Sunteți pe pagina 1din 23

REGISTRE LOGICE SECVENIALE

CUPRINS
Cap.I
ARGUMENT.................................................................2
Cap.II REGISTRE
LOGICE...4
II.1.
Generalitati..4
II.2.
Registrele
paralel
si
serie....7
II.2.1. Registrele serieparalel..7
II.2.2. Registre de tip
paralel....8
II.2.3.
Registre
de
tip
serie...10
II.2.4. Registre cu inscriere paralel si citire
paralel
.11
II.2.5. Registre cu inscriere paralel si citire
serie
.11
II.3. Registre de
deplasare...12
II.3.1. Registre cu inscriere serie si citire
serie.13
II.3.2. Registre cu inscriere serie si citire
paralel..................................................................
..14
II.3.3. Montaj cu registru de
deplasare...15
II.4. Registre statice si
dinamice....16
1

II.4.1. Registre
statice..16
II.4.2. Registre dinamice..
..16
Cap.III NORME DE PROTECTIE A
MUNCII18
BIBLIOGRAFIE
...20

Cap.I ARGUMENT
Lucrarea este intitulata Registre logice secventiale si este
structurata pe doua capitole.
In primul capitol al lucrarii am prezentat Argumentul.
Acest capitol cuprinde structura proiectului pe scurt.
In al doilea capitol am definit registrele si le-am clasificat
dupa mai multe criterii, am prezentat registrele de deplasare, dar
si un montaj cu acest tip de registre, registrele statice si registrele
dinamice.
Circuitele basculante bistabile au proprietatea de a memora
o anumita stare logica. Uneori este nevoie de mai multe celule
care sa memoreze mai multe stari logice. Aceste stari logice
(numite si date) pot fi disponibile simultan (paralel) sau succesiv
(serie). Pentru a fi comandate mai usor, celulele basculante
bistabile sunt interconectate intre ele in mod logic, formand asazisele registre.
Registrele sunt circuite electronice care primesc, stocheaza
si transfera informatii in cod binar, la dorinta utilizatorului, prin simpla
actionare a unei comenzi speciale.
Dupa modul de primire si inscriere a datelor, registrele se
impart in: registre serie; registre paralel; registre serie-paralel.
Dupa modul de inscriere/extragere a informatiei, patru tipuri
de registre: registre cu inscriere serie si citire serie (registre de
deplasare-SHIFT REGISTER); registre cu inscriere serie si citire
paralel; registre cu inscriere paralel si citire serie; registre cu
inscriere paralel si citire paralel. Acestea, la randul lor, pot fi
sincrone sau asincrone, functie de organizarea blocului din care
fac parte (logic, aritmetic etc.) sau functie de tipul sistemului de
calcul.
Registrele serie-paralel imbina doua moduri de lucru. Din
aceasta categorie face parte si circuitul integrat CDB 495.
Registrul paralel se caracterizeaza prin aceea ca poseda
atatea intrari cate circuite basculante contine. Uneori sunt
disponibile toate iesirile tuturor bistabilelor daca datele se
transmit mai departe paralel. In caz contrar dispune de o iesire
serie pentru extragerea datelor.
Registrul serie prezinta o singura intrare de date. La aceasta
intrare se perinda in timp nivelele logice ce trebuiesc stocate sau
3

