Concepte geniale de supravietuire nationala n era globalizarii

convorbire a lui Viorel Patrichi cu Mircea Druc

Romnii, la fel ca toti europenii, se afla ntr-un moment de raspntie. O rasturnare a
bsurda a valorilor ne marcheaza pe toti, chiar daca nu toti ne ngaduim timpul sa
constientizam acest dezastru.
Antiselectia este n curs si provoaca efecte de lunga durata. Alte popoare se preg
atesc temeinic pentru a face fata experimentelor servite de campionii globalizar
ii.
Nu toti europenii vor sa devina sat mondial si se pregatesc sa riposteze. nainte de
Craciun, Parlamentul de la Budapesta a adoptat o lege uluitoare pentru liderii
de la Bruxelles: ncepnd cu 1 ianuarie 2013, numai ungurii vor putea cumpara pamnt n U
ngaria , a comunicat Ministerul Dezvoltarii Rurale din tara vecina. Ungurii si cons
erva spatiul panonic, cucerit trziu, n timp ce noi ne nstrainam pamnturile. Si e doa
r un aspect.
Am cautat un om care sa-mi explice acest fenomen. Mi-am amintit ceea ce a spus i
storicul Florin Constantiniu: daca ar fi sa intre vreodata n vreun partid politic
, ar merge numai alaturi de Mircea Druc... L-am sunat deci pe Mircea Druc, primu
l sef de guvern anticomunist de la Chisinau, un excelent cunoscator al teoriilo
r antropologice si al realitatilor actuale din tot spatiul euroasiatic si nu num
ai. Cnd a auzit ce vreau, s-a otart: Adica sa stam si sa vorbim - doua activitati din
are nu iese nimic. Pentru doi idealisti care vor sa puna lumea la cale. Mie mi pl
ace constatarea zen: Cine stie nu vorbeste, iar cine vorbeste nu stie!
Dupa mai multe replici tfnoase, l-am convins totusi pe Mircea Druc sa stam de vor
ba. (V. P.)
- Domnule Mircea Druc, trecem printr-o perioada speciala din istoria eroziunii n
atiunilor, fenomen provocat de globalizare. Un fenomen promovat de trusturile tr
ansnationale care si-au impus astfel interesele pentru libera circulatie a capit
alurilor. Sigur ca, destul de frecvent, beneficiar este si omul de rnd. El se buc
ura ca poate deveni cetateanul Terrei: poate circula liber, studiaza unde poate,
munceste pentru el sau si deschide afaceri proprii, daca reuseste. Nimic nu pare
mai atractiv. Unii chiar gndesc ca asa e bine si li se pare normal sa plece oriu
nde pentru propriul confort.
Daca urmarim lucrurile nsa mai atent, efectul fenomenului asupra statului nationa
l este dezastruos. Si atunci apar concepte geostrategice noi care practic ajuta
tocmai globalizarea si subminarea statului national. Concepte care sprijina tot
trusturile transnationale, amenintnd capacitatea de supravietuire economica a sta
tului-natiune. Ceea ce se ntmpla n Uniunea Europeana cu statele, altadata prospere,
si care deja nu mai pot sa-si plateasca salariile, pensiile, alocatiile sociale
, este edificator pentru tendinta acestui fenomen extrem de nociv.
Ce destin mai are natiunea astazi, n secolul 21 si ce noi provocari vor mai fi pe
ntru statul-natiune n Europa?
- Acest diagnostic este relativ corect. Asta rezulta cnd corporatiile conduc lume
a. Teza lui David Korten este greu de combatut. Cred ca marile corporatii transn
ationale se comporta ca niste celule canceroase si vor mpartasi destinul acestora
.
- Da, dar organismul viu poate sa moara.
- Celulele canceroase se dezvolta egoist ntr-un organism si uita de ntregul armoni
os. Noi, doar noi! Pna moare organismul si atunci mor si ele. Daca dinozaurii eco
nomiei corporatiste globale distrug statele (nu numai statele-natiune se afla n p
ericol), atunci si ei vor pieri.
- Cnd m-am referit la statul national, m-am gndit ca se creeaza iluzia ca, n locul
statului national, se poate constitui o structura suprastatala, tot cu functiile
unui stat, ca Uniunea Europeana sau Uniunea Eurasiatica, n care sigur ca statul
national nu-si mai are niciun rost si functiile lui sunt preluate de aceasta nou

a structura geostrategica, unde se apara drepturile individuale, nu drepturile n

ationale, etnice. n plina criza, ne vor convinge ca numai transferul suveranitati
i spre un centru unic de comanda ne mai poate salva. Si toata lumea e fericita.
- Asa a fost si asa va fi. Imperiul Roman, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Otom
an, Uniunea Sovietica au disparut la fel. Tot pe valul unei mari cotituri istori
ce s-a creat Uniunea Europeana si vor mai veni si alte suprastructuri care, prin
definitie, se nasc si apoi mor.
Brandul Dacia Felix era mai tare ca brandul Elvetia de astazi
- Credeti ca ne aflam iarasi n fata unui experiment artificial care nu are legatu
ra cu natura dezvoltarii societatii umane?
