai eficiente la nivel micro i macroeconomic. n aceste
condiii, informatica a devenit un instrument important de investigare i cunoatere tiinific a
fenomenelor i proceselor desfurate n toate domeniile de activitate social cu implicaii
fundamentale n domeniul economic.
n capitolul I este formulat esena economico-organizatoric a problemei i cerinele
pentru proiectul respectiv. n capitolul II Analiza preliminar sunt definite intrrile, ieirile
precum i estimarea necearului de resurse hard i soft pentru proiect.
Capitolul III Realizarea proiectului informatic conine proiectarea formatelor de
intrare, ieire, a bazei informaionale, precum i sistemul de fiiere i baze de date, realizarea
programelor respective la fel i procesul tehnologic de prelucrare a datelor.

1. Esena economico-organizatoric a problemei alese

Dezvoltarea produciei de bunuri materiale a fcut obiectul multor dezbateri teoretice,
care n principiu, reduc aceasta la procesul de producie i valorificare a informaiei.
ntreprinderea este componenta de baz a unui sistem de producie. Cu alte cuvinte,
ntreprinderea este veriga organizatoric unde are loc fuziunea dintre factorii de producie
(resurse umane i material-organizatoric) cu scopul de a produce i a desface bunuri economice
n structura,cantitatea i calitatea impus de cererea pe pia i obinerea de profit.
Programarea

fabricatiei

este

o component a activitii de planificare

tehnico-

economic, constituind planificarea operativ-calendaristic. Programarea produciei const ntrun ansamblu de activiti prin care se indic cantitatea de produse sau servicii ce se cer a fi
executate ntr-o perioad de timp, n anumite condiii de ritmicitate, calitate i cheltuieli de
munc, bazat pe o complet informare cu privire la posibilitile tehnice de producie, financiare
i de desfacere a produselor.
n societile comerciale producia se programeaz pe dou niveluri:
a) la nivelul comitetului de direie se ntocmeste programul de ansamblu care cuprinde
sortimentul de produse, mijloacele de producie, mrimea utilajelor i amplasarea lor;
b) la nivelul operaional are loc att organizarea ct i planificarea intern, prevzndu-se
n detalii ntreaga desfurare a serviciilor de producie pe secii, ateliere, pe grupe de maini i
pe fiecare loc de munc i pe termene.
n acest ansamblu locul central l ocupa programarea productiei de baza, deoarece ea
ridica problemele cele mai numeroase si mai complexe n legatura cu optimizarea parametrilor,
defalcarea sarcinilor de plan si urmarirea executarii lor. n strnsa legatura cu productia de baza
se programeaza si activitatea de productie auxiliara si deservire a productiei de baza.
n orice societate comerciala activitatea de programare, lansare si urmarire a productiei
constituie factorul esential care pune n miscare toate functiile si activitatile ce se desfasoara n
unitate.
Tehnologia aleasa si caietul de sarcini stabilit, care se realizeaza la nivelul conducerii
societatii comerciale, trebuie sa fie flexibila si adaptabila. Aceasta cerinta este generata de
factorii care actioneaza pe termen lung. Avem n vedere modificarile privind gustul si dorintele
cumparatorilor, progresele din domeniul tehnologiei, descoperirea de resurse noi, sau epuizarea
celor existente.
Prin capacitate de producie se nelege producia maxim ce poate fi obinut ntr-o
perioad dat, de regul un an, de o anumit structur i calitate, n condiiile folosirii depline
5

