(ne] tnicatv Til range | ines | Pan. 77 | 235-1004 [nariepunltahes | LPT Was ndioeerea | TZN) foc saazio01 Somdstructve pen smcigee cin oka Eerninares redstetel beer fin wera 7 | 248-795] chi pena MLPAT WR Inspire 9 Zant Sognostesre | 12081988 rnd doracitietoe onsite sn ton srmat precomprinat 79 | C4783 nus caty | WLPAT aa vd expontarea |" Zin Slinretrerea | 27.05.1908 Ecriorco ect fn mec bon stan ropetatee sure publics [oti Normalivele incluse in prezenta huerere corespund iste ofciale © MTG. la data 28.02 2007 Legenda MLP.AT. ~ Miniter Lucrtor Pubie si Amenajar Tertoriuut MIT.C.T. -Minstend Transperturlo, Constuctior gf Turismulut IGC-P.OC, - lnstutul Cental de Cercetare, Proiecare si Drectvare In Construct NORMATIV PENTRU INCERCAREA BETONULU! PRIN METODE NEDISTRUCTIVE Indicativ: C 26.85 Inloculaste: C 26-72, € 30-87, 6 12-71 1 OBIECT $1 DOMENIU DE UTILIZARE Li. Prezentul normativ cuprinde totaltatea_metodelor necistuctive, ofciaizate in R. S. Roménia, care permit estimarea redbtontelorbotonull din tucrar, Ordines de prezentare © molodeior este cea de la simply la complex, de la metode mai aproximatve, a matode mei execte. Metodol2 nedlstructive cupeinse in noraty sunt Metode de duriiato supercat asclerometrulul Schmidt (partea ba: - Metada ulrasonie8 de impuls (partes a I); * Metoda nedisiuctvl combinets(partea aia). 12, Pentra fare metoda sunt prazentato posse de apicare sipreczia de estinar a rezistonta betonului Tn umaloarele cazur '2) Cand exist epruvete sau caroe cn betonul de inercat si este ‘eunascuta compoziia acestul; ') Gand exista doar apruvete sau carole, ar compozie betonul este necunoscuté sau nu poste fgarantata; {€) Gan exist doar date exacte g| complete privind comport si ‘maturates betonului de cerca ‘d) Cand exist doar dato sumare asupra compozii! betonuli {marca seu clasa de proiecl, eventual dimensiunea maxima a agregatu, el) 2eupra maturtil(dataaproximativaaturari), Praciia facro! moto esta descrescdtoare In orinee dela) fa a 13.1 Anexa 3 dela sft normativull est relusts matodologia ‘de calcul @ rezisten(el caracterisce pe beza céreia se pocte vorfica realzerea elasei de beton proletate, cu ajutorulIncerélor nedistructve wetpe betonul dn lucrare, De asemenea in acelagl anexd se gaisoste un tablou de echivelens inte closele gi marcle de botoane. ‘Se accentuesza impertania alegerii metodei neditrucive celal mal adecvate, in functie de conctile de incercare existnts, pentu a ‘bine in fal rezlston(e estimate cét mal apropiate de cale reale. La fiecare matocs prezentat sit expuse n deta cazurle In care folosa ‘metode este indicaté seu contrandicata | -INCERCAREA BETONULUI CU SCLEROMETRUL SCHMIOT 1. Prevederi gonerale 14. Prezentul nomativ slableste rogulle de efectuere a rmésurétorior gi do Interretare a reaulatelor incerarlor efoctuate cu ‘deromoird Schmid, pentru detorminarea rezistonfel betonuui din luerare, rin melode nedistructive 12. Metoda se bazeazS pe masurarea reculul pe care un corp ‘mobil sufer, n urma impact cu supafeta betonulu, in elemental de Tncercat; acest recul este un indlator al dural supertcale a betonulu gi poate folost pent estinarearezistonfl botonuu, in iitele garentate de preczia metodel 413, Demeniul de aplicare al metodel 1! constiuie Indeosobi contrlul pe faze (decofare, transfer, ivrere) In elementa de grosimi ‘elaiv mic i miloc, de virste de regu sub 60 ile. 14. Informatie objinute se refers tn principal la caltatea ‘betonulu,n primi 2-3 cm, de a suprafaabetonulul “15, Gazurle In care Incercarea betonull cu sterometrul Schmidt ‘este conrandicats sunt clomente [a care caliatoa betonuiul din strat de suprafas este feria de cea din siete profunde (supuse acfunloragresive chimice sau fice de supra, elemente multstrat etc), = element ce contin defece inloma sau de suprafatd tn zonele respective: clement a care véreta betonuul a depasit 6 hn, fa care exist 0 diferenf8 sensi nie durtatea statu de suprafels carbonatat9ices stature profunde m2 - betoane confacfonate cu dezaje sub 200 Kgl “elemento subfe, ce mare feibitate (>< 10 cm) I care o parte «an enero incident poeta f ransforata elemental sub forma de energie ie doformare la ncovolere" "elements masive (b > 100 cm) la care sto hazardat 8 se doce caltatea intregulu element dupé calttea unui strat superil do 2emgrosime; - ements la care nu esto asigurat accesul decat pe faja de turnare sla care exist posbitatea flstural unul strat de cel puin 10 rr cu obfnarea une suprafee fr rugozt penu acerca; ~ elemente care stau Into atmoster’ ce infuenteaz’ asupre burt lor suneciale (de ex. boga In CO2}, = clemente realizate cy beton macropores (cu stuctura @ suprafte! doschis) 116. Elementele oe slau le baza prefer metodelor de durtate supericila sunt simplistea inceroir, costul redus al eparaturi, ‘economia de energie, rapidtaea Incercée, 1.7. Rezitenfele botonuuldoterminate tn conformitate cu prevedatia aceste! nore sunt rezisen{e la compresiune cubice ‘cxespunzétoara cuburlor 68 14,1 em sau 20 om aura 2. Aparatura de Incercare 2.1. Aparatura de Incercare esto reprezentaté de unl din selerometrele ip Schmid cu recul nia, sau unghivlr. In Anexa 1 se d Ita eclerometrelor de acest tip cunoscute in RR. 2.2. Relate gi grafoole cugrinse in prezenta norma se refer la stlerometrul Schmidt fp N - tpul curent a seril, Folosirea