deplasate. In majoritatea cazurilor poseda o iesire serie, iar uneori


sunt accesibile si iesirile bistabilelor. Acest din urma lucru este
posibil numai in cazul unui numar mic de celule (biti).
Un registru de deplasare este format dintr-un numar de CBB
conectate in serie. El poate inmagazina informatia si o poate
transfera de la un bistabil la altul.
Registru cu inscriere serie si citire paralel are rolul de a
transforma informatiile din mod serie, in mod paralel.
Registru cu inscriere paralel si citire paralel contine un
numar de bistabili egal cu numarul de pozitii binare (biti), ce
urmeaza a fi memorat.
Inscrierea paralela se efectueaza prin inscrierea simultana
a tuturor informatiilor prezente la portile de intrare a bistabililor
respectivi, pe durata unui singur impuls de tact sau comanda de
inscriere. Odata inscrierea efectuata, informatia continuta in
registru, poate ramane aici o perioada nedefinita de timp (cu
exceptia unei defectiuni).
Structura registrului cu inscriere paralel si citire serie este
asemanatoare cu cea a registrului S/P. Datele sunt introduse
simultan in registru prin circuitele SI (AND) si sunt extrase, apoi,
bit cu bit la iesirea serie, la comanda impulsurilor de tact.
Cu registrul de deplasare CDB 495 E se poate realiza un
montaj simplu de lumina dinamica. Montajul poate fi folosit
cu succes la aranjamentele scenice, pentru pomul de iarna.
Tehnologia MOS permite realizarea unor registre cu un
numar foarte mare de celule de memorie (de ordinul zecilor). In
registrele statice elementele de baza sunt tot bistabilele. Acest tip
de bistabil contine un numar mare de tranzistoare MOS. Acest
dezavantaj se elimina in cazul registrelor dinamice.
In celula bistabila dinamica informatia este memorata sub
forma de sarcina electrica pe capacitatea de grila a
tranzistoarelor MOS. In cazul registrelor statice este necesar un
semnal de tact bifazic a carui frecventa poate lua orice valoare
intre zero si frecventa maxima de lucru permisa tehnologic (de
obicei 1 Mhz). Contrar registrului static, registrul dinamic poate
functiona numai cu un tact cu 4 faze, iar frecventa nu poate lua
valori sub o limita stabilita tehnologic.
In finalul lucrarii am prezentat Bibliografia ce contine
manualele din care am extras materialul pentru aceasta lucrare
de specialitate.

Cap.II REGISTRE LOGICE


II.1. Generalitati
Circuitele basculante bistabile au proprietatea de a memora
o anumita stare logica. Uneori este nevoie de mai multe celule
care sa memoreze mai multe stari logice. Aceste stari logice
(numite si date) pot fi disponibile simultan (paralel) sau succesiv
(serie). Pentru a fi comandate mai usor, celulele basculante
bistabile sunt interconectate intre ele in mod logic, formand asazisele registre.
Registrele sunt circuite electronice care primesc, stocheaza
si transfera informatii in cod binar, la dorinta utilizatorului, prin
simpla actionare a unei comenzi speciale.
Dupa modul de primire si inscriere a datelor, registrele se
impart in:
- registre serie;
- registre paralel;
- registre serie-paralel;
Dupa modul de mentinere a informatiei, un registru poate fi
static sau dinamic. Pentru a putea scrie o informatie cu n biti intrun registru, acesta trebuie sa cuprinda n CBB, cate unul pentru
fiecare bit. In acest caz, registrul are capacitatea de n biti.
Daca informatia pe care o detine un registru nu poate fi
mentinuta decat daca se improspateaza cu o cadenta oarecare,
fara de care ar dispa-rea, registrul este considerat dinamic.
Daca informatia stocata in diversele celule nu dispare la
oprirea actiunii de comanda, registrul este considerat static
(informatia este conservata).
Registrul reprezinta, in cadrul unui calculator numeric, o
memorie tampon rapida de mica capacitate (in general un cuvant
sau un caracter). El se realizeaza fizic ca un ansamblu de celule
binare si este capabil sa memoreze informatia aplicata la intrare
sub forma serie (rang cu rang) sau paralel (toate rangurile
simultan). Operatia de inregistrare a informatiei intr-un registru se
numeste scriere, iar operatia de transfer a continutului unui
registru se numeste citire. Continutul unui registru la un moment
dat poate fi considerat ca un vector cu n componente.
Componentele vectorului pot lua numai valorile 0 si 1, iar
dimensiunea vectorului este egala cu numarul de elemente
5

bistabile ale registrului (capacitatea acestuia). Pentru a


exemplifica operatia de inscriere si citire a unui registru sa
examinam figura 1, in care se prezinta un registru tip paralel
format din trei ranguri. Cele trei celule binare sunt circuite
bistabile de tip RS. Pentru a putea realiza introducerea fidela a
unei anumite succesiuni binare intr-un registru, trebuie ca inainte
de a se face inscierea, toate bistabilele ce reprezinta ranguri
binare ale cuvantului sa se afle in aceeasi pozitie initiala. Aceasta
operatiune se numeste stergerea registrului si se realizeaza in
general prin trecerea bistabilelor in starea 0.