- n sensul binefacator al cuvntului, este vorba de forme inventate. Si cei care au
facut Uniunea Sovietica poate credeau sincer n asemenea proiect. Aveau si princi
pii meschine, ascunse pentru ntelegerea oamenilor obisnuiti, dar si viziuni since
re: credeau ca paradisul terestru este un model viabil.
Uniunea Sovietica a exacerbat politicul, care trebuia sa fie pe prim plan, ignorn
d economicul si psihicul. Uniunea Europeana ignora psihicul si politica national
a, dar pune pe prim-plan economicul. Si acest model este eronat. Vor aparea form
e de rezistenta etnopsihologica. Problemele nationale nu dispar, orict de prosper
a ar fi tara. Norvegia este o natiune de invidiat si tocmai acolo a avut loc un
fenomen extrem.
Uniunea Europeana nu este o noutate. Si cei care au construit Imperiul Roman cre
deau ca realizarea lor este culmea civilizatiei umane. S-a prabusit. Imperiul Br
itanic, Imperiul Francez erau idei frumoase si s-au dezagregat.
Ce putea fi mai frumos n materie de civilizatie inedita, dect Dacia Felix? Tara ce
a mai fericita ntr-o lume decadenta a Imperiului Roman, care era oricum construct
ia perfecta a lumii antice. Brandul Dacia Felix era mai tare ca brandul Elvetia de a
stazi. Nu dacii au creat conceptul. De ce nu au fost percepute similar si alte s
patii acaparate de Imperiul Roman: Britania Felix, Palestina Felix, Iberia Felix
?
Imperiul Roman a gasit solutia salvarii sale temporare: aurul si argintul Daciei
. Celelalte provincii fusesera complet epuizate. Dar, afara de criza financiara,
imperiul mai avea un punct nevralgic: dupa ce a nabusit revolta iudaica, toti cr
estinii, n loc sa ramna pe loc, s-au nghesuit n catacombele din Roma. Capitala imper
iului se sufoca din cauza veneticilor. Imigrantii de astazi. Si a venit ideea ge
niala: Vreti sa nu va mai persecute nimeni, vreti libertate religioasa? Atunci m
ergeti n urma trupelor spre Dacia Felix. Asa a aparut prima natiune crestina, cea
a romnilor.
Acesta a fost primul si cel mai mare scenariu din istorie. Si genocidul dacilor
s-a repetat necrutator. Ca asa este istoria.
- Chiar e plauzibil un asemenea scenariu?
- Daca nu e plauzibil, de ce ma mai ntrebati? Eu spun ce gndesc. Unde au disparut
primii crestini evrei? S-au volatilizat? Peste 1400 de ani, popoarele de pe cont
inentul american au trecut exact prin acelasi experiment ca dacii pe timpul roma
nilor. Tot pentru aur.
Dupa Reconquista, cnd i-a aruncat peste mare pe mauri, Spania nu mai avea rezerve
de aur si argint. Colapsul economic parea inevitabil. Si parca l-a trimis Dumne
zeu pe Columb, care a promis ca va gasi aur. Si a gasit. Asa au aparut si celel
alte imperii, pe acelasi concept salvator. n prezent, se clatina dolarul si din n
ou se cauta cu disperare aurul si argintul.
- Acum unde mai gasim aur?
- Mai avem la Rosia Montana, de unde si publicitatea extrem de agresiva. Vor lua
tot ce a mai ramas de la altii...
Si Uniunea Europeana da deja semne de epuizare
- Consensul pe care s-a bazat comunitatea europeana, ca un nou concept geostrate
gic, e posibil sa nu reziste n plina criza economica mondiala dupa delegarea suve
ranitatilor?

- Lucrurile iata se repeta. Plutocratia a distrus Europa prin cele doua razboaie
mondiale. Si din nou ntrebarea: ce facem? Un ziarist italian, Benito Mussolini,
aflat pe front, a inventat un model: fascismul. Un alt ostas, voluntar austriac,
Adolf Hitler, ndurnd ororile transeelor, a vrut sa salveze si el omenirea: a inve
ntat nazismul. Un evreu si doi rusi au inventat si ei ceva: bolsevismul. Toate s
-au epuizat n cele din urma.
Si Uniunea Europeana da semne de epuizare. Conceptul care se afla la baza Uniuni
i Europene este la fel de frumos si de romantic precum idealul de constructie a
Uniunii Sovietice care avea cea mai perfecta constitutie din istorie. Panait Is
trati, la nceput, chiar credea ntr-o asemenea utopie.
- Una este sa crezi n hrtia scrisa si altceva este sa observi fenomenul real.
- Sigur. Acum ne aflam ntr-o etapa istorica n care intervin mai multi factori, nu
numai sociali, nu numai politici sau economici. Apar pna si elemente cosmice noi
surprinzatoare.
- Asistam la o oboseala generalizata a lumii contemporane?
- Este o evidenta epuizare. S-ar putea sa intervina ceva. Stiu putin, din lectur
i, despre starea de spirit a societatilor pre-columbiene. Aveau aur mai mult dect
toata Europa luata la un loc. Erau nsa osificate n civilizatia lor. Se temeau, cr
edeau si asteptau ca va veni cineva din ceruri sa-i pedepseasca sau sa-i salveze
. Si au aparut europenii: barbosi, calare pe cai - niste centauri! I-au speriat
cu arme de foc, cu alcool si cini, lucruri nemaivazute pna atunci.