tor la un ‘serometru Schmidt de at tp este posbils nomi dupa transformarea Imésurdtorlor efectve tn masuraler echivalente, penis sclerometrul Schmia tp N. 2.3. Modul de functonare l aparaur est I prncipy maton su sojsnea unui sistem de resoerle, un echipal mobil lvesto, prin Inermedil une tje de percuie, belonul. in uma impactuui echipeiul reouleaz® entrenind un cursor ce incicd matimea reculuul pe © scar radats m-32.4 Este necesard 0 verficre periodica © sparatur In perioada nije de ulizare a eparatu ea poate fi faut oda a $00 tov dar ‘upl depBigioa a 2000 lv tebule fut la fers Ioereare sau cel sult a 200 lov 2.5. Verficaree operat se face pe 0 icovalé etalon fumizat de produedter. In timpul cere, care are loé dup8 ciracia de sus Tn jos, Flcovala trebuie 28 nu oscteze. Citirea de etlonare esto cea indicat de Froeciant pentu tut N-20 div. Se aémit abate de la velosrea do Fefernfd pnd la 25%. In cazul existenioi unor asiel de abatert este hnecesar’ coreciarea rezultatlul masuratori conf real (1) Nr Nar +(80-Nay ay In care: Nex este masurstoarea pe beton coreclatts Na-masuratcarea efectvs pe beton: Nay—masuratoarea de elalonere. 226: La Fecare 2 000 lov se recomanda curaiea i itrefnerea ‘slerometuls. In acest seo 80 comonteaza capecele antoroare, $8 cud sclorometrul anterior do prt i avenue unge cu un fm de ei Ge mecanisme. O atone deosehit trebuie acoréaté past accluisi oefciont de focare pe suprafala cursor {]8 co glsare 8 cureoruiul 3, Tehnica de Incercare 2:1. Se slablesc elementele de incercat de benefciarl ncercél ‘sau a organul care sali contol "2.2. Alogores zovielor de Tncercare pe element se faco respectandé Lurmatoarele recomend 2) evitarea feel de turnare st dacd este posi go felet opuse costes +) evtarea zanelor eu defected suprafalé (zone macroporoase, isu rostur) cont pt. 1.5; c) evitarea Zonelor oe corespund aiméturlor Tadeosebi cand _acestea sunt apropate de supcafajabetonului (4 <3 om): 6) evitacea zoneloradiaconte mucilr pind le minimum § om pe iemente ws ©) oviarea suprafeflor pe care exists incuzni de couse (eset de cote, pin, ra ee). 133, 0 zond de incercare are o suprafaétnre 200-400 cite {4x14 om §1 20X20 om), Pe ea se pot aplica cele 69 lov, necesare determing Indice de recul medi pe zon8. ‘34, Pregatrea unei zone penir ncercare const dn: = Indepirtarea poightei de lople de ciment soperatt la compactare existe Tndoparterea rugoziator exstente pe supratala betonuli in vederea aigurri graduli de neteze corespunzstor, evidenjiea porior apareni sau existent) sub pot de lapte e cient penis evitaea or, ™ evidenferea eventslolor agregete mari detectalo pe suprfelé pene evtarea lor. 35, Pregatrea suprafele de incerca se face pin recere ou pat o duriate mare (caeborundumn). Grosimea stati indenérate bine 6 fede minimum t mm. 36, Dupé pollare suprteja se curd do prful ceziat orn sufare. 237, Numéru vitor int-o zon poote vera nie 6-8. Dupa proucrares selectivi a reauteolor tebuie si rémind cel pun § mfsurdtor vob. 418, Disiana minimé ite punctele de Incercare ale acoeigl ‘zone este de 3 em (nk conte). 39, Distanfa mina fave punctele de tncercare 31 muchia elorentui ete de: 50 mmm pentru elemenele tunel ofr de lermn seu metal, =20 mm pentru epruvote tuna n cota meta £3.10. Elemente la care conlil de intr sunt cert pe cele ou8 fej opuse se vor tncerce pe ambel et. ‘3.11, Se recomend ca zonele de Incercare si fie alese pe supatojel crate ale element,3.12 Tnoereiile pe supafefe verizale nu au neva de coreci de nah Incerese pe ale suprfole cx sclerometl tip N s0 corectoaz In funciie de unghial @ conform tabeul 1+ “abel 4 CORECTILE DE UNGH! AN = De joo sas De sus ta]os N a0" co ae 30 70 5 war 358 20 a W285 33a 30 “ar 725. *a 2 3s 72.0 wer a ai v8: v2.2 wo 23 a8 3 Hr Sa. Tr Tinpul Toercse sceromet ul ebuie meni HguTos perpendicular pe suprafsta de Tncercar. “314, Anmarea si deciengorea sorometrltrebuie facut prink-o epéisare lent, pogresiva, fae zmuct. ‘315. Glrea aparaluui se foce pe scala acestuia, In numere Invi ard zeciale, dupa declongarea fovturi, dar Inante de # eibera de presiune ta sleromotu 4. Preluerarea masuratoriordirocte “2:1, Masurétoreefectuate it-o 20n8 consttule © mulime c&rela {se celculonzs interval conform retail: {AN = Nowe = Na a2) 4.2. Dacdinervalul aN salisface mogalitatoa: aN Biv aa ‘auncl toate Toertle pot f consWeraie valebile si pot introduse tn calcul! media pe zon. {4.3 Daca inlervalul AN satsace inogaiatea AN? 5 W aay co prelucrare selectva a rezultateor este necesard. a in coast proucrart solectve se urméresto olinare renutatolor care nu aparin mull ce reprezinté durtaten betonuil. Ele potreprezenta, fe cuiistonagregaluu, fe reulul din dreptut unl por 8 44.5, Pima etap proces ste asigurares & rc © Incercare pu 8 fou fui in crept uni po. seas stop se eau era Yao veries negates Ne=Ne 2 os fae aproapo crt valoarea ims (4) repre cree 20), coriectonate din betonl de cere, arc vrai ale report ale, pn feo de emoslacar, alo granules sgrepail prin facjunes de fo {0-1 mm) in arog gin anu te ale gradi de compecare cx condfa.obfineri une! suprfele inchise) In acest caz clala de (19) mer‘ranslormare indice do recubrezstenjé la compresiune 0 stableste ‘exctusiv pe beza dalelor experimental; 'b) Cu ajutorl unui numér mic 60 epruveta sau carole (n = 3) confectonate sau extrase in belonul