Fig.1 Schema de
principiu a citirii si
scrierii intr-un
registru paralel
In exemplul din
figura 1 avem o
functionare secventiala a dispozitivului, conditionata de prezenta
celor patru semnale, T1, T2, T3 si T4, ce vin esalonate in timp in
ordinea indicilor.
Prezenta semnalului T1, la momentul t1, are ca efect trecerea
celor trei celule in starea 0. Aceasta este etapa de stergere a
registrului. La momentul t2 se aplica semnalul T2, care, prin portile
SI de la intrare, autorizeaza inscrierea lui x1, x2 si x3 in cele trei
celule binare. Deci, la t2 se realizeaza scrierea registrului.
Continutul registrului poate fi citit sub forma directa sau inversa,
dupa cum se aplica semnalele T3 sau T4.
Prin citire se intelege prelucrarea continutului unui registru.
Pentru a se evita pierderea informatiei este necesar ca stergerea
unui registru sa fie precedata totdeauna de citirea acestuia, tot
asa cum scrierea trebuie sa fie precedata de stergere. Cele trei
operatiuni descriu o ordine secventiala ciclica.
In figura 1 citirea se face cu ajutorul portilor comandate de
niveluri de tensiune (iesirea bistabilelor) si de semnalele de
sincronizare (T3 sau T4). Daca se folosesc pentru iesire circuite de
derivare RC cu diode, care sesizeaza numai variatiile de un
anumit sens ale potentialelor de iesire a bistabilelor, se poate
realiza citirea simultan cu stergerea. Aceasta deoarece in
momentul stergerii celulelor binare ce inregistrau cifra 1
basculeaza din 1 in 0, deci potentialul punctului de iesire al
bistabilului are o variatie (in sensul cresterii sau al scaderii),
6

variatia ce este preluata de catre circuitul RC, materializand cifra


1 care era inscrisa in celula. Pentru celulele care se gaseau in
starea 0, impulsul de stergere le va lasa tot in 0, deci nu are loc
basculare si nici o variatie de potential la iesirea lor, iar circuitul
RC nu va sesiza nimic.
De asemenea, in cazul scrierii, unele celule vor trece din 0 in
1, dar aceste variatii nu sunt prelucrate de catre circuitul de
iesire, datorita efectului de blocare a diodei.
Dupa cum s-a mai amintit, scrierea sau citirea informatiei
unui regitru se poate face in serie (bit cu bit) sau paralel (toate
rangurile binare deodata). In functie de aceasta rezulta patru
tipuri de registre.
In figura 2, este reprezentat simbolic un registru de tip serie
cu capacitatea de n ranguri binare. Se observa ca registrul are o
singura intrare si o singura iesire, transmiterea semnalelor
corespunzatoare cifrelor binare facandu-se pe un singur canal.

Fig.2 Reprezentarea simbolica a


simbolica a
registrului serie

Fig.3 Reprezentarea
registrului paralel

Semnalele aplicate succesiv la intrare se propaga in cadrul


registrului de la o pozitie la alta, astfel ca semnalul corespunzator
bitului x1 va parcurge la scriere toate cele n pozitii, iar cel
corespunzator bitului xn numai o pozitie. La citire, bitul xn va
parcurge n pozitii, iar x1 numai o pozitie. Memorarea informatiei in
registrul de tip serie are un caracter secvential. Scrierea bit dupa
bit in registru se face intr-o anumita cadenta. Intervalul de timp
intre doua impulsuri succesive se numeste tact, iar numarul de
tacturi echivalent lungimii registrului se numeste ciclu. In figura 3,
se prezinta registrul de tip paralel, avand n intrari si n iesiri, deci o
constructie mai complicata, dar un timp de citire sau scriere mult
mai mic. In cazul registrului paralel operatia de inregistrare sau
citire se realizeaza intr-un singur tact, fata de cele n tacturi
necesare registrului de tip serie. In figurile 4 si 5 se prezinta doua
variante de registre combinate, la care una din operatiuni se face
serie, iar cealalta paralel.

Fig.4 Reprezentarea simbolica a


Fig.5 Reprezentarea
simbolica a
registrului serie
registrului paralel-serie
In proiectarea logica a dispozitivelor numerice de calcul este
convenabila folosirea anumitor notatii si simboluri privind
registrele, continutul lor, transferul de informatie intre registre
sau intre elementele unui registru.
Registrele se noteaza cu litere mari ale alfabetului latin: X, Z
etc. Bistabilul i din registrul X va fi notat Xi. Continutul registrului
X se va reprezenta prin (X), iar continutul celulei Xi prin (Xi).
Transferul informatiei din registrul X in registrul Z poate fi scris
sub forma concisa (X) TY.
Deplasarea informatiei din celula Xi in celula Xi+1 a aceluiasi
registru este descrisa de:(Xi) Xi+1
Se pot distinge, dupa modul de inscriere/extragere a
informatiei, patru tipuri de registre:
a) Registre cu inscriere serie si citire serie (registre de
deplasare-SHIFT REGISTER);
b) Registre cu inscriere serie si citire paralel;
c) Registre cu inscriere paralel si citire serie;
d) Registre cu inscriere paralel si citire paralel;
Acestea, la randul lor, pot fi sincrone sau asincrone, functie
de organizarea blocului din care fac parte (logic, aritmetic etc.)
sau functie de tipul sistemului de calcul.