Zeii debarcati i-au derutat ntr-att, nct, la nceput, ei nu opuneau nicio rezistenta.
Acum se poate produce deja un fenomen cosmic, ceea ce ar putea duce la un final
similar cu disparitia dinozaurilor. Sau poate sa apara un contact extraterestru,
care nu este exclus. Si ceva va transforma totul din nou. Este necesara si posi
bila o transformare radicala. Care nu este intrinseca, politica. Ea urmeaza sa v
ina din exterior.
- De unde?
- Din Macrocosmos.
- Nu gasim remediul n lumea noastra concreta?
- Cine sa ofere o noua paradigma? Sindicatele? Partidele politice? Elitele? So
cietatea civila? De unde sa vina acest imbold, aceasta straluminare, aceasta cla
rificare pentru schimbare? Am crezut n pluralismul de idei. Ct de naivi eram cu do
ua decenii n urma! S-a consumat pna la urma si acest concept.
Ungurii prefera modelul turanic
- Exact n aceasta perioada de dilutie mondiala a statului national, n special, la
care tin n primul rnd - pentru ca statul national este de departe verificat n timp
si este cea mai rezistenta forma de organizare politica, administrativa, regener
atoare a societatii umane - ncep sa apara manifestari, tendinte care vor sa justi
fice si sa revendice origini ndepartate si cuprinzatoare pentru anumite etnii. N
iste modele de supravietuire. Ungurii se dezic de sorgintea lor fino-ugrica si p
retind ca ar fi de origine turanica, turcica. Rusii vor sa-si salveze imperiul n
jurul etnosului cultural rusesc, indiferent de natiunile componente. Vor reusi a
ceste modele sa devina alternative salvatoare pentru aceste natiuni?
- Ungurii sunt creativi, au o perspicacitate a lor. I-a adus de dincolo de munti
i Urali, n Europa, ciclonul istoric numit marea migratie a popoarelor . Cu o mie de
ani n urma, au luat o decizie cruciala pentru propriul destin. Au ales, prin Stef
an cel Sfnt, sa treaca la catolicism. Si-au renegat fiinta ancestrala , dar au intra
t n civilizatia europeana si Ungaria a ajuns imperiu dualist.
Ceva asemanator s-a petrecut cu khazarii de pe Volga. Aveau o dilema: sa adopte
ori islamul, ori crestinismul. Au preferat mozaismul. La fel si slavii - au dec
is sa treaca la crestinism prin intermediul grecilor. Daca slavii adoptau islam
ul sau budismul, prin cneazul Vladimir, ar fi fost extrem de interesant. Dar dac
a adoptau mozaismul? Era o alta istorie. Au optat pentru varianta bizantina a cr
estinismului si astazi evalueaza cu ce s-au ales.
- Pe ce mai pot miza acum ungurii?
- Ungurii au mizat pe destramarea Uniunii Sovietice. Au mizat pe triumful Uniuni
i Europene. Erau siguri ca, dupa nlaturarea lui Nicolae Ceausescu, Romnia va fi de

zmembrata si ea. Nici nu se ndoiau de acest epilog. Erau siguri ca, n 1994, Ucrain
a se va destrama. Iar Galitia si Transilvania vor intra, mpreuna cu Ungaria, n NAT
O si Uniunea Europeana. Nu era anexarea clasica, dar ar fi fost multumiti. Pna la
urma, cei mai dezamagiti din toata aceasta tevatura au iesit tot ei, ungurii. S
i n spatele acestui front, a aparut Ucraina. Daca intra Ucraina n NATO si n Uniunea
Europeana, Romnia si Ungaria ajung a cincea roata la caruta. Ungurii nu merg n A
nglia sa lucreze ca instalatori, dar se duc polonezii, lituanienii, romnii. Si nu
mai stiu ce sa faca. Uniunea Sovietica prelua productia fermelor din Ungaria. A
cum e mai greu, Rusia are orice. Ideea fino-ugrica era frumoasa, dar pare mai a
tractiva ideea turcica. La un calcul aritmetic, nu da bine originea fino-ugrica
pentru unguri. Sunt prea putini. Estonienii
circa doua milioane, mai sunt patru
milioane de finlandezi, komi-permiacii, mariitii. Si aici se termina cu fino-ugr
icii. Vreo 10 milioane.
Dar lumea turanica e altceva! Turcia, Kazahstan, Uzbekistan, Turkmenistan, Azerb
aidjan. Presedintele Ungariei a declarat: partenerul nostru strategic este Uzbek
istanul. Kazahstanul pretinde si el sa conduca lumea turcica, desi rusii fac tot
posibilul sa strneasca revolta uigurilor din sud, dar si din China. Asa ar mpusca
doi iepuri.
Codul genetic al unei natiuni - spatiul, limba si aspiratia catre libertate
Comportamentul ungar este un factor benefic pentru ascensiunea unei natiuni. Au
acceptat catolicismul si s-au adaptat la realitatile Europei pentru a conduce.