do Tacereat, de compaziia Constanté. In acest cez curba de transformare se sloge din femtia ‘cubelor de ransformere indice de recu-ezstena a compresiune teoretic posible, pe baza rezltatlor experentses ‘c) Po baza composijel si maluntsti cunoscute a betonutl de ‘ncorcal. in acest car reaja de tansformare indice de recubrezistoni ta ‘comprasiune se stablleste pe cale semieoreica, cu sulorl coeicienfer de influent ai compote s maturiai Beton 1) Mie cn exit un nude mic do epruvete sau carole si date cprivind comporiia. belonuiai de tncercat. In acest caz curba de Iransfomare este 0 combinafe ponderad inte curbele obfnute conform ‘metodoioilor enunfate la puncte b sc): 1) Cénd nu exist nici epruvete sau certe, nici date amanunjte ‘ale compoclii betonului de incercal, dar se pat colecta un numér de informati auxlare cum efi marca de prolect, data turer, eic care pot crionta ssupea alege paremetslor penttu calculul semiteoretic provizut la punetulc) ‘52 Stobilrea relafel de transformare pe baza incercarl unui ‘numar mara de epravete (02 30) ‘5.2.1. Epruveelepreferate peniy ncercare sunt cub de 20 sau 444 om tatu. In cazul flosir|unor epruvete cu supafata de impact convexd se vor folsi corechi dependente de curbe suprafetel. Veloarea corectilorvaiaz intr 2-4 dvziunin func de raza suprafefl Ta cazuri exceptonale (agregat mai mic de 18 mm) se adite {olosirea cubutlor cu lature do 10 6m. ‘5.22 InainieaIncercri nedisructve cubul se incastroaz8 It-un spozitv rg de mast mare fn rapott cu masa eprwvetel pentru a fecita Gistrbuja energie! inciéente numal Ire enerpia de deformare local @ tepruvelel 5 energie e recul 8 ciocanu. ue Cel mai uilzat sistem este blocerea epruvatel te platanele une! prose de compresiune si Medrcarea el cu 0 frié de eproximativ 40 KN, (Gar care 28 nu depégeasca 12 din fora de rupere 8 epruvtel 5.2.3, Pe fiecare epruveté se aplcd 6 - 9 loviuri necesare Gelorminé incall de recu mediu pe epruvetS. Distanfele tne puncils te Incercare precum i dnt acestes gi muchile epruveeltebuie 6 fe ‘conform punctelar 3.8 gi 3.9, Toate puncele de Incercare trebule 68 se ate pe feflecofrate ale epruveti 15.24, Dups incheieres incercrlornedickuctve ta fora de 40 KN 90 comin incerearea epruvatel pind Ia rupere. Viteza de Tocercare va Irebui astfol roglaté Inet ruperea epruvelats& se fac int-un timp mai mare de 1 minut (-2 daNemi) 192.5, Pe baze datelor experimentele se calculeazB indcole de ‘ecu meds pe zona, canform prevederior puncteor 4,147 gl rezistenja ‘a compresione @ epruvetel pe baza forlel de rupere si a seciunil eprvetot: 526, Valorie indicsiui de recul meciu gi ale cezstenfel Ia ‘compresiune determin penity facare eprwets Incercalé un punet in plana N-R, (dice de recut rezistané la comprestune) 15.2.7. Dupi teprezentarea tuturor epnwetetor ineercale In plan N= Ri se taseazé curba fala de care punctele experimentale prezints sbatece minime prin metoda celr mat mii para. Experionla @ erétat ef folosvea nei curbe palinomiale, ce epinde de dovs constan, de tpl: Re=ant (19) cconduce Ia rezltste satistictoare gare avantajul de 2 fi rlatv jor do stabi 15.2.8, Precizia determin rezistenfl botonuul pe baza curbelor ce ransformara determinate cy ajutorul unui numér mare de epravete 56 ‘etmeaza ou relat: (1.10) m9ste rediston{a obits orn Incarcarea eoruntet "7 incare: REP, ‘apres FEF. jeden onjuld. pi nercatea nedistuché. ce elooretl aepwvell sind curb de, ansormae: a rt eprvetlorincereate flosite pene wesarea curl de vanafrm Ss stnienrelael de Kransfomore pe bana Tac unl pumér nic de aprvele (02) ee es taste pent incre stele tunate hod curont pen corti sural atl tons cub de 20; 14.1 {mod cepnal 10 mata. erp, unites atc belo dn eres bios to aobany cu cle lbenno artist near nederuc # eri ecles conc cs oro dn sre man aia cena pve purer 522-824 O24 unit Toscrior se proucenrh i = rnrshia crac confor provderer uncer 52.5526. cre geterind coins do grouse! SOX formas de puncte aprezenttie se cacrirsacunepe ep “a, Se aoge dn ema cure poinanist pean aan Aeon care tec rin cern de relat eterna 1) Bra. med atemal a0 pose caloua apa ia) car oped coetlents ota de infuens pont sruve 5 co calcaoazh Impax rezstonfa objould pre Tncercarea dstuctvé @ prove J (REP) fa existe corespunzatoare miffor neste pasurate portu blonu! de refer (RE) Determinerea acess Uline rari este axltata r paar 5.4 i-10 5.38, Se caleuleaza coefiientul mediu do in s fo infuan{ pent toote ‘epruveteleTncercata (C) confor reali laaiie on 1 Be 25,0 doe inte bo ey ee) OP? RE RE =CeP-RE 44) In care: RY!- epreznta rersterele betonul de refrns ‘corespunzstosre intcsor do recul masta. {4 Stabirea reais de transfor find sea ent oa re Yhind seara do compoztia 84:1. Se Invoduce nofunes de belon de nea de _belon ce refering, boton cerectesia prin urn factor de compozie, uma gi maturtate: =p iment Pe 35; = doz2j ciment 300 kg/m"; atu a ogat iico-calear, ~maturtte: 900°CXste; Bret rma pan 8 et 21 542, Relaja de transfomare indice de are indice de recul rezstenis a betonului le compresiune pentru betonul de referinta are forma: * insistem Sh R.=0,01N* (pa) (1.19) = In sistom Si adaptat Re= O,1N° (daNiem*) (1.18) Velorlerezistenfelbetonului de refeints de roferin ce corespund afer Ill de recul pot fregésita pentru betonul de refernf@ tn fig. 1.1 fa curbe = 1,00 sau in tabel 1.2 sub colosna C,= 1,00. 