II.2. Registrele paralel si serie


II.2.1. Registrele serie-paralel
Din aceasta categorie face parte si circuitul integrat CDB 495
ce va fi prezentat. S-a remarcat faptul ca datele (nivele logice 1
sau 0) pot fi deplasate din bistabil in bistabil de la stanga la
dreapta.
Sunt cazuri cand este nevoie ca deplasarea sa se faca si de
la dreapta la stanga. Un asemenea caz poate fi cel in care s-a
gresit ordinea de introducere a datelor. In acest mod este
necesara o deplasare inapoi cu un pas (sau mai multi) a datelor si
introducerea nivelului logic corect. Un asemenea circuit este
continut de capsula CDB 495E (figura 6). Este un registru de
deplasare de 4 biti (notiunea de bit este atasata unei celule ce
poate memora un nivel logic 0 sau 1). Pe langa faptul ca poseda
ambele moduri de deplasare, poate fi incarcat si paralel.
8

Bineinteles ca are si posibilitatea introducerii in serie a datelor. Sa


remarcam faptul ca sunt accesibile toate iesirile Q ale celor 4
circuite basculante bistabile de tip R-S-T.
Realizarea operatiei de deplasare-dreapta sau deplasarestanga depinde de starea logica in care se afla intrarea control in
mod (pin 6). Cand intrarea control-mod se afla in starea logica 0,
iesirea fiecarui bistabil este conectata la intrarea urmatorului.
Comanda de deplasare dreapta se da prin intrarea de tact 1.
Informatia se transfera pe frontul negativ al impulsului de tact.

Fig.6 Registre serie-paralel CDB 495E


Deplasarea stanga este conditionata atat de starea intrarii
control de mod, cat si de conexiunile efectuate de utilizator.
Astfel, iesirea QD (pin 10) se leaga la intrarea C (pin 4), iesirea QC
(pin 11) la intrarea B (pin 3), iesirea QB (pin 12), la A (pin 2), iar QA
(pin 13) la intrarea serie (pin 1). Aplicand un nivel logic 1 la
intrarea control-mod, datele vor fi deplasate spre stanga pe
frontul negativ al impulsului de tact de la intrarea Tact 2 (pin 8). In
acest caz, intrarea se face in serie pe la intrarea D (pin 5).
Acest registru poate fi utilizat ca registru de memorie cu
acces paralel, memorie tampon la afisaje. Ca divertisment se
poate utiliza in diverse circuite de lumina dinamica pentru pomul
de iarna, jocuri logice, reclame.

II.2.2. Registre de tip paralel


Registrul paralel se caracterizeaza prin aceea ca poseda
atatea intrari cate circuite basculante contine. Uneori sunt
disponibile toate iesirile Q ale tuturor bistabilelor daca datele se
transmit mai departe paralel. In caz contrar dispune de o iesire
serie pentru extragerea datelor.
9

Fig.7 Modul de lucru al registrului paralel


In figura 7 se explica modul de lucru al registrului paralel.
Aceleasi date ca si in exemplul precedent trebuiesc introduse intrun registru tot cu 4 celule. Se observa ca la momentul t1 toate
datele au fost transferate, operatia durand de 4 ori mai putin
decat cea din cazul registrului serie.
Se vor arata cateva metode de inscriere a informatiei in
registrul paralel (operatia se cunoaste si sub denumirea de
incarcare a registrului).
Pentru exemplificare se considera o portiune de registru
formata din celulele binare Xi-1, Xi si Xi+1. Aceasta simplificare nu
reduce cu nimic generalitatea functionarii, intrucat restul de
celule lucreaza absolut identic.

Fig.8 Registru de tip paralel cu inregistrare in doua impulsuri de


tact
In figura 8 se afla un registru paralel, la care operatiunile de
inscriere se realizeaza in doua tacturi. In primul tact, T1, toate
bistabilele sunt trecute in starea 0, iar in cel de-al doilea tact
semnalul T2 autorizeaza inscrierea cifrelor binare bi-1, bi si bi+1, in
celulele Xi-1, Xi, Xi+1.
Bitii bi-1, bi, bi+1, care urmeaza sa fie scrisi in registrul X,
provin de la un alt registru, de la un dispozitiv aritmetic, de la un
dispozitiv logic sau de la un dispozitiv de memorie. Pentru ca
inscrierea in registrul X sa decurga normal trebuie ca sursele ce
furnizeaza bitii bi, enumerate mai sus, sa fie de tip paralel.