Romnii pretind ca ar fi urmasii Romei, ca fac parte din constelatia latina europe
ana, alaturi de tarile surori Franta, Italia, Spania, Portugalia. Dar nu au pres
tigiul ungurilor n Europa, ramnnd mai aproape de Grecia ortodoxa.
- Si atunci specificul national trebuie cautat dincolo de religie?
- Nu are nimic comun religia cu specificul national . Religiile, la fel ca doctrine
le internationaliste, sunt n detrimentul natiunilor. Fiecare religie doreste sa d
evina universala.
- Si atunci ce defineste o natiune?
- Spatiul mostenit este esential, decisiv pentru o natiune. Patria mea nseamna: C
arpatii, Dunarea, Marea Neagra, Nistrul si Tisa. Daca ai nscris n codul genetic ac
easta realitate, esti romn autentic. Este ca la regnul vegetal, ca la regnul anim
al. Pamnt, apa si cmp magnetic. Limba. n secolul al XIX-lea, se faceau studii de li
ngvistica, de etnopsihologie pentru a ncadra natiunile. Apoi fondul genetic. Cerc
etarile genetice arata ca turanicii reprezinta doar 2-3% din zestrea genetica a
ungurilor. Evreii fac studii genetice n toate satele de munte din Spania si din P
ortugalia, pentru a dovedi ca multi au fost obligati sa se crestineze. Prin urma
re, natiunea este definita de factorul spatiu (a se observa legatura cu Marea Pu
tere Cosmica BHUWANESHVARI, n.n.), factorul lingvistic si de factorul genetic. S
piritualitatea este un produs al educatiei. Oamenii vii produc spiritualitatea,
nu invers.
Astazi, noua miscare legionara nu are sanse sa se refaca tocmai din cauza ascens
iunii procesului de secularizare. La rndul lor, rusii sustin ca preotii lor sunt
mai rai ca agentii KGB de pe timpul lui Stalin. Grecii pretind ca ar fi cei mai
buni ortodocsi, dar dau cu piciorul n statul lor national: nimeni nu plateste imp
ozite, nimeni nu munceste, dar vor sa vina salvarea!
Iranienii sunt musulmani, dar ca natiune nu au nicio legatura cu arabii. La fel,
polonezii catolici fata de italieni. Nu faci o natiune puternica doar cu ajutor
ul moastelor. Trebuie dezvoltata creativitatea dumnezeiasca a oamenilor care for
meaza o natiune.
- Apar gnditori care sustin ca Rusia va avea din nou un rol decisiv n lumea contem
porana prin intermediul religiei pravoslavnice. Ei cred ca Rusia ar putea sa dev
ina a treia Roma, cu toate ca lumea contemporana a ajuns, n felul ei, la a patra
Roma, laica America. Barack Obama a depus juramntul la... Capitoliu! Mai este pos
ibil un asemenea model religios ntr-o lume tot mai secularizata?
- Este o speranta att de naiva a unui segment mic de intelectuali rusi, nct te cupr
inde o tristete iremediabila. Ideea celei de-a Treia Rome e veche, de pe timpul
Imperiului Tarist si nu are nicio sansa. Asa cum lumea comunista a fost un mit s

i nu a ramas nimic din ea. Asa au crezut unii ca, dupa caderea Uniunii Sovietice
, vor reface fenomenul Kazacestvo . Se mbracau cu recuzite cazacesti teatrale, ca pe
timpul tarilor. Multi au venit sa lupte n Transnistria, n 1992, contra fascistilor
romni . Niste hachite de care nu s-a ales nimic.
Apropo! Si intelectualii romni vin cu modele de guvernare, care sa salveze Romnia.
Unele chiar constructive, substantiale. Dar clasa politica nu-i baga n seama.
- Toate modelele spirituale s-au epuizat si, dupa 2000 de ani, trecnd prin dezast
rul comunist, crestinismul s-a regenerat. Sigur, nu la aceeasi dimensiune la car
e era. De ce religia nu ar fi un model de salvare?
- Japonezii nu s-au regenerat doar prin shintoism. Ati vazut cum s-au comportat
dupa explozia de la Fukushima? Stateau la coada ca sa ia o sticla cu apa, fara s
a zica nimic. Noi ne mbrncim si pentru o sticla de agheasma sau, ca sa ajungem nain
tea celorlalti, sa atingem moastele binefacatoare. Numai un cod de comportament
ca al japonezilor si un ghid moral similar asigura saltul calitativ popor-natiune
-etnosistem . Desi sunt o ramura a budismului, japonezii se comporta total diferit
de chinezi sau de indieni.
Putin, Tarul cel Alb , urmasul lui Ginghis Han
- Dar modelul Eurasia, la care viseaza Vladimir Putin? Are sanse? El vine cu un
model de constructie care nu e nou, dar l-a introdus n programul electoral. Baza
natiunii ruse nu ar fi de natura etnica, ci de natura spirituala rusa. Adica, et
nii diferite au constituit o natiune timp de o mie de ani n jurul unei singure sp
iritualitati cea rusa. Si asa sa ramna!
- Care spiritualitate rusa? Sa impui limba rusa n fostele colonii si mai ce? Sa i
mpui religia pravoslavnica tuturor? Putin nu vorbeste de religie, doar se afisea
za cu patriarhul. Se alege praful ?i de acest model.