543, Dacé compoztia betonuiui de Incercat E ji de Incercat nu corespunds belonuul de referinfS se calculeaz’ un coeficient total de infuenfS al ‘amportte!betonulul(C) conform real: meatSeat ncaa ae i hartas art entas—tar tartar sn caro: eta coeticint do inva al pl de cent fist, ar as an ae [a feta maT eeraeees i, dat In [4a] 80 | 87] 6a [Tt [re 3289 Gr cata co met ee re mw [ae [sa] 6a [72 [80 ]B8 wos [12 anc oor neusl ogegatncgalcuuntaes — |27| 83 | 62 | 7A | eo [ee [os [ror [wie [as Cy cofelentl de ent oe ontars agomaiotrsco- [2 | 89 | 60 | 78 [oe foo [wos [ie [ree | eo part o das a Se sgeui oe ia ims eet ey ef es [78 87 | ow [os fies [iar [ms catcare 9 goneral sunounler Pe ooinat experimenial dach esto [26] 72 [BA | 98 | TOs | 120 [792 [tea | 166 | Tos bean Seen ee [te [92 [0s [ia] tat [Ha_[ ter | 170 [18s aa fo nnuens ol unis toto dat In wbeu | Ze] 88 | oo | Tia [Tas | va | tar [Are | 186 [200 18 Se ae ne gs tome genera 115 sou 146 ru melesle [ae [TO [via | 195 | Yea [wes [aes [wes [azo [ze vali ga rebule redeter-inatplooand de a relaia general (18) BL io [28 | 146 | 165 [183 | 20,1 [220 [238 [26 Renew" 6.18) x [ie | 138 | 158] 77] 97 | 217 | 6 | 28 | a8 Re Bowl calor dous punco caracarsicecorspunzatoare wt [a [Ya7 [148 | 7,0 [79,4 [212 | 25.5 [254 [27.8 | 29.7 N=204iv giN = 40 de, daft do tsbebu 15: [tas] 169 [tea | 204 | 227 | 26.0] 7.2) 295 | 318 ee mercer deinen of matrgi belonu, ecensta do 55 -Tig6 | 170 | 94] a1 | 2a | 267 [292 | 918 | HO un fd fin confocm eli casce: [158 | 182 | 208 | 2a | 260 285] S12 | 39a | aoa x % [ter | 195 [222 | 250 | 27.8 | 30.8 | $3.4 | 96,1 | 988 =D, H10%T, [178 | 207 [27 [28 | 206 | 328] 355] aes | a4 a ‘ | tes [220] 25,7 283 | sia | 345] 97.7 | AO | 440 ‘crea twmpaaiure osha de pss nS ‘8 [200 [233 [266] 300] 333] 96.5] 40.0 | 43.9 | 458 Tiguan aa to ROOTES Bf a2 | m7 [22] ae | 358/388] WA | ABS | Aa iene ener et Tebolul 12 | 22a [262] 210) war | ara] 41.4 | A48 | 408 | S24 IL a [237 [arr] 3161356] 995 [485 | 474 | Sta | 958 ES TENTELEBETONUL PENTRU DFE NDEI DERE a [sr [arr sto {son [sas [aoa wt tA a 2 [285 [509 | Soa [aoa | a42] 486 | 630] S65 | 619 a ote ae pepe [Tao] [aa [ses [ars [a2 [aos [ore [sea oro o67 ew [oo [070 [00 | 0s | 100 LE Lm) (pees [eae [a9 [aaa [49:1 | 64.0] 50.9 | 03.8 | 687 wpa se st aaa ar se| [ao [208 [960] #3.1 [40s [614 | 585 61.7 08.8 | 720 1a [a [28 | 8 | ae so ss | 58] [a [22 [sre | aon [aes | sar | so. | e44 | 608 | 752 wee [ae port ae eee testes ter) Caer] [estes ser [irons] 8 [ras mers m1i TTT aye Tevet 15 BY SEE [HO | wea aT [aw | 645 | 70s | Toa | B20 VALOR! COEFIOIENT Gy wo fee ae a0 [sz [81s [ord | 38] 77 | 88 gfe & TabalT =a 12a \VALORIGOEFICIENT Ce Saal (Gb apa) Ta Tz Tpament & STAS Ta 20 ale (726 6B Pe36 SR 21 zie eer ber) iso said Pao 190 etc uit 60% 055 185 M30 oss TabeutTs F258 os7 VALOR! COEFIGIENT Cx ‘Aluninos oso" Tiaaiata boon "Oxalo Ge 7] Waar valabl a vrata fore mar (T= 10a) 20 sat Tabet 14 300 00 VALOR! COEFIGIENT Ce 5800 a2 7 70800 a8 om ee TAA. Rersenfa Bora Gn etre (Re) se cele cantar oes roa ino 076 Ras Ra Git (120) ie os ‘east call este uguat de Tabohl 1.2 care di crt recistnia 200 om eons dn Werare (Ru) pent dete valor ale coeient ota do 2. +00 ‘nuonga seu de cubelocorespunasicare din fg. 11 mn 08 545, Preciza determina rexstonjo!betonuul dn herere pe 380 a2 saza comport soe este th genera mal lab dec preci delarmints co “ar recstenjel cu sor unui rama mere sou cher mic de emrvete do a 12 ttaonare cin botoul do incor 600 132 ‘55, Stairs real de tansfomare cénd se cispune do un ea rumér mic de epruvete gi de compoziia betonuitt 5.5.1. Se dolermina cosfelentutfotal de Infuenié experimental (6) prin incerearea epruvoteor, de care so dispune, nedistuctv 3i tdstucti i prin aplicrea prevederllor puncelor 53.75.38. 552. Se determin coefcientu! total de InfluenfS al comport! betonulul (C:°") conform prevedaror pic. 5.4.3. 18.53. Se compara cei dol cofcient de iniuen{aastel determina acd cferena or respects condi: mt8,[oer cx] oo se caleuleazé media penderata a celor doi coeticient! conform <25% 20 ila: 2op"s spe pe 3 valores asl obj pent costont 6 fer find conseraa sept valor al aos neal exter efecto die beton deere conor rl a= Bor (022 feos cul este 5 ol aia de fosrea Tobe 1.2 sau 2 sretcauidn 14 ‘354 Deed ferro de cel dt costo de Intent cxperinentl calle pe baza compact Detruhl aunt mal mar de oth tebe fecuals © oeizh rit comparse pent 8 cia Celoarca eer De regia coast ena conde aeinearea vl CC dar oni icon cid vo de Kensre sau covfecjonare = probelor au determina lineres val 355 Pedue code reds de tema @ rexel selon eston aot cx prac enespnciwe cari cn oe nuraicopt de rob eaummelcanpacia baorule nose. © Preucrreesaistica 2 rezatlor tncreror cu seforometl Schmit rt. Se pole face nual n cai n cre ext cor do prob dn Blonde aera 22, Se cacleaxd redélenle belonuli dn ure corepunaiors ect! zone ncrcateconfo proved" cp 5 1.3, Se eaaleza rector medi ur zonlr (cae ou font teutencrer nossa R corto i o 122) (124) m8 scare: —roprezin mil zoneorinerete i So calaionzi abotren mecie palracs 2 rentnlr detente erare pin meladenacisrucv conform rl rR RP ah eA 6:5. So caoveazs renin craters @ betonul din urare pour Ruy -R-aty (029) in care: t esto coefiental ce dopnde do mums zoel ‘neato sf do vel de incredere accept pent