10

Fig.9 Registru de tip paralel cu scriere in doua tacturi


Registrul paralel din figura 9 realizeaza scrierea tot in doua
tacturi, dar de data aceasta la aplicarea tactului T1 se inscrie 1 in
toti bistabilii registrului. In cel de-al doilea tact actioneaza
semnalul T2, care, in conjunctie cu semnalele corespunzatoare
bitilor 0 din cuvant, trece bistabilele respective in starea 0.
Celelalte bistabile raman in starea 1, deci, in final, registrul va
contine cuvantul ce trebuie memorat.
Figurile 8 si 9 prezinta doua variante ale aceleiasi metode de
incarcare a unui registru paralel, metoda caracterizata prin aceea
ca foloseste doua tacturi: unul pentru aducerea tuturor celulelor
binare ale registrului in aceeasi pozitie (0 sau 1) si celalalt pentru
inscrierea propriu-zisa. Deci in primul tact se face distrugerea
continutului anterior al registrului sau stergerea, iar in cel de-al
doilea inregistrarea noului continut.

Fig.10 Registru de tip paralel cu scrierea intr-un singur tact


In figura 10 se prezinta o metoda de scriere a unui registru
paralel intr-un singur tact. In acest caz nu este necesara aducerea
tuturor bistabilelor in aceeasi stare initiala, inregistrarea facanduse peste vechiul continut al registrului.
Prezenta sau absenta semnalului pe una din intrarile bi va
actiona asupra bistabilului Xi prin intrarile S sau R, trecandu-l in 1
sau 0, indiferentde continutul anterior.

II.2.3. Registre de tip serie


Registrul serie prezinta o singura intrare de date. La aceasta
intrare se perinda in timp nivelele logice ce trebuiesc stocate sau
deplasate. In majoritatea cazurilor poseda o iesire serie, iar uneori
sunt accesibile si iesirile Q ale bistabilelor. Acest din urma lucru
este posibil numai in cazul unui numar mic de celule (biti).
Pentru a intelege functionarea unui astfel de registru sa
urmarim schema din figura 11. S-a luat un exemplu in care
registrul are numai 4 biti si in care se doreste stocarea unui sir
format din 1001. Sub influenta unui tact care se desfasoara in
11

timp la intervalele t1, , t4 are loc stocarea bit cu bit (nivel cu


nivel). Dupa impulsul de tact t4 aplicat pe o intrare comuna
tuturor bistabilelor se ajunge in ultima situatie cand datele sub
forma binara se afla introduse complet in registru.

Fig.11 Modul de lucru al registrului serie

II.2.4. Registre cu inscriere paralel si citire paralel


Un astfel de registru contine un numar de bistabili egal cu
numarul de pozitii binare (biti), ce urmeaza a fi memorat.
Inscrierea paralela se efectueaza prin inscrierea simultana
a tuturor informatiilor prezente la portile de intrare a bistabililor
respectivi, pe durata unui singur impuls de tact sau comanda de
inscriere.
Odata inscrierea efectuata, informatia continuta in registru,
poate ramane aici o perioada nedefinita de timp (cu exceptia unei
defectiuni).
Citirea se efectueaza tot pe durata unui singur impuls de
tact sau semnal de citire, care deschide portile SI (AND) conectate
la iesirile bistabililor. Schema de principiu a unui astfel de registru
este in figura 12.

Fig.12 Registru cu inscriere paralel si citire paralel

II.2.5. Registre cu inscriere paralel si citire serie

12

Structura acestui registru este asemanatoare cu cea a


registrului S/P.
Datele sunt introduse simultan in registru prin circuitele SI
(AND) si sunt extrase, apoi, bit cu bit la iesirea serie, la comanda
impulsurilor de tact.

Fig.13 Registre cu inscriere paralel si citire serie


1

Tabel

Diagrama de stari ce reda functionarea unui astfel de


registru, pentru un cuvant de 4 biti, a, b, c, d, va fi cea din tabelul
1.

II.3. Registre de deplasare


La momentul t0 continutul registrului este cel din figura 14.
La momentul t1 are loc deplasarea informatiei spre dreapta cu o
pozitie, asa cum se arata in figura 15.