intensive i extensive a capitalului fix productiv, potrivit celui mai eficient regim de lucru i de
organizare a produciei i a muncii. Din definiie rezult c la determinarea capacitilor de
producie nu trebuie luate n consideraie situaiile nefavorabile conjuncturale ce pot exista n
ntreprindere, cauzate de existena unor deficiene n organizarea produciei i a muncii, lipsa
temporar a resurselor materiale i de for de munc, existena unor locuri nguste n unele
verigi structurale. Spre deosebire de producia realizat, care se bazeaz pe condiiile reale
existente n perioada respectiv i care nglobeaz situaii mai puin favorabile, capacitatea de
producie reflect, deci, posibilitile maxime de producie, n condiiile folosirii depline a tuturor
resurselor ntreprinderii. Capacitatea de producie se exprim, de regul, sub forma unui volum
fizic de produse finite, folosindu-se n acest scop unitile de msur din planul de producie al
ntreprinderii: buci, tone, metri ptrai etc.
Capacitatea de producie este determinat de un complex de factori, dintre care numai
unii sunt cuantificabili i, deci, pot fi luai nemijlocit n calculul capacitii de producie. Aceti
factori, denumii convenional, factori direci sau cantitativi sunt: numrul utilajelor i mrimea
suprafeelor de producie; indicatorul de utilizare extensiv a utilajului sau,respectiv, a
suprafeelor de producie; indicatorul de utilizare intensiv a utilajului sau, respectiv, a
suprafeelor de producie.
Importana cunoaterii mrimii capacitii de producie este necesar pentru anumite
considerente, printre care cele mai semnificative sunt: identificarea rezervelor de cretere a
produciei; adoptarea celor mai bune soluii de specializare i cooperare n producie; stabilirea
produciei ce poate fi vndut i, n consecin, concretizarea relaiilor cu furnizorii i clienii.
Astfel, s-a raportat esena temei Programarea fabricaiei, capacitilor de produie
ctre un domeniu exact de producere.
Fabrica de mobil Construct Trading va asigura realizarea unei producii diversificate
de mobilier, ui, ferestre, plafoane, scri, etc. n producie de serie i unicat, conform cerinelor
pieei.
Ca proiect de execuie, se va realiza ua celular cu lamele din P.F.L. .
Procesul tehnologic se va desfura pe dou fluxuri specializate: unul pentru panouri i
unul pentru elemente masive. Fiecare flux va fi organizat sub forma unor linii flexibile de
transfer care vor fi alctuite dintr-un grup de maini universale sau specializate, care pot fi
reglate dup fiecare ciclu de prelucrare pentru dimensiunile care urmeaz a intra n fabricaie.
Liniile flexibile de transfer vor fi organizate n sectoare specializate n care se execut anumite
stadii ale procesului tehnologic.

Ua se va realiza n condiiile tehnice i de calitate prevzute in STAS 466-92, D.I.N.

STANDARD, BRITISH STANDARD. Ua se va compune din foaia de u i toc n patru
variante de dimensiuni i trei tipuri, conform figurii 1.1. Ua este destinat construciilor socialculturale i administrative.

Fig. 1.1. Ua celular cu lamele din P.F.L.

2. Cerinele i obiectivele proiectului informatic

Analiza SI existent reprezint un studiu detaliat a tuturor activitilor unitii economice
(UE), a fluxurilor informaionale, a dotrii cu tehnic de calcul, precum i analiza volumului de
informaii prelucrate n scopul determinrii neajunsurilor i limitelor sistemului informaional
existent i nlocuirea unor activiti cu un sistem informatic care s satisfac toate cerinele
informaionale ale conducerii unitii economice. Problema studiat n aceast lucrare se refer la
managementul activitaii de programare, lansare i urmrire a produciei prin elaborarea unui
SSI, pentru a face fa cerinelor actuale, n asigurarea eficienei activitii de productie, adic s
se realizeze produse corespunztoare standardelor de calitate, cu personalul, materialele i
utilajele care sunt la dispoziie i cu meninerea preului de cost la un nivel minim.
Astfel, se incearca s se implementeze posibilitile tehnologiilor informaionale n
domeniul activitii de producere privind programarea fabricaiei i capacitile de producie.
Activitatea de baza a societatii o constituie proiectarea, producerea si comercializarea de
mobila, promovarea si punerea in aplicare a initiativelor de interes motivand in domeniul
fabricatiei de mobila pentru diferite utilizari, prestarea de servicii privind intretinerea si repararea
utilajelor.
O USE trebuie sa tina cont de posibilitatile de informatizare in acord cu organizatia
muncii si interesele clientilor atunci cind aceasta isi planifica si isi distribuie oferta.
Clientii intreprindelor ce propun produse (de mobila) sint diferiti. Astfel, clientii pot
prefera atit produse de mobila intr-un stil neo-clasic cit si intr-un stil modern.
Sub aspect organizatoric, problema data presupune evidenta stocurilor de mobila.
Evidenta stocului de mobila se efectueaza pentru a putea vedea si analiza in orice moment care
este efectivul de mobila intr-un depozit repspectiv.
Cerintele pentru proiectul informatic .
Obiectivele unui subsistem informatic presupun abordarea i rezolvarea informatic a
unor probleme concrete, printr-un aspect sistematizat. Obiectivele SI reprezint scopuri imediate
i de perspectiv ale funcionrii activitii economice i de conducere, n vederea ridicrii
nivelului de informare operativ a structurilor organizatorice i de conducere pentru asigurarea
maximizrii eficienei economice i a rentabilitii activitii unitii beneficiare.
Obiectivele SSI se impart in:

Obiective Manageriale - care se determin n funcie de aspectele globale de conducere

i au n vedere problemele activitii de baz n cadrul unitii social economice.
Pentru SSI proiectat privind programarea fabricatiei, obiectivele manageriale sint:

determinarea necesarului de materii prime, materiale pe luni;

calculul nivelului previzional al cheltuielilor cu materii pe luni;
sporirea volumului productiei;
sporirea productivitatii;
sporirea profitului;
analiza si rezolvarea situatiei abaterilor de la programele de fabricatie;

Obiective funcionale - se determin n conformitate cu anumite funcii privind

problema evidenei efectivului de produse in depozit.
Pentru SSI proiectat privind programarea fabricatiei, obiectivele functionale sint:

studierea caracteristicilor tehnico-economice;

studierea caracteristicilor ale pietelor de desfacere;
evidenta consumului de materii prime;
evidenta productiei;
primirea si centralizarea comenzilor de clienti;
analiza si rezolvarea situatiei abaterilor de la normele de consum de materii
prime si material;

Obiective tehnologice asigura functionarea eficienta a intregului SSI

Pentru SSI proiectat privind programarea fabricatiei, obiectivele tehnologice sint:

sporirea exactitatii si preciziei in procesul de prelucrare a datelor;

asigurarea securitatii si confindentialitatii colectiilor de date;
sporirea exactitatii de raspuns la necesitatile beneficiarului;
rationalizarea fluxurilor si circuitelor informationale;
reducerea costurilor prelucrarii informatiei;

Problema care trebuie rezolvat n continuare const n realizarea unei evidene a

produselor pentru a se putea cunoate cu precizie, n orice moment, starea fiecreui produs
precum i alte informaii despre efectivul de produse existent in stoc.
Astfel , sistemul respectiv de eviden a efectivului de produse are fixate un set de cerine
care sunt bine stabilite, n corespundere cu necesitile beneficiarului:

existenta unei baze de date;

introducerea produselor in baza de date;
editarea produselor din baza de date;
stergerea produselor din baza de date;
evidenta produselor programate;
evidenta produselor realizate;

Pentru o bun eviden a produselor este necesar ca sa fie fcut o investigare zilnic a
efectivului respectiv, precum i adugarea produselor n momentul comenzii i tergerea acestora
n cazul epuizarii. Astfel, subsitemul respectiv va duce aceast eviden, informnd administraia
sistemului al acestuia despre situaia produselor.

10

3. Definirea ieirilor SSI

Ieirile sistemului informatic constituie rezultatul prelucrrii datelor n urma realizrii
procedurilor automate.
Indiferent de tipologia ieirilor sistemului informatic, acestea trebuie s respecte
cerinele i restriciile cadrului legislativ-normativ n vigoare, pentru ca activitatea unitii
economice s se desfsoare n coordonatele legalitii economice.
Sistemul informatic privind programarea fabricatie, capacitatilor de productie presupune
categoria de ieiri liste/situaii de ieire(rapoarte) care reprezint principalele surse financiarcontabile, i grupeaz indicatorii sintetici sau analitici sub form de tabel.
Listele/ situaiile de ieire pot fi emise la imprimant, pe monitorul calculatorului, pe
suport magnetic pentru a putea fi transmis beneficiarului n regim off-line sau transmise la
distan,n regim on-line, prin intermediul reelelor. Sistemul dat va putea oferi la ieire
informaii care vor putea purta caracter informativ, dar i decizional, vor ajuta conducerea sa ia
decizii importante dar i s ofere informaii pentru utilizatori, cnd va fi nevoie.
Liste/situatii de iesie pentru SSI Programarea fabricatiei :

lista / situaia produselor programate pentru fabricatie ;

lista / situaia necesarului de materii prime pentru a se realiza productia lansata in
fabricatie;
lista / situaia previzionala a cheltuielilor pentru a se realiza productia;
lista / situaia productiei realizata ;