- Rusii fac marsuri la ei, la Moscova sau la Sankt Petersburg, unde scandeaza nu
mele zeului Perun al slavilor vechi, dar discuta si despre religia ortodoxa. Est
e un melanj straniu, care denota porniri contradictorii si paradoxale
exista o d
eruta spirituala totala. Ce se ntmpla de fapt cu pretinsul nationalism rus?
- Proiectul pravoslavnic vine n contradictie cu actuala stare de spirit a societa
tii ruse. Acum din Rusia pleaca de bunavoie mai multi dect dupa puciul bolsevic d
in 1971. Au scoli si biserici n tarile pe unde se aseaza. Dar Kremlinul mai ncearc
a la Chisinau si la Kiev sa faca autonomii, sa impuna rusa ca a doua limba de st
at.
Rusii sa decida mai nti care este spatiul lor geografic, pentru care sa obtina un c
ertificat de proprietate , recunoscut de toate natiunile din Federatia Rusa si din
fostul Imperiu Sovietic. Altfel nu vor putea depasi deruta spirituala, iar proi
ectele de acest gen vor esua.
Mai vor rusii Tarile Baltice sau Caucazul? Mai vor ei Asia Centrala? Vor ei ca T
ransnistria sa fie a lor? Atunci vine colapsul. Dar nu cred ca rusii adevarati a
sta si doresc. Daca mata vrei sa faci Romnia n Spania, n Italia, cnd muntii nostri
pustii, esti deja pierdut.
Pe rusi i atrage cel mai mult Coasta de Azur a Frantei. Pentru unii e prea scump
si merg spre Spania si Portugalia. Aleg zone rezidentiale nchise, securizate, la
mare, cmpuri de golf, la caldura si, obligatoriu, pe litoral, fiindca nu mai vor
iarna ruseasca. Sunt ermetici, evita sa aiba contacte cu diaspora rusa. Nu-i int
ereseaza nici conationalii lor aflati cu diverse ocazii prin vestul Europei. Sun
t tineri foarte prosperi, multi activeaza n exploatarile petroliere, dar care s-au
cam saturat de Rusia . E chiar vorba lor. Doresc si un sistem de nvatamnt eficient
pentru copiii lor. Este o dovada ca din Rusia continua sa fuga capitalul, inclus
iv cel uman.
- Nu e semnul unui dezastru spiritual?
- Nu stiu... Recent, la Barcelona, a avut loc o ntlnire ruso-spaniola. Expertii ce
lor mai mari companii imobiliare din Rusia au venit sa-i lumineze pe expertii sp
anioli: ce oferte prefera rusii, spre deosebire de ceilalti cumparatori de propr
ietati imobiliare. n Valencia, Alicante, rusii ocupa locul nti la cumparari de case
. Ei nu cauta locuinte luxoase, ca au suficiente n Rusia. Ei vor un alt mod de vi
ata.

ram

- Globalizarea ar putea genera un rau decisiv si pentru natiunea rusa?

- Globalizarea, pe care o tot invoci mata, este nociva n primul rnd pentru Rusia. n
tr-o Uniune Eurasiatica, rusii nu pot rezista. Cum vor integra (asimila) Ucraina
Apuseana, cu vreo 20 de milioane de greco-catolici, fascinati si de idealul lui
Stefan Bandera? Sau Tatarstanul, care vrea sa introduca alfabetul latin, iar ti
neretul a declarat: 2013
Anul hanului Bati! . Kazahii demonstreaza ca Ghinghis-han,
cel mai mare cuceritor al lumii, a fost kazah si nu de alta etnie. Definitiveaza
si ei un proiect de trecere la scrierea latina.
n competitia demografica cu musulmanii, care nu vor Lacul Lebedelor si nici opera
lui Berdiaev, pravoslavnicii nu au nicio sansa. Mortalitatea la rusi e galopant
a si depaseste rata natalitatii. Vedeti statistica: tinerele rusoaice raspund ap
elului lansat de Putin - Sa facem copii! . Dar se marita pe capete cu straini. Majo
ritatea islamici, din Federatia Rusa. Si devin mame eroine cu zece copii. nsa, cnd
mama e rusoaica, iar tatal tatar, caucazian sau german, copilul nu va mai fi ru
s. Nu au reusit internationalistii sovietici sa impuna bolsevismul cu mitraliera
, cum vor nationalistii rusi sa impuna ortodoxia?
Eu nu sunt nici rusofob, nici rusofil. As dori si chiar as putea contribui modes
t la consolidarea unor relatii interstatale adecvate ntre Romnia mea si Rusia. Dar
e necesar sa nteleg mai nti: ce vrea clasa politica de la Bucuresti de la clasa po
litica de la Moscova? Sunt gata cumva romnii sa ntoarca armele ? Ca prea desantat se
agita unii pe la Bucuresti cu noua politica rusa .
- Bntuie niste speculatii de vreo 20 de ani: Rusia ne-ar da gaze ieftine, Rusia a
bia asteapta sa cumpere de la noi si ceea ce noi nu mai producem daca...