Fig.14Continutul unui registru de tip


registru de tip
serie la momentul t1

Fig.15Continutul unui
serie la momentul t 0

Acest lucru se descrie in general prin ecuatiile: X1(t+1) = 0,


sau ceea ce se introduce din afara; X2(t+1) = X1(t); X3(t+1) =
X2(t); X4(t+1) = X3(t); X4(t) se pierde.
Deplasarea informatiei celula cu celula trebuie sa se
realizeze intr-un sincronism perfect, adica in momentul in care
(X1)X2 sa aiba loc si (X2)X3. Daca (X1) a trecut in X2 inainte ca
(X2) sa fie trecut in X3, inseamna ca in X3 trece tot (X1) si, prin
urmare, s-a produs o alterare a informatiei.
Deoarece in practica este greu de realizat simultaneitatea
transferului intre celulele registrului, se recurge la solutia
13

deplasarii continutului in mai multe etape, cu folosirea unor celule


binare auxiliare.
In acest caz deplasarea cu o pozitie comporta patru faze,
dupa cum se vede in figura 16.
X1, X2, X3 si X4 sunt celulele principale ale registrului, iar X1,
X2 si X3 sunt celule auxiliare.

Fig.16 Deplasarea in patru faze a continutului registrului serie


In faza 0 se prezinta continutul initial al registrelor X si X. In
faza 1 (X) X, iar in faza 4 se face stergerea celulelor auxiliare,
putandu-se lansa un nou subciclu de patru faze pentru deplasarea
cu inca o pozitie la dreapta. Pozitia X1 a registrului poate ramane
libera (0) sau poate sa memoreze o cifra binara introdusa din
exterior.
De asemenea, daca X4 a fost ultima pozitie din dreapta a
registrului, in urma deplasarii se pierde cifra binara care era
memorata initial in X4. Schema ce realizeaza functionarea
descrisa mai sus este prezentata in figura 17.

Fig.17 Schema deplasarii in patru faze a continutului registrului


serie
Schema din figura 17 poseda o siguranta in functionarea
sporita, dar prezinta dezavantajul unei durate mari de efectuare a
operatiei de deplasare (un subciclu comporta patru timpi).

II.3.1. Registre cu inscriere serie si citire serie

14

Un registru de deplasare este format dintr-un numar de CBB


conectate in serie. El poate inmagazina informatia si o poate
transfera de la un bistabil la altul.

Fig.18 Registru de deplasare cu bistabili de tip D


Figura 18 reprezinta un registru de deplasare cu bistabili de
tip D, acestia gasindu-se, initial, in starea 0.
Fiecare impuls de tact va deplasa starea 1, ce apare la
intrarea primului bistabil, cu cate o celula spre dreapta, pana ce
este scoasa din registru.
Un registru de deplasare spre stanga, este reprezentat in
figura 19. In acest caz, starea 1, care apare la intrarea D a
CBB3, este deplasata cu o celula spre stanga, la fiecare impuls de
ceas.

Fig.19 Registru de deplasare spre stanga

II.3.2. Registre cu inscriere serie si citire paralel


Acest registru are rolul de a transforma informatiile din mod
serie, in mod paralel. Schema de principiu a unui astfel de
registru este prezentata in figura 20.

Fig.20 Registru cu inscriere si citire paralel

15

Functionarea acestui registru pentru un cuvant de 4 biti a, b,


c, d, in care literele pot avea valorile 0 sau 1.
Tabel 2

Cuvantul este introdus in serie, bit cu bit, in registrul de


deplasare, la fiecare impuls de tact (care trebuie sa fie sincronizat
cu viteza de sosire a datelor). Cand registrul a fost complet
incarcat, se da comanda de CITIRE si, prin cela patru circuite SI
(AND), datele sunt livrate in paralel. Citirea in paralel a unui
registru nu este distructiva (nu se sterge informatia continuta).
Utilizarea registrului pentru o noua informatie se face dupa
punerea lui pe zero (stergere).