11

4. Definirea intrrilor SSI

Intrrile reprezint ansamblul datelor introduse, gestionate i prelucrate n cadrul
sistemului pentru obinerea informaiilor rezultative.
Intrrile pot fi clasificate n urmtoarele categorii:
a) Obinute n urma tranzaciilor interne;
b) Obinute n urma tranzaciilor externe;
n procesul de proiectare a intrrilor unui SI o deosebit atenie se acord intrrilor
obinute n urma tranzaciilor externe care, n mare parte, sunt reprezentate de documente
primare. Adesea, documentele primare necesit o adaptare la cerinele noului SSI.
Datele consemnate n documentele de intrare sunt introduse n sistemul informatic prin
intermediul tranzaciilor externe efectuate asupra coleciilor de date organizate n baza de date.

ID produs;
Cod produs;
Denumireprodus;
Cantitate produse;
Data lansarii;
Timpul necesar fabricarii;
Denumire materie prima;
Necesar materie prima;
Pret unitar;
Abatere;
Cantitate realizata;

Astfel, datele de intrare vor reflecta toate caracteristicile produselor introduse n baza de
date. Informaiile referitoare la produsele introduse in baza de date se vor prelua din documentele
de comanda a produselor, precum i din anumite registre unde sunt specificate produsele care au
fost procurate i urmeaz a fi nregistrate n baza de date.

5. Estimarea necesarului de resurse hard si soft

12

Funcionarea SSI Programarea fabricaiei, capacitilor de producie se prevede la

calculatoare personale cu urmatoarele caracteristici:
Cerinte minime de sistem:

procesor: 1 GHz (Intel/AMD)

memorie: 1 GB RAM
hard-disk: 100 MB
Windows: 2000/XP/2003/Vista/2008/Windows 7/Windows 8
rezolutie: 1024x768

Programele lucreaz n mediul sistemului de operare WINDOWS. Limbajele de

programare sunt:
- C#;
- MS Acces;
- Sql;
Pentru a imprima textele iniiale pot fi folosite mijloacele sistemului att MS DOS ct i
WINDOWS.
Textele pot fi imprimate cu ajutorul oricrui redactor de texte care poate lucra cu format
de tip .txt, .doc, .pdf, etc.

13

6. Proiectele formatelor video de intrare

Anterior s-a mentionat ca, Intrarile unui SIE reprezinta ansamblul datelor introduse,
gestionate si prelucrate in cadrul sistemului pentru obtinerea informatiilor rezultative.
Pentru a determina proiectele intrarilor, e necesar sa definim scopul analizei sistemului
informational existent care ar putea fi unul din urmatoarele:

proiectarea unui model al sistemului existent, adica a unui sistem sinonim cu ajutorul
careia sa simuleze functionarea sistemului real;

proiectarea unui sistem care sa inlocuiasca sistemul existent, avind insa performante
superioare;

proiectarea unui sistem rationalizat;

La rindul lor, aceste scopuri pot lua noi valori ca:

pe baza acelorasi intrari elaboreaza aceleasi iesiri, dar cu o structura mai simpla;

care simplifica intrarile, structura, si in cazul in care se dovedeste necesar, iesirile

sistemului.

Activitatea de analiza a sistemului informational se poate descompune in urmatoarele

operatii:

culegerea datelor;

sistematizarea datelor culese;

evaluarea sistemului informational existent.

n procesul de proiectare a intrrilor unui SI o deosebit atenie se acord intrrilor

obinute n urma tranzaciilor externe care, n mare parte, sunt reprezentate de documente
primare.
Prezentarea

structurii informationale trebuie efectuata pornind de la inventarierea

documentelor ca elemente informationale.

Pentru a putea fi reprezentate cimpurile pentru citirea datelor de intrare si cele pentru
afisarea rezultatelor, vom programa un videoformat de intrare.
In urmatorul exemplu am programat videoformatul de intrare (vezi Figura 6.1.).