- N-are urda matusa! Rusia a obtinut tot ce a dorit de la Romnia: a luat o rafina
rie la Ploiesti, metalurgia, tevile, aluminiul si multe altele prin intermediul
occidentalilor. Ar mai trebui si sistemul de transport al gazelor. Romnia nu mai
produce ncaltaminte, vagoane, mobila, ca sa exporte garantat si planificat n Rusia
. Cu banii de care dispun, rusilor li se aduc acasa toate bunatatile lumii. Nu m
ai sunt la cheremul fratilor din lagarul socialist.
Mie mi se pare curios modelul promovat de revista Peremen, unde elita fostilor of
iteri de informatii din GRU lanseaza alternativa Hoarda de Aur . Renasterea modelul
ui politic, spiritual al lui Ginghis Han. Ei demonstreaza ca perioada cea mai fr
umoasa din istoria lor nu a reprezentat-o victoria crestinismului n Rusia, ci toc
mai cei peste 300 de ani ct au trait n Hoarda de Aur. Nu ntmplator s-a numit de aur . N
u averea era esentiala, ca n capitalism, ci devotamentul, meritocratia. Sa serves
ti patria cu toata credinta. Un asemenea model vine n contradictie cu religia ort
odoxa.
- Este Vladimir Putin Tarul cel Alb, urmasul lui Ginghis Han , asa cum cred ei? Nu
cumva acest lucru denota aceeasi deriva spirituala totala, fiindca rusii nu au u
n model propriu? Pot ei sa propuna, nu sa impuna un model constructiv lumii cont
emporane?
- Cu toata eruptia intelectuala rusa, ei nca nu au un model propriu. Lumea eurasi
atica nu este un proiect rusesc si nu poate fi construita n jurul unui pivot ruse
sc. Rusia poate contribui aici doar cu spatiul ei geografic. Toate atuurile econ
omice le are China, acolo este cea mai mare productivitate a muncii. Putin a cre
zut ca va face o tara fericita ca Emiratele cu petrodolari. Nu merge. Banii fug.
Sa-l spnzuram pe capitan!
- De doua decenii, politicienii romni au pretins si nca pretind ca au creat un mod
el strategic pentru Romnia
aderarea si integrarea n Uniunea Europeana. Eu cred ca
aderarea la structurile euroatlantice este doar un mijloc, iar nu interesul nati
onal obiectiv. Cum vor supravietui romnii ca natiune ntr-o lume care va cunoaste c
rize tot mai puternice?
- Cnd plutesti pe o nava multiculturalista n deriva, ce poti sa faci? Germanii ar pr
opune verificarea motoarelor, repararea sau chiar nlocuirea lor. Britanicii, prob
abil, ar cauta ca plece pe alta nava. Convinse ca nava nu poate fi salvata, unel
e semintii ar ncepe sa nvete a nota.
Primul lucru pe care l-ar face unii romni, ar fi sa-l spnzure pe capitan. Noi am pl
atit bani grei, domnule, si trebuie sa ne dati sampanie, piscoturi si program de

croaziera! . Un singur matelot va formula corect problema: Daca nca nu stim exact nc
otro se ndreapta nava, atunci toate solutiile sunt inutile!
De sapte ani, tot strigam Jos Basescu! . Romnii naufragiaza rar cnd si pun problema di
rectiei. Dupa ce elitele au bagat Romnia n impas, l-au chemat pe maresal sa o salv
eze. Iar peste patru ani, l-au dat pe tava sovieticilor. Ca sa-l mpuste. Ungurii
l-au ajutat pe Horthy sa scape, sa plece n Portugalia. Si-i fac monumente si asta
zi.
Ne-am mndrit cu Ceausescu ca nu a intrat n Cehoslovacia. Ca a scos tara din mizeri
e, dupa care l-am mpuscat, ca pe un cine.
Husak a tradat Primavara de la Praga , a chemat tancurile sovietice, dar cehii nu l
-au executat. Nici pe Todor Jivkov nu l-au omort bulgarii. Kadar l-a tradat pe Im
re Nagy, care a fost spnzurat, dar nu i-au facut nimic ungurii.
Noi nu ne batem capul cu proiecte pentru propria salvare. La nimereala! Avem o m
entalitate conjuncturista, de talcioc.
- Nu sunteti prea dur cu romnii?
- Sunt ai mei si mi permit sa ngros culorile, am dreptul. Vorbesc de mine, nu ma m
enajez. Asa-i la noi! Apare o chestiune vitala, cineva vine cu solutia. Intervin
e specificul nostru national: prima reactie a romnului este sa caute probleme la
aceasta solutie. Bete-n roate! La noi nu merge! Sau lasa, ba, ca merge si asa! M
ai ales la moldoveni.
Agentul Papei
- Este la moda criza identitara a moldovenilor. Ca moldovenii nu stiu nici ei ce
sunt, ca nu sunt n stare nici sa se uneasca cu Romnia, dar nici propriul stat art
ificial nu si-l pretuiesc. Ziaristii rusi sustin ca niciun politician de la Chis
inau nu vrea unirea cu Romnia, desi nu cred ca este asa. Este reala criza identit
ara a basarabenilor, e motivata?