II.3.3. Montaj cu registru de deplasare


Cu registrul de deplasare CDB 495 E se poate realiza un
montaj simplu de lumina dinamica. Montajul poate fi folosit
cu succes la aranjamentele scenice, pentru pomul de iarna.
Schema electrica (figura 21) contine un generator de
semnale dreptunghiulare realizat cu o jumatate din capsula
integrata CDB 413 E. Perioada de oscilatie este dictata de
constanta R1C1.
Valorile acestor componente se pot modifica in limite destul
de largi pentru a obtine frecventa dorita (totusi R 1 nu se va
micsora sub 200). Circuitul CDB 495 E este un registru de
deplasare conectat in schema din figura 21, astfel incat sa
realizeze o deplasare spre drepta a informatiei aflate la intrarea
seriala.
Functionarea montajului se bazeaza pe recircularea unui 1
logic (+5V) de catre registrul de deplasare CDB 495 E. Prin
trecerea lui 1 logic pe la fiecare iesire a registrului de deplasare,
fiecare tiristor este adus pe rand in conductie, in acest fel
comandandu-se aprinderea secventiala a becurilor, dand impresia
de miscare a luminii.
Viteza de miscare a luminii se regleaza din potentiometrul de
100. Becurile vor fi de 26 V/0,3 A si se vor lega 9 becuri in serie la
16

anodul fiecarui tiristor. Tiristoarele sunt de tipul T1N4 (1 A/400 V).


Sigurantele S sunt de 0,5 A. In cazul in care se doreste sa se
comande becuri de 220 V, tiristoarele vor fi inlocuite cu altele
corespunzatoare, in functie de numarul de becuri comandate.

Fig.21 Lumina dinamica cu CDB 495E

II.4. Registre statice si dinamice


II.4.1. Registre statice
Tehnologia MOS permite realizarea unor registre cu un
numar foarte mare de celule de memorie (de ordinul zecilor). In
registrele statice elementele de baza sunt tot bistabilele. Schema
tipica a unui astfel de bistabil este cea din figura 22. Pentru
transferul datelor dintr-un etaj in urmatorul sunt necesare doua
semnale de tact, 1 respectiv 2.
Presupunem ca se intra pe A cu un semnal de felul celui din
figura 23. In timpul perioadei t1 a semnalului de tact 2, portile
tranzistoarelor T3 si T4 sunt la potentialul masei. Fiind blocate,
informatia este stocata in capacitatile grilelor C1 si C2 care raman
incarcate. In timpul t2 tactul 1 ia o valoare negativa, care are ca
efect deschiderea tranzistorului T5 si transferarea informatiei in B.
Nivelul logic 1 (logica negativa) prezent in A se regaseste in B,
capacitorul C1 se incarca negativ, tranzistorul T1 devine conductor
si potentialul din C trece in zero. In timpul t3, 1revine la zero,
blocand T5 si izoleaza intrarea lui T1, C1 conserva sarcina sa, iar
punctul C ramane la nivelul 0.

17

Fig.22 Bistabil

Fig.23 Semnalul intr-un bistabil

Daca in timpul t4, 2 devine negativ, ceea ce ar deschide T3 si


T4, potentialul din C se aplica in D. Tranzistorul T2 se blocheaza, iar
bistabilul trece in starea T1 conduce si T2 blocat.
Dupa cum se observa, acest tip de bistabil contine un numar
mare de tranzistoare MOS. Acest dezavantaj se elimina in cazul
registrelor dinamice.

II.4.2. Registre dinamice


In celula bistabila dinamica informatia este memorata sub
forma de sarcina electrica pe capacitatea de grila a
tranzistoarelor MOS. In cazul registrelor statice este necesar un
semnal de tact bifazic a carui fracventa poate lua orice valoare
intre zero si frecventa maxima de lucru permisa tehnologic (de
obicei 1 Mhz).
Contrar registrului static, registrul dinamic poate functiona
numai cu un tact cu 4 faze, iar frecventa nu poate lua valori sub o
limita stabilita tehnologic.
In figura 24 este prezentata schema de baza a bistabilului
dintr-un registru dinamic. Daca pe intrarea A apare un nivel logic
1 (negativ), tranzistorul T3 primeste pe grila sa o tensiune
negativa. La momentul t1 intrarile de tact 1 si 2 iau o valoare de
26V. T3 este blocat si C1 se incarca prin T1 care conduce. In timpul
t2 , 1 revine la 0, dar 2 ramane la 26V.

18

Fig.24 Bistabil-registru dinamic

Fig.25 Semnal bistabil

Tranzistorul T1 este mentinut blocat in timp ce T2 si T3 sunt


conductoare si C1 poate sa se descarce. In timpul t3, 3 si 4 iau o
valoare negativa (-26V), T5 si T6 sunt blocate in timp ce t4 conduce
si permite lui C2 sa se incarce negativ. In momentul t4 grila lui T6
(punctul B) este la zero (tranzistor blocat) si permite pastrarea
informatiei in capacitatea C2 Se observa ca la finele ciclului de
tact (t1+t2+t3+t4) nivelul negativ (1 logic) aplicat in A se regaseste
in C (figura 25). Pe urmatorul ciclu de tact informatia este
transferata in urmatorul bistabil.
La C.C.S.I.T.S. (Microelectronica) se fabrica circuitul ROM 03.
Este un registru de deplasare (dinamic) cu capacitatea de 64 biti
realizat in tehnologie MOS cu canal P si poarta de aluminiu.