14

Figura 6.1. Videoformat de intrare

15

7. Proiectele formatelor video de ieire

Realizarea practic a obiectivelor unui sistem informatic se caracterizeaz prin
satisfacerea cerinelor informaionale ale conducerii l structurilor organizatorice din unitatea
beneficiar. Concret, aceasta nseamn furnizarea la cerere sau periodic a situaiilor (rapoartelor)
de ieire care grupeaz informaii ,date necesare cunoaterii realitii curente.
Listele/situaiile de ieire (rapoartele) reflect cerinele informaionale ale conducerii
unitii economice sau compartimentelor funcionale n cadrul obiectivelor generale ale
sistemului informatic. In continuare vom proiecta listele/situatiile de iesire.
In urmatorul exemplu (vezi Figura 7.1.), este reprezentat Proiectul listei / situaiei
produselor programate pentru fabricatie.

Cod L/S______
Lista/situatia produselor programate pentru fabricatie
Pentru luna ________ anul _________
Nr.

Cod

Denumire

Cantitatea

Data

Ord.

produs

produs

de produse

lansarii

N(2)

C(12)

C(12)

N(12)
Legenda

D(12)

Tinpul
necesar
fabricarii
N(12)

Termenul
limita
N(8)

Activitatea programarea fabricatiei ;

Subactivitaea evidenta produselor programate ;
Compartimente beneficiare Compartimentul pregatire, lansare si urmarire a productiei;
Numarul produselor 2.

Figura 7.1. Proiectul listei / situaiei produselor programate pentru fabricatie.

In urmatorul exemplu (vezi Figura 6.2.), este reprezentat Proiectul listei / situaiei
necesarului de materii prime pentru a se realiza productia lansata in fabricatie.

16

Cod L/S______
Lista/situatia necesarului de materii prime pentru a se realiza productia lansata in fabricatie
Pentru luna ________ anul _________
Nr. Crt.

Cod Materie

Denumire

Cantitate

Data obtinerii

N(3)

Prima
C(5)

Materie Prima
C(30)
Legenda

necesara
N(5)

materie prime
D(8)

Activitatea programarea fabricatiei ;

Subactivitaea evidenta necesarului de materii prime ;
Compartimente beneficiare Compartimentul pregatire, lansare si urmarire a productiei;
Depozitul de materii prime si 17material auxiliare; Atelierul de productie;
Periodicitatea si termenele de obtinere: situatia se obtine lunar situatia se obtine lunar.
Numarul de exemplare 3

Figura 7.2. Proiectul listei / situaiei necesarului de materii prime pentru a se realiza productia lansata in
fabricatie

In urmatorul exemplu (vezi Figura 7.3.), este reprezentat Proiectul listei / situaiei previzionala a
cheltuielilor pentru a se realiza productia.

17

Cod L/S______
Lista/situatia previzionala a cheltuielilor pentru a se realiza productia
Pentru luna ________ anul _________
Nr.

Cod Materie

Crt.
N(3)

Prima
C(5)

Denumire

UM

C(30)

Prt unitar

C(5)
N(8)
Legenda

Cantitate
Necesara
N(5)

Valoare
N(8)

Activitatea programarea fabricatiei ;

Subactivitaea evidenta cheltuielilor ;
Compartimente beneficiare Compartimentul pregatire, lansare si urmarire a productiei;
Depozitul de materii prime si 18aterial auxiliare; Atelierul de productie;
Periodicitatea si termenele de obtinere: situatia se obtine lunar situatia se obtine lunar;
Numarul de exemplare 3.

Figura 7.3. Proiectul listei / situaiei previzionala a cheltuielilor pentru a se realiza productia
In urmatorul exemplu (vezi Figura 7.4.), este reprezentat Proiectul listei / situaiei
productiei realizate.

18

Cod L/S______
Lista/situatia productiei realizate
Pentru luna ________ anul _________
Nr.

Nr.

Denumire

Crt.
N(2)

Lansare
N(5)

produs
C(30)

Cantitatea
lansata
N(5)
Legenda

Cantitate

Abatere

realizata
N(5)

N(5)

Activitatea programarea fabricatiei ;

Subactivitaea evidenta produselor programate ;
Compartimente beneficiare Compartimentul pregatire, lansare si urmarire a productiei; Atelierul
de productie;
Periodicitatea si termenele de obtinere: situatia se obtine lunar situatia se obtine lunar;
Numarul de exemplare 2.