- Este o exagerare, dar ntr-un fel, au si dreptate. Cam asa era prin 1990: nomenc
latura sovietica nu se gndea la unirea cu Romnia. Transnistrenii voiau sa mparta ntr
e ei complexul militaro-industrial, iar basarabenii
complexul agro-industrial. S
a puna mna pe el.
Criza identitara e valabila pentru intelectualii din sfera umanitara. Pna si preo
tii vor cu Moscova. n decembrie 1990, le-am propus n Parlament sa sarbatorim si no
i Craciunul ca europenii, pe 25 decembrie. Ctiva deputati ai poporului - popi si pr
esedinti de colhozuri au sarit ca arsi. Rdea atunci ministrul Ion Ungureanu: Agrar
ienii si interfrontistii au decis ca prim-ministrul Mircea Druc este agentul Pap
ei! . Asa mi-a ramas porecla: Agentul Papei .
Dupa doua decenii, Mihai Ghimpu vine n Parlamentul de la Chisinau cu aceeasi prop
unere, sa sarbatorim Craciunul pe 25 decembrie, ca sa fie respinsa vehement. Des
pre ce vorbim noi?
Sa nu umblam cu zei de mprumut, sa cuantificam, daca vrem sa stim ce este natiune
a. Unitatea de masura pentru o natiune este dorinta de a trai n libertate. Ct de m
ult vrei sa fii liber este un indice de manifestare a personalitatii, la nivel i
ndividual, si a natiunii, la nivel global. Asa cum calitatea vinului depinde de
pozitia dealului fata de soare. Natiunea, n esenta, reflecta capacitatea de autog
uvernare a unui popor si dorinta lui de libertate, de manifestare creativa.
- Si romnii vor sa fie liberi. Fug n toata lumea...
- E de preferat ca, timp de 10 ani, sa nu-i acuzam pe rusi, pe ucrainieni si pe
romni ca emigreaza. Nimic nu a fost mai frustrant, mai distructiv, dect anii de ca
ptivitate, de tarc din comunism. Era umilitor pentru ei sa ceara aprobari de la
komsomol, de la sindicate, de la partid. Este o amprenta pentru doua generatii.
Toate popoarele captive din lagarul comunist ar trebui sa emigreze, sa plece un
timp. Omul vrea sa vada cum este n Dubai si se ntoarce la el n Ferentari. Au emigra
t italienii, spaniolii, portughezii. Foarte bine. Ar putea sa mai migreze doua m
ilioane de romni n strainatate.
Acum, romnii din Basarabia trimit un miliard de euro pe an acasa. Cu mult mai mul
t dect fondul de salarii si de pensii al Moldovei sovietice din 1985. Eu aveam 12
0 de ruble pe luna ca profesor la Universitatea din Cernauti. Ct cstigau oamenii n
Uniunea Sovietica si ct cstiga acum? Eu, la 16 ani, eram tractorist la frontiera c

u China, iar tinerii basarabeni de azi merg la lucru n Portugalia. Ce e rau n asta
?
Eram odata, n studentie, la gara finlandeza din Leningrad. Discutam cu regretatul
Petru Dudnic, nascut n Transnistria, viitorul poet si ziarist: Eu am sa ma fac ma
rinar, Mircea, si am sa ajung la Rio de Janeiro. Dar tu ce vrei?
Sa pot evada. Sa
traversez descult Europa, cu bocancii pe umar, pna la coasta Atlanticului. Sa-mi
racoresc picioarele ranite n apa Oceanului. Apoi sa scriu o carte...
Mai trziu, am ajuns la Atlantic, n Portugalia. Am nceput sa plng. Nu ma vedea nimeni
. Mi-am amintit de tineretea mea captiva n cazarma comunista. Fratele mamei a mur
it n Romnia si eu nu am avut dreptul sa-l vad. Nici pe Gheorghe Vlahuta, fratele b
unicai, profesor universitar n Romnia, nu mi-au dat voie sa-l vad. Abia la 50 de a
ni am putut sa trec Prutul. Setea de libertate este normala si pentru rusi, iar
eu nu-i condamn pentru ca emigreaza.
Rusii vor disparea ca dinozaurii...
- n jurul lui Putin s-a constituit grupul Nasi ( Ai nostri ), ca sa uneasca pamnturile d
e la Pacific la Atlantic contra Americii care trebuie scoasa din Europa. Este un
paradox tragic al rusilor: ei nu-si pot stapni fizic, economic, demografic propr
iul imperiu si vor tot mai mult. ONU a lansat un studiu care arata ce orase vor
disparea de pe Terra din motive economice, demografice, ecologice. Cele mai mult
e sunt din Rusia. Printre ele este si Sankt Petersburg. (Sigur, si Bucurestiul v
a avea aceeasi soarta dupa specialistii ONU...) Noi credeam ca, dupa comunism, r
usii se vor vindeca de magia expansiunii, de obsesia imperiala. Nu e absurd?
- Mi se pare exagerat sa le atribuim rusilor atta sete de acaparare . Dupa 20 de ani
de la coplapsul imperiului sovietic, tot Occidentul vorbeste de comportamentul
nu tocmai corect al unor rusi cu resedinta la New York - Mafia rusa! . Dar majorita
tea sunt evrei plecati din Uniunea Sovietica. Mai apar printre ei si ctiva rusi,
ucrainieni, georgieni, ceceni, moldoveni.