eacllreistens ‘racers ega n general cu 90%, In cazut unui numa sufient de tare do zane (x= 15) 9 poate accents dap vaoare eu 12188 27) «a uncosfiant co rete orl ne cémpul de aso a rezone determinate prin meta reduc gi cla rexistnilor doteminale pin metode Gstuctve. E reuie determina pein fecare tex prt ou stra tnarrior perl nedistetve i cstute pe terri de proba 9 rei aloe rapt Sy (125) a= Soe (128) She Jn care: Sop este abstores odio patraticd = rezistenfelor ‘determinate prin nero eistructve pe crpur de prob ‘Swe ~ abaterea modie pvaicd a rezistenlelor determinate prin ‘cers nedstructve pe acoleag crpur de proba 7.Indicati speciale 7A In cazul mBsurtorl dur supericisle cu alte aparate decat ‘dlerometul Schmiat tip N se recomand& stables unel relafi de transformare 2 cit efectuate in ott echivetenta pent scerometul ‘Schmidt tip N. In acest scop este necesar8 efectuarea unor masurdtor paralele cx cole dous sclerometre pe minimum 10 corpurt de proba ‘atte Tn inert 0,70 M 1,20 M In care K este marca de prolect a btonuul earcu titulorentatv se dau urmatocrle rea stable pent dete Seleromate de tip Schmidt =Tpu. Nu=N, +55 (129) Tip N= 1.15Nu (120) -Tipul Py N= 0.81Ney (131) 112 Echipa de Incercare este format din 2 persoan registro. Elo recomendabli ca unul din scosle cede, de prefernia copecalorul s8 fie un cadru eu pregitire superioaré cu eniranament $1 stestare in domenisl folostii ineeresrlor nedisructve 1a delerminres ‘ezistoieibotonu "73, Rezuitetele neercélor se Tnsrlv Mtr-n buletin de Toereere ‘care va eobul 88 contin data electri incercil gl temperatura seruulla eeu! oer = obiectvu gl elementletncercate; “ae rezulatele incerciorIndviéuale drece din fecare z0n8, reculttse eliminate; + eran de elalonare a aparatull sl sera ~ corexle de etalonare gi unghis -medile pe 2008; ~ compozta gi matutatea betonululncusiv marca de priest - veoritecoeicentor de influent para iota utzs in cal -reastenfele medi pe zona « rezistenfele medi pe element + observafie gi concluziie conducstoruul ceri. 7.4. La efectuarea incercéior de durtate supercal pe sentir ‘20 vor respecta misuile generale de prolecia munci pe gantier gin pus seve interzice inchiderea sclrometrului prin declangarea th man ‘Sclerometrul va fl oprt in poziia cu arcul de recul destin (oviura cdocangat), W18 Ten SERN OD HR SON Fig. 1.1. Curbole de transfermare indies de rec ezistent ‘compresiune 49INCERCAREA BETONULUI PRIN METODE ULTRASONICE DE MmIPULS a 1. Provederi generale 414. Prezentul rormati” stabioste regulle de efectuere 2 rmasucttorior gi de interpretare @ rezutatelor Incercarilor efectuale prin ‘metoda ultrasonieS de impuls pe epruvet, element g struct cin beton, beton amt ton precomprimal in scopul determing 2) Proprietor eiato-dinamice ale Beton; ) Defeceler in elemento sau sirvetur, «) Redstenfelor mecanice ale betonuilIndoosebi rezistenfa a ‘compresione Is ucrare; 1) Modiicerea structuri betonulul fn timpul Iti sub actunes enor chiric sau fick! apres, sou sub acjlunea sollarior mesanice: ‘) Omogerilalea betonull In lucrare 412. Metoda 20 bazeaz’ pe masurarea timpulul € propagare @ ‘mmpulsuriorulrasoniee In baton, fire erstatr gl receptor, prin tranemisi. Din aceasté masuratoare se deduce de regula In prima elan8, oteza de propagare ongtudnalé a ulrasunetcior in beton gi ulterior, doc epic (0 cere, rezistena betonu, jnand seam de compozia s. 413. Folosiea metodel ulrasonice de impuls este indicts in umbtoarele cazur: 2) La controll cali belonuuiindoosebi cand acesta este tumat In lemente masive sau prazinta afecte aparenie sou ascunse; 'b) Le urmariea inti betonulutindeosebi tn fazee iil ole ‘acestul proces, cénd au loc modifica! importants ale vez! de propegere: °c) Le determinarea degradérior structurale ale betonulu Th timpul ‘sofcirlor sat aejurlr fice sau chimioe agresv ) La delerminarea gradulu de compactare al betonuulinhurare; ‘@) La elamente a care exists posbttatea existe une diferente ‘tomate Inire caltatea betonuiui to stratul de suprafela gi in profunzime. “4. Folostea metodel ultrasonics de Impuls este conzaindicatl in vurmatoarele cazuri 20 sail 1a) In zone'e cu mari aglomerssi de amatura mai sles ind aovasta este orientata paral! cu directa de propagare emiite-receptor, 'b) Le determinarea rezistenfel belonului in zone care aceste preci degrada structurale; ‘) La betoane de compote complot necunascuté; 1d) Labetoane confecionate cu dozae ridcate (0 2400 kh). 2. Prineipiul metodel 2.4. Un emitter de utrasunete alimentatcorespunzéter produce Impulsuri ulrasonice care $2 propag’ prin beton. Un receptor de ttresunete capteazd aceste Impuisur gi le trensform tnt-un semnal oct. ‘Un boc eletronle permite mésureree tinpulul de propagare scurs Inte momentul emisil si momentl recep impuisului 2. In funcje de modul de amplasare a palpatoror emiitor3i receplot pe suprafaja botonukl se distng urmatosrsle tehnici do Incorcare: 2) Prin transmis dct, cand emijtorul receptor sunt situa coal pe doud fete opuse ale elemental (fig. 2.1 2): 'b) Prin tranemisie diagonal, cand emifetoru q receptor sunt stuatn fle dort ale botonuu, dar necoaxial (ig. 21.b gle) ©) Prin transmisie la suprafet8,cénd emitstorl receptor sunt sua] pe celasl ota elementull (Ng. 2.1. d). Fig. 24 —Tabica transmisel drecte22 Fig, 21 ¢—Tehnica transmisii de supafat 23. Vieza de