Figura 7.4. Proiectul listei / situaiei productiei realizate

Pentru a putea fi reprezentate cimpurile pentru citirea datelor de intrare si cele pentru
afisarea rezultatelor, vom programa un videoformat de iesire (vezi Figura 6.5.).

Figura 7.5. Videoformatul de iesire

19

8. Proiectarea bazei informaionale

Baza informationala este formata din ansamblul entitatilor informationale si a
atributelor componente ale acestora ce descriu dinamica fenomenelor si proceselor economice la
un agent economic pe o perioada de timp. Continutul bazei informationale este reprezentat de
multimea unica si neordonata a entitatilor informationale utilizate pentru constituirea unui fond
centralizat de informatii prin care se asigura obtinerea iesirilor solicitate de beneficiarul
sistemului informatic.
Pentru a stabili necesarul atributelor de intrare trebuie examinat modul in care are loc
obtinerea informatiilor cuprinse in situatiile de iesire proiectate sau in toate documentele
inventariate in sistem in functie de varianta pe care am ales-o in proiectarea generala. Aceste
atribute sint:

Denumirea atributului stabilit n raport de semnatica acestuia;

ID atribut;
Natura atributului;
Lungimea atributului;

In situatiile de iesire sunt doua categorii de informatii :

informatii obtinute prin simpla transferare a unei valori similare aflate la

intrare;
informatii care se obtin in urma aplicarii unui algoritm de calcul;

Baza informationala a sistemului informatic de programare si urmarire a productiei

cuprinde urmatoarele atribute(vezi Tabelul 8.1.) :

20

Tabelul 8.1.
Atributele bazei informationale
Denumire atribut
Cod materie prima
Denumire materie prima
Cod material auxiliar
Denumire material auxiliar
Cod fiscal firma
Denumire firma
Cod produs finit
Denumire produs finit
Unitate de masura
Pret unitar
Consum specific
Data
Numar lansare
Termen executie
Cantitate lansata
Cantitate consumata
Cantitate executata
Cantitate existenta
Cantitate primita
Cantitate restituita

ID atribut
CODMP
DENMP
CODMX
DENMX
CODFISC
FIRMA
CODPF
DENPF
UM
PU
CS
DATA
NRLANS
TERMEN
CANTL
CANTC
CANTEXC
CANTEXT
CANTP
CANTR

Natura atribut

Lungime atribut

Caracter
Caracter
Caracter
Caracter
Caracter
Caracter
Caracter
Caracter
Caracter
Numeric
Numeric
Data
Numeric
Data
Numeric
Numeric
Numeric
Numeric
Numeric
Numeric

5
30
5
30
15
30
5
30
5
8
5
10
5
10
5
5
5
5
5
5

9. Sistemul de fiiere i / sau baza de date

Proiectarea bazelor de date urmareste determinarea celei mai adecvate structuri de date
pentru entitatile bazei informationale anterior stabilite, in vederea optimizarii obtinerii iesirilor
proiectate.
Pentru aceasta trebuie realizate urmatoarele activitati:
definirea dictionarului de date si a clasificarii fisierelor de baza;
21

proiectarea structurii inregistrarilor;

alegerea modului de organizare a fisierelor de baza si a suporturilor de memorie

externa.
In proiectarea bazelor de date se utilizeaza baze de date constante si baze de date
variabile.
Tabelul 9.1.
Nomenclator materii prime
Denumire

Natura

Lungime

CODMP
DENMP
UM
PU

Caracter
Caracter
Caracter
Numeric

5
30
5
8

Tabelul 9.2.
Nomenclator produse finite

Denumire

Natura

Lungime

CODPF
DENPF

Caracter
Caracter

5
30

Tabelul 9.3.
Nomenclator firme
Denumire

Natura

Lungime

CODFISC
FIRMA

Caracter
Caracter

15
30

22

Tabelul 9.4.
Tehnologie de fabricatie
Denumire

Natura

Lungime

CODPF
CODMP / CODMX
CS

Caracter
Caracter
Numeric

5
5
8

Tabelul 9.5.
Productia lansata
Denumire

Natura

Lungime

DATA
NRLANS
CODFISC
CODPF
CANTL
TERMEN

Data
Numeric
Caracter
Caracter
Numeric
Data

8
5
5
5
5
8

23

Tabelul 9.6.
Raport de productie
Denumire

Natura

Lungime

DATA
NRLANS
CODPF
CANTEXC

Data
Numeric
Caracter
Numeric

8
5
5
5

24

10.