19

Cap.III NORME DE PROTECTIE A MUNCII


Se interzice folosirea instalatiilor electrice provizorii, cu
exceptia alimentarii cu energie electrica la locurile de munca
unde se executa reparatii.
La tablourile de distributie a energiei electrice se vor folosi
numai sigurante calibrate.
Aparatele si echipamentul electric n stare defecta se vor
deconecta imediat de la reteaua electrica.
Utilajul electric, dupa terminarea lucrului, se scoate de sub
tensiune.
Conectarea la reteaua electrica a diferitelor aparate si/sau
montaje electrice se va face numai dupa verificarea de catre
conducatorul lucrarii de laborator a montajului efectuat.
Deoarece aparatura electrica de masurare este sensibila la
socuri mecanice si/sau electrice, nu trebuie trntita pe masa si nu
se va lucra la valori mai mari dect cele nominale. Orice defect
functional al aparaturii trebuie semnalat personalului de
conducere a lucrarii.
Aparatele de masura se aseaza pe masa astfel nct sa fie
accesibile manevrei sau astfel ca citirea sa se faca n conditii
normale de lucru.
Dupa ce a fost hotart locul aparatelor, se trece la
executarea legaturilor electrice conform schemei de montaj cu
ajutorul cordoanelor de legatura.
Montajul se executa fara a se porni sursa de energie
electrica.
Dupa executarea montajului, se verifica pozitia de ncepere a
experimentarilor pentru aparatura de masura si control (de
exemplu:
pozitia
cursoarelor
reostatelor
si
autotransformatoarelor, pozitia comutatoarelor aparatelor cu scari
de masura multiple etc.).
n momentul conectarii stecherelor n prize, degetele nu
trebuie sa atinga partile metalice ale stecherelor.
nainte de a ncepe executarea lucrarii, montajul va fi
controlat de cadrul didactic; nimeni nu are voie sa faca punerea
sub tensiune nainte de acest control.

20

Este interzis a se umbla la alte butoane ale aparatelor


electronice, n afara celor cu care se lucreaza si care vor fi
indicate de cadrul didactic.
n timpul experimentarilor este interzisA plimbarea de la o
masa la alta, de a circula prin laborator sau a ntretine discutii n
afara temei de studiat.
Persoanele care deservesc instalatiile electrice trebuie sa
ndeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa fie sanatoase din punct de vedere psihic;
b) sa posede cunostinte profesionale si de tehnica securitatii
muncii corespunzatoare;
c) sa cunoasca procedeele de scoatere de sub tensiune a
persoanelor electrocutate si de acordare a primului ajutor.
n timpul desfasurarii experimentului nu se vor atinge piesele
conductoare aflate sub tensiune.
Desfacerea montajului experimental se va face numai dupa
decuplarea alimentarii tuturor aparatelor.
Daca se observa un defect ce ar avea drept consecinta
distrugerea unui aparat sau a unui element din schema, se scoate
imediat montajul de sub tensiune.
Este interzisa abandonarea instalatiei aflate sub tensiune si
lasarea ei nesupravegheata.
Pe mesele de lucru nu se vor pune alte obiecte si se vor
ndeparta conductoarele de prisos.
Lucrarile care urmeaza a se efectua trebuie studiate cu
atentie pentru a se cunoaste punctele din montaj cu tensiune
ridicata, precum si modul de lucru corect cu fiecare montaj
realizat.
Datorita nerespectarii acestor norme de protectia muncii se
pot produce doua feluri de accidente:
a) electrocutarea prin atingerea directa a partilor
conductoare aflate sub tensiune, sau prin atingeri indirecte, ca
urmare a defectarii izolatiei;
b) defectarea sau distrugerea aparatelor din lucrare.

21

BIBLIOGRAFIE
C. Bulucea - Circuite integrate liniare, Editura Tehnica,
Bucuresti, 1976
K. F. Ibrahim - Introducere in electronica, Editura Teora,
Bucuresti, 2002
E. Nicolau - Manualul inginerului electronist, Editura
Tehnica, Bucuresti, 1975
Barry Wilkinson - Electronica digitala Bazele proiectarii,
Editura Teora, Bucuresti, 2002

22