propagere longitudinels (Vi) se caleuleaza cu roll: VU (hws) en) near: Leste dtenfa omister-recepfor tn nie creapt T- tinpul de propagae a impulsurior in beton In ws. Tin cote ce urmeaza pentru uguints exprimri si nota, vom folsi ‘ge regu tormenu) vite28 de propagare si noifia (V) pent termenul tigaros vez de propagare longitudinal gi notetia (Vi). ‘24. Pentru ca viteza mésurald 98 fio riguros 0 vilezd de propegare longtuaral tn med Int tebule ca toate dmensunile oul (a,b,c) 98 satisfac rata: ab,022% 22) Th core: i este lungimes de und a utrasunetu folosit egal eum ee sto cu aeyin “ey In cere: n- este freevents osclailorutizate Eroarea care se face in dofiirea vitezel tongltudinse; in cazul rerespectiirigurese a conaliil (2.2) poate fi negli pn fa limi: a,0,62428 ea) ‘Bupa care corenile ce ge aplica devin prea importante pena af regHiate. Tn cazu in core une din cimensluileelementuli, rensversalé pe drei de propagare, verified roatic: beaue % 2) ‘iteze care se miisoard este o vite’ longitudinal tn pléci (Ve). loget ta beton de vteza longitudinal tn med inte (V1) prin ea Vex 098 Ve e8) In cazu in care ambele dimensiuni transversal aie elements vee rela: gle 02x en \Viteza care se masoard este 0 vitez8 a undelor de diatre (Vo) eget la beton de viteza longitudinal in mel nite (Vs) pri rela: Vp=08 Ve 28) 23Tn domeni stat tir cel doit de rela (2.4) (2.7) ext un regim traitors in care vteza de propegare masursia cepinée 09 reportul ‘nite cmensiunte tansvarsale 2 corpull gi lngmmea de unds a ulresunalu ‘iteza de propagare macula n tchica de suprafat pe fla do ‘umero 2 bolonuil! este mal mica de cogula cu 4~ 6% deci wleza do propagero misuraid prin tranomise deta, pe fee cofae, din ours rrepretfiorparlulre ate stra din vecitaten suprafeet de turer ‘3. Alogerea 3! pregitirea locurilor de incarcare ‘it. Avogerea elementelor de incarcat 68 face de beneficial ‘ncorci, de proiectant, de expert sau de 0 comisie de expertizare. 5.2 Numérul seojunlor examinate pe fecare element depinde de bieculexarenuli nedsiuet pont conkolul omogentf se epreciaza ca sufiiont 0 retea puncte cu distanja ire sectun de 50 om; ents examenut defeclascopic se apreciazA ca necesar’é 0 retea principal, cu stan rive sey de 30cm, pes! de indesiro ‘supimeniar pin refele secuncare: *'Pentu coniolul pin sandal 2 caitti betonulu in elements se apreciaz ca nevesare minimum 3 secur, situa in zone de soitare oxime ale elements i pe cit pos dsirulle tn ungul ecestue. ‘3. Numsrui puncelor de incercare Inito secfune depinde do latura secu ide numérul de feleaccesbile ponsu incerare. “in general el varaza, peniru examenee prin senda a rezistentet btonulul, ne 3-6. '34 Numieul puncelor de incercare pe epruvete este de minimum 2, pent cubutile de 20 cm iatura gi cna de 15X30 em. 135. Se ve evila alegerea puncielor de Tncereare pe fala de tumare $i chiar pe cea opus acestola. Se vor prefera incercile pe feele lateral, cotrete ale element. 13.6. Se va eva alagerea crctel de ncercare paral cu drectia ‘amaturlor principale de redlslent, ca si amplasarea puncisior de ‘oorare in zone cu marl concent indferent de orentaea acestors. 437, Distenta minim # punctlor de Tncercare fet de muchile dementui este do 10 - 12 on pont elements. Iearcile pe epruvete ce yes punctele de Incercare prevazute tn ax (egal depértate fal de much. 3.8, Suprafala de boton pe care urmeaz’ e fi apa traductout yebule 8 fe perfect plang, ps8 de ragozti] gl de incluzuni de corpur Graine, incusiy de prat, Ta acest scop se recomandé prelucrarea funcalefelor de beton prin fecare cu o plaid de carborund gi sufares Suprfefel,dup8 Inchoirea prlueréi, pentru irlaurareaprafl. ‘Suprafaja prelucraté trebule 38 depageascd suprefeta papatonuist * Intre punctlo de emisio gl recepije ale unet masurdtor, ulfizate la determinarea rezistonfel betonulu, tebule 38 ‘ndeplineasca urmatoarete condi ayLea *(29) In care: .- est lungimea de unds aulsunettor uizal. Pentru betonoscoape cu ransductri de 90 KHz la beloane ignite rata (2.8) presupune un spatiu de cea 16cm. BIL 26am 210) Jn care: Dag ~ este ciametrul maxim al agregalul uitizat te propararea betonuli. ‘210, Dimensunea minima a element normal pe deck da ‘nerearetrebuie 28 ndopinoasc condi: aati en pena ca viteza de propagare masure s8 corespund® vileze longtucnala. Pen botonescoape cu ransdctor $0 kts, a Betoane atin, rei (2.11) presupune o dimensiune de cca 16 om. Daca una dn dimensunle rensversie ale element Indopinegte condi (2.11), iar cla éimensiune cond 2 (onru50 Kz cea 8 om) 12) 0 poste admte inc, {8 a comilo © erowe mal mare do 18 = 2%, 08 vieza misuratd este cea corespunzitoere undeor longitcinle, 1.25,aca ambele dimension tansverslendepinesc conc (2.12) der ru indepinesr condi (2.11) se poate edmte ind, cx 0 eroare mal mic de ‘oe, tora maeurata este cea crespunzateare Undeo fongtucnsi. Pit La examinareastlpor monol este ut ca Tncercdre 8 ee aca pe ambeledecfi ale stlpuu din sectunea transverse 3.12, Eviarea terior in crept etietor este necesaré Th acest sxap 20 poate folos! fie metoda pachometruul penis tocelzerea elitr, fe 0 ienificre vival, combinatd cu © dat do proc! (sian dnt ofl), fla excus dalle de polec dn Beaminarea carore se poate siege o dlsten(inre secfun fh.’ meltipks frecione a dstenfl din proiect ine eter hs (he care esigu ca cel puyin 3 din 