Procesul tehnologic de prelucrare a datelor

La nceputul lucrului cu programul are loc completarea cu informaia normativ a

clasificatoarelor. Pe parcursul procesului de lucru coninutul clasificatoarelor poate fi corectat,
modificat sau adugate noi nregistrri. De coninutul acestor informaii poart rspunderea
beneficiarul, figurnd ca surs de informare n acest scop.
La a doua etap de lucru, de la tastatur se va introduce flux informaional de baz, care
const din documentele primare ce vizeaz activitatea agentului economic.
Urmtoarea etap const n prelucrarea automat a datelor dup un scenariu anterior
prevzut de program ntr-o schem de dialog cu utilizatorul.
A patra etap de lucru const n obinerea documentelor rezultative. De obicei aceste
documente se creeaz automat, ndat dup selectarea criteriilor necesare la formarea
interpelrilor. Cu toate acestea utilizatorul are posibilitatea de a verifica nc o dat, de la ecran,
dac informaia rezultativ este cea dorit. n caz contrar se pot crea alte interpelri sau introduce
modificrile necesare. Ca variante de ieire a informaie rezultative pot fi urmtoarele:
-

la ecran;

la imprimant;

pe suporturi tehnice.

Pentru ntregirea subiectului, este creat schema procesului tehnologic de prelucrare a

datelor la intreprindere.
In urmatoarea figura (vezi Figura 10.1) este reprezentat Procesul tehnologic de
prelucrare a datelor.

25

Figura 10.1 Procesul tehnologic de prelucrare a datelor

26

11.

Realizarea programelor

Subsistemul Informatic Programarea fabricatiei gestioneaz informaii despre

produsele programate. Informaiile snt stocate n baze de date i consultate cu ajutorul
programului Programarea fabricatiei care permite:
inserarea n baza de date;
corectarea nregistrrilor;
cutarea n baza de date;
stergerea din baza de date;
tiparul documentelor rezultative la imprimant;
Sistemul dat este dezvoltat n mediul .NET. Platforma .NET este un cadru de dezvoltare
a softului, sub care se vor realiza, distribui si rula aplica iile de tip Windows Form. Deci
sistemul poate fi lansat pe un calculator pe care este instalat sistemul de operare Microsoft
Windows n care este instalat .NET Framework. Toate datele sistemului sunt pstrate n baza de
date Programarea Fabricatiei. Baza de date este de tip MS Acces.
Sesiunea de lucru incepe imediat dupa ce este rulat programul si este permis accesul
utilizatorului (vezi Figura 11.1.). Mai intii se lanseaza pachetul Microsoft Visual Studio, se alege
programul creat(aplicatia Programarea Fabricatie) si totodata se efectueaza si conectarea la baza
de date.

Figura 11.1. Datele de control ale utilizatorului

In primul rind daca dorim sa inseram date despre un produs in baza de date, e nevoie ca
sa completam toate spatiile rezervate incepind de la 1 categorie de intrari: Cod produs, apoi
denumire produs,..., si ultima categorie Cantitate realizata. Dupa ce am completat spatiile ,

27

lansam butonul Introducere date. Imediat apare mesajul ca produsul nou a fost inserat(vezi figura
11.2.).

Figura 11.2. Inserarea unui produs nou

Dupa inserarea produsului putem sa editam datele in caz de erori. Pentru a edita datele
despre un produs, mai intii introducem ID-ul produsului care dorim sa-l editam, apoi introducem
datele noi despre produs. Dupa finisarea editarii actionam butonul Editare date. Imediat apare
mesajul a datele au fost editate (vezi Figura 11.3.).

28

Figura 11.3. Editarea datelor

Cu butonul Stergere date putem sterge un produs din baza de date. Pentru a sterge un produs,
introducem doar ID-ul produsului, si dupa actionarea butonului apare fereastra cu mesajul
Datele au fost sterse (vezi Figura 11.4.)