Cnd s-a mpartit lumea, doua natiuni au cam ntrziat: Rusia, din cauza Hoardei de Aur,
si Germania, care era farmitata n statulete feudale. Celelalte croiau de zor impe
rii n emisferele calde. Elita rusa, ofiterii superiori din timpul lui Petru cel M
are si al Ecaterinei mai ales, erau germani si de alte origini.
Nemtii au avut si o republica autonoma pe Volga, desfiintata n 1941. Cohorte ntreg
i de vest-europeni au tot venit n imperiul tarilor. Dupa 1971 a mpnzit Rusia puzder
ia Kominternului. Acum, se pare, lozinca e alta: Evazionisti fiscali din toata lu
mea, uniti-va! Ne vedem la Moscova! .
Expansiunea atribuita rusilor este tipic occidentala, inspirata si promovata de
imigrantii naturalizati. n prezent, agresivitatea contra romnilor, polonezilor, uc
rainenilor, este inspirata, promovata, n buna parte, de rusii de profesie , inclusiv
de evrei rusi. Toti trec, de regula, drept etnici rusi, fiind n realitate doar c
etateni ai Federatiei Ruse.
n 1990-1991, n detrimentul lui Gorbaciov, am pledat pentru presedintele Rusiei Bor
is Eltn pna si la Casa Alba. n timpul puciului, tancurile sovietice asteptau la mar
ginea capitalei. Circa jumatate de milion de oameni au iesit n strada sa apere li
bertatea romnilor basarabeni si democratia rusilor. La Chisinau, noi tipaream toa
te ziarele liberale moscovite. Cum ne-au rasplatit liberal-democratii rusi? Pest
e un an, ne-au angajat ntr-un razboi pe Nistru. nca cei care ne-au macelarit mai t
are n vara lui 1992 nu erau etnici rusi, ci de alte origini. Mai ales ucraineni.
Daca ar fi fost Putin atunci, se termina si mai rau.
Acum, o parte din elita ruseasca ar vrea sa convinga Europa Occidentala sa vina
la ei, spre Pacific, cu capital, altfel intra China. Ei se tem de chinezi. Ct tim
p vor putea exporta gaze prin Nord Stream si prin South Stream? Daca ne mpacam cu
Iranul, ce face Rusia?
Cei de la Peremen au o teorie iesita din comun: Sa cucerim viitorul, nu Europa. Sa
promovam proiectul Hoarda de Aur, renuntnd la iudeo-crestinism, la capitalism . Vo
r revenirea la valorile spirituale ale Hoardei de Aur, cnd popoarele cucerite se
bucurau de libertate religioasa, din Pacific pna dincolo de Carpati. I-au scris l
ui Putin si l-au declarat Tarul cel Alb . I-au cerut sa promoveze meritocratia, loi
alitatea fata de persoana aleasa. Nebopolitica ( Politica Cerului ), pe care o promove

aza ei, presupune alegerea celui mai bun dintre oameni.

- Si dacii l alegeau pe cel mai bun.
- Si acum? Ar fi bine ca liderii politici sa nu se lase sedusi de propriile mitu
ri. Altfel dezagregarea devine inevitabila. Elitele Rusiei, dar nu numai, constr
uiesc din nou mitologii expansioniste. Se complac n retorica de mare putere. Unii
vor sa refaca Imperiul, fie tarist, sovietic, liberal sau pravoslavnic.
Dar, n conditiile unei totale transparente informationale, retorica si miturile n
u rezista. Cnd va deveni clar ca Rusia nu mai poate reface niciun fel de imperiu,
populatia se va deceptiona si mai tare. ncrederea n Putin se va epuiza definitiv.
Are dreptate politologul Igor Vasiliev. Situatia unei erodari cronice a natiunii
ruse nu poate ramne suspendata la infinit. Este posibil sa vina la putere n Rusia
si reprezentantii etniilor ne-ruse. Nu putem exclude farmitarea tarii, o eventua
la ocupatie straina, totala sau partiala. Sau realizarea tuturor scenariilor veh
iculate. n tot cazul, schimbarile vor fi de lunga durata. Ele vor pune nceputul un
ei noi epoci.
Inevitabil, rusii si vor nsusi o alta viziune asupra lumii. Conditiile lor de viat
a vor fi radical diferite si vor genera o alta paradigma, alte conceptii despre
lume. Si chiar natiuni noi, n baza celei ruse. Asa cum s-a ntmplat dupa invazia tat
aro-mongola. Perioada marelui imperiu rus, care a demarat n secolul al XV-lea, se
ncheie n prezent. Se schimba cardinal si poporul, si rolul statului n viata acestu
i popor. Viata sa nu mai poate fi la fel ca nainte, traditionala . Dintre epavele vec
hiului popor rus va aparea negresit un nou popor. Asa cum s-a ntmplat n perioada de
trecere de la Rusia kieveana la Rusia moscovita.
Suficiente motive n plus sa cred ca nostalgicii Imperiului ideocratic sovietic sa
u proiectantii Uniunii Pravoslavnice Ortodoxe, n frunte cu Rusia, nu au nicio san
sa. Vor disparea ca dinozaurii...
Articol preluat din revista Lumea.