4 tier. ‘cere in dreptulerorar sunt flsncate indeosebi la punctele margins ae sec. S13, Traserea sf mercatea Tocutlr de Tacereare 96 f208 cl iraumente adeovato peniu a se obine o preczle a tasérli de + 1 om. ‘Sunt surcionte de regula in acest scop umdtoaree instumente: lt $1 vel (poloboc) seu frtun cu 8p (Fr cy plumb) ech gi met ar pont marco) crea foresters sau cron duigheres. Le taseroa elemenielor de mere serie, cum sint colo c® FO: precin produc febricir de prefebrzate, se pot flosi cl un spor al ‘productivii nunc, geblosnole 4, Aparatura si tebnica de mésurare 141, porate cu lrasunete folosit a determarea nedstuclvt a redistenel botoanelor so rocomancl 88 cbs transducto de fecvents propre cuprns ire 40 - 100 KHz Tnvafara acesorlmite, contibulja disperse ice gi geometrice, {a rezlaiul mésurtor, poste ajunge importent 2.2. In coz alent la retea,eparateletrebuie £0 fe capable ‘98 suporte vara de tensiune de cel puis + 10% gi -18%, Tn cazul Fontana beter, batera si axigre o autonome de functionare do cal put 4 oe. (2.13) seofuni 88 s0 shveze th afre 1-28 - 43. Aperatl de mésurare @ tinpuli de propagare = impuisurlor uresorice In elon ebule 58 fle copabll sB asigure 0 precizie de srasurare pul de cl putin 21%. Tn interval 20 ys ~ 10001, 44, Insrumentole de mésurare 2 spativlltrebule 68 esigure o precice de masurare a acestula dupa cum umeazé: £2) 40,546 in condi de laborator pe epruvets; 'b) 21% tn cone de gant pe elomente 4.5, Aparak edule 28 spun de un miloc de vereare amésuron otimp de propagareefectise, Siti es mai ata acest gop este unl ‘eater, co folsegleo bard de cllrere sau de ealnare. '45, Eiminaree timp da propagare corespunzaior propia in trensductor 86 face prin-o masurstoare cap la cap (In coniact direct ‘emitor-recepiay). Unele apaate au posbitetee ennai aosti tmp de la ‘nce in np ce alot presupun exragere hu cin fecare mésurétoare. ‘47. Intreaga aparaluxa de Incercare webuie sisi, menting performantole in urmatoarele condi: “toenperatr nia 10°C si +45°C; - umidate pn a 90%. 48. Tonnies de incercare presupune aplicarea unui sat de ‘media cuplont pe suprafatetransductoce. Saul cuplant trebule epicat th grosimea minima necesari expulzri complete = serull dire ‘ranaductor si beton, sau poate fi aplicat tn exces, dar in acest caz tebule 1 fie sufcient de fuld pentru 2 putes expulza excesul, rin preserea ‘rarsductorul pe beton Medile cuplante recomandste pentru beton in functie de rugoztates suprafete ein: vaseina tend, vaselina sconce, plestin. 49. IninteaTnceper masuratorlor, incusW a reglajlul de 22", ‘paral trabuie sat fa func un tmp pentru 2 intra in regim termic do techilru. Acast timp este de 1-2 minute la aparatele cu tranzistor gi de 40-15 minut a aparatele cu tabu electronice, 410, Reqljul de zero tebul fécut la © ampltudine 2 semnali comparabilécu cea care va futzal wero la incercirie pe baton, Ee ene ‘in mentnaoa h eoract dec celer dol tansductr emir = receptor. u-a7|41. Mésuratoarea tinpului de propegere 2 impulsull in beton presupune umatoerale etape: rr plcarea vansdvctotlor, prevézup cu madly eupnt. pe uprfafa bet In zonele marate,rivelte 5 curate, gi mene een contact form cu belonul bo tensiune minima do orcnul& 10 Ka w anplfearee sonnei recaporet pra o arene care permite derticorea dard a momenull sashisamnaldil de oninal 25~3em; r nsurarea pull de propagare seu rire momenta amie i moment recep semnaliui use prin adveerea Tn onincidensé a un omnnal de refernts, cu momentulsositi semnalii acusti (9. 2:2). pele maaurSteri ca cele referoae la determinarea constants ‘lasio-dnemice le maleiohA reclamé o amiiicare cuplmentars 2 Semnaldlecepjonel, pena ampttudnea mena permist deeper, fs Zpasia zgonobiel de ford, cae <8 pettube masuriose (Fo. 23) rrrenee mBsuréiod conduc la valor in medie cu 1 ~ 3% mei mil ale fimpubi de propagere mBsurat. Ee nu sunt rocamendaie m sci Tr ‘bmurtorie legato de deferinarea rezstenfel Beton intuit rensttul pel enfel de mBsurdlor dapinde de ngimea encore impulsi in beta. Fig,22~ Mésurtoarea de tip la ampltudine stances 5 tnfluente ele condor de meercare 1, Reaulalele masuréted!timpul de propegare a impulsuior ‘utrasonice In belon pat f infuentate de unele condi de noercare ee -28 dorea suprafefi betonului, temperatura betonulal in timpul Taceréi, frecventaundelor longitudinale transmise, dmensiunic probelor gi amature existent tn element, Fig. 2.3- Misuratoaree de timp la ampitudine maxim’ 5. Influente ale conditlor de incercare 5.1. Rezultatole mésuratorltmpulul de propagare a impulsurBor tiraganice in beton pot f infuenfsto de uncle cone do Tncercare ca: starea supraffel betonulul, temperatura betonulul tn tinpul Terai froeventaundolor longitudinale transmise, dimensiunfe probelor si ‘amatura existent r alomeonta, 52. Iniuenfa suprefel se menfest@ prin invoducerea unui stat caplant de grosime vai, in funcjo de rugadiatea suprafeel, tire \ansdvcor§1beton Infuenja sa asupra rezutatull mésuratori este cu al Imsimere cu cAtrugeiate suprafofel oste ma mare, vtaza Tn satu cuplsot ‘mai mic, viteza tn belon ma mare si storia emitlorteceptor mai mica. Pentru reducerea infuenel sale sa recomand8 0 bund prelucrere 2 sxpratefel, dstanje emjatorreceptoe relat mari (peste 30 cm), @ Insomraté gi unform dlstibuité presiune pe transductor in timpul mésuraiodl, med cuplante