Figura 11.4. Stergerea unui produs din baza de date

Prezentarea formei prin itermediul creia are loc introducerea informaiei este expusa n
figura de mai jos.
La fel putem cauta un produs direct in baza de date sau sa exportam datele intr-un fisier
PDF pentru a putea fi vizualizate de clienti. E nevoie sa actionam butonul Exportare PDF si
automat se creeaza un fisier .pdf cu datele din baza de date (vezi Figura 11.5.)

29

Figura 11.5. Exportare date in fisier .pdf

In aceasta aplicatie, la fel putem sa generam si iesirile SSI informatic. De exemplu, daca
dorim sa afisam Lista produselor programate e nevoie sa executam butonul Lista produselor
programate si se genereaza lista intr-un fisier .txt (vezi Figura 11.6.).

Figura 11.6. Lista/Situatie de iesire

Aplicatia de prezentare a sistemului este creata din limbajul C# si baza de date
Microsoft Acces (vezi Figura 10.1.).

30

Figura 11.7. Prezentarea aplicatiei

Concluzii
In calitate de obiectiv al proiectului individual a fost conceput proiectarea unui sistem
informatic automatizat pentru soluionarea problemei evidenei programarii productiei. Prin
activitatea sa aceasta aplicatie va contribui la tinerea unei evidente a proselor in stoc prin
introducerea datelor noi si afisarea celor existente dupa anumite criterii selectate de catre
utilizator.
n cazul implementrii variantei descrise in proiect, apar posibiliti de nlturare sau
cel puin de reducere a lucrului manual . Aa procedee eseniale, cum sunt introducerea datelor
documentelor primare in calculator de ctre specialist, lucrul in regim conversaional, realizarea
automatizata a calculelor i emiterea formei rezultative permit evitarea celor mai voluminoase
operaiuni ale procesului tehnologic conform variantei manuale de soluionare a problemei.
Este necesar de a accentua de asemenea caracterul dinamic i flexibil al sistemului
proiectat, ceea ce permite att lrgirea ulterioar a funciilor sistemului, ct i implementarea lui
in cadrul altei instituii sau organizaii.

31

Astfel, proiectul informatic, Subsistem informatic privind programarea

fabricaiei, capacitilor de producie reuseste sa asigure minimul de operatii necesare

in cadrul programarii fabricatiei.
Dupa parerea mea, aplicatia proiectata in limbajul de programare C# si baza de date MS
Acces vine in intimpinarea si solutionarea problemelor minime ce tine de programarea
productiei. Astfel este o aplicatie simpla, usor de inteles si flexibila. Se pot insera, edita sau
sterge date. La fel i se pune utilizatorului in fata datele detaliate si pot fi afisate listele/situatii de
iesire. Deoarece au fost proiectate doar opeartiile de prima necesitate, ulterior aplicatia are
posibilitatea de a fi modernizata
Automatizarea procesului de lucru a persoanei ce se ocupa de evidenei productiei la
intreprindere se efectueaz conform procesului de lucru ndeplinit pas cu pas.
n baza Listei productiei realizate care va fi emis pe ecranul monitorului la necesitate,
se va putea face o concluzie referitor la efectivul de produse in stoc. Astfel conducerea USE n
cauz va putea , n orice moment, face o analiz, va putea lua decizii precum i de a se informa
despre unele caracteristici ale produselor aflate n stoc.

Bibliografie
1. Costa Ilie. Tehnologii de Procesare a Informaiei Economice. ASEM

Chiinu: ASEM, 2011. 284 p;

2. Cotelea V. Modele i algoritmi de proiectare logic a bazelor de date,
Chiinu, 2009.
3. Zacon T. Proiectarea sistemelor informatice. Note de curs. Chiinu, ASEM,

2013. (Format electronic).

4. Indicatii_Proiect_de_an_2014;
5. http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=76&idb=7
6. http://www.univ-stlupascu.ro/resurse/Tematica_licenta_2010/Managementul_productiei.pdf
7. http://www.scritub.com/management/MANAGEMENTUL-ACTIVITATII-DEPR24219151619.php
8. https://ro.scribd.com/doc/226919351/Pregatirea-Programarea-Lansarea-Si-UrmarireaProductiei
9. http://www.rasfoiesc.com/hobby/diverse/PROIECT-PRODUCTIE44.php
32

10. http://www.rasfoiesc.com/educatie/informatica/PROIECTAREA-GENERALA-ASISTEME46.php

33