carecterizale prin viteze de propagare, seu Impodente ecustice mar 53. Un alt aspect al influonol suprafetol botonuul Ml consttule alogerea inre suprafetee lateral cofate, suprafete de fund cotta sau 29ccaie de wre onan ant spe ern i oops ere ea Se ena a oe anges eeepc ves in many sole oe rere oe Pa rch oe 98008, hal, 2 ATI 8 act nt ergs o ad aloo nae te 6 Cac om a ees fen de sepa. £02 cece ego cs rine. Inst oe 2 at ee aig, ein pn erie O28 St Na gba ae rier 15 on aes sa spe ce enero mie 0 oe a coma. pota wma nce esse somal gcon etme eee ee vince pope oes he +50 oC ean oo nponzs re oe aoe mnt poss tna tne a eis recor epeescri ese 2 “Tabet 24 CCORECTILE OF TEMPERATURA ALE VITEZE! DE PROPAGARE Vt areca % re ed Temperaurd°C | ~paton uscainger_| Beton saturated 7 5 “4 40 2 + 20 ° ° ° 05 a <4 415 38. “So rernarcd Tap Cb pa aSUE ce Temperatara rege, vitera de propagere scade, lar pe misurd co temperatura soade, vies® de ropagare crete, corile urmérnd 8 anleze acest vrai 3. Langimea Veiectoril, infuenteezt renutatele misurtoror pe istante mic, cind 20 eraazd o prefer pentru propagares r= 1) Tunoul egfegalelor mar, ce sie caracterzate pin vieze d@ propegare u-30 ‘Aceasti infant se poste evite prin deptigires considerable a itelprezentate in relay (2.10) dela pot 3.9 ‘De asemenca, pe cistanje mel trebule evilale misurstore tn cmp apropiet conform real (29) pet 3.8, (0 alts influent a lungimil tsiactoriel se manifests Th domeniut, ietanolor mer, stunci cind este fol tehnica de mdsurare la fampltucines maxima, In acest caz pe masur® ce distan{s emir receplot eesie ecade ampludinea somal recepiionat si deo! sosirea lu este apreciats ma zi, ‘in vederea evtil acestul nealuns se recomend masuréteri fa” ampltudinea constant (standard). Infenia éimensiunilorranaversele 2” g.b” ale epruvete ine eat de mic ne pn atta ‘aghb 2A (ponitu 50 kz de cca 8 om) ea) ‘asifel, Ine, dacd ge admit ear do vteza pind ia 3% corectile pot Aineglfate. Se atrage stenia cd asomenea ero enireneaz8 tolu! ero de csimare a rezietenel datorate numel acestul facor, pind ia 12% Daca se coboaré cub lmtele relaliel 2-14) se intB trian ene de tenet Ire conte de propagare in meciy itt sce in plici sou bere. Tne atingerea condiiloridesle de propagere in bare sau plc! presupune: ‘agib 0.24 (pentru 50 kh de cca 8 cm) 2.18} pu se realizeaz’ practic niciodal, n cezul betonulu. Singura sole ce se ‘mpune este evtarea demeniului mérginit superior de real (2.4). 156. Frecvenla proprie a. transductorior exercté doua tpuri de infivnje. Una indirect prin modicarea litelrezultate di relaia (2.14) in catrl dispérsiei geometrice gia condor de e8mp Tndepértat, gi lta rect datorith dspersol fice. In scopul iter infuenjei aispersil fice se recomanda pentru beloane ulizarea domeniiul de frecven{ al transductoaelorintre 40 - 100K, 137, Viteze de propagare mésursta in beton, in vecinstatea barelor de ermétrd, poate f Infuenjali de existenta acestore, ca urmare m-31«2 propagér parle a impullu pin arméturd. Acesstd prefer tare ‘rginea in vileze da propegare superoara tn ermaturd fa de cee din ‘ton (In ad obiguit de 1,2 1.8 mei mare) Fig, 24~ Bare de armaturd perpondiculare pe reaia de tncercare 58. Annéturle iransversale pe direcla de mésurere reprezit® azure cele mai reovente intnite, tn incerare pe stl si tina Tn canal unei masurtor sxate fal de planulberelor do armatr ce in fig, 24, vReza de propagere edavaraté in boton (Vs) reat in funetie do. viteza sparent mésureti, nafinind seoma de existenia anmaturlor(V), din rola (2.16). ot) oo LW s Ly, see cae Ve — est viteza de propagere fn arma: = 2o-reprezinth ngimea taseul impusui pres pin amatu Leta emisorsecntr 6, neaere cu att fora (2.18) dol tere covets ms se vere ingralin pacts re cauzele aces neconcardante plans Ne m3 fi olale: salul de beton ce Inconjoard armatura inglobata, siniorea harley, efectul dspersiel fice, ote. Pe beza Tncercatlor efectuste, “lod factor de corecti kr, dn rela (2.17): Verh ou) ‘a care: Va este adevarataviloza de propagere In beton; \V- viteza de propagere mésurat. sunt data In tabelele 2.2 - 2.4 pentu betoane caracterizate prin lente vteze de propagere. Pentru betoane ce au viteze 9 propagare Intormediare se va interpta ini. ‘Se tamared cl aceste vale sit tldeauna mal apoplale de uo! ect cole prevlzute de relia toca (2.16), lar corel sermnieatve ru ‘par dect dala bare cu dlametrl mal mero de 20 ma si penta trasee ulate n arétur mal mar de 14 din perce total al imps 5.10, Amatura pelea cu crea de ropagare a impustiul are © Inluoncaunra recutatuut masurétori numal da distant 2" ine despa emfteeceptrs axa armiatr (a. 25 a) Indepinestecondifa (2.18): (2:18) negate tn care: L —eate ditents emitatorsaceptor, \V,— vteza de propagare in armaturs \Vp—vieza de propager In boton Dac exmstura are o influeniS esupra rezulatusi masurdtor, ‘acevirata vtez’ do propagare In beton Vy se calculeszB cu relia (2:9): Ve=kV a9) in care: ky — este coelicentul de corecfe dalorat influent rmaturir ongiudinate: \V—viteza de propagare a impulsurr utrasonice masurat 33hohe & 70 6 Ey EI 3. a wef TOT 98a a te —[-aat| ope] oso | oss | on Teli 73 un = = Tela 5 Tat tert asta te aha ot bret oe [a to ete Lt dt PO Fig 250 ~ Schema de propogere penis bara do amatura parse cu asd_{ oe [uss | oer | a8 | 08 ‘rela de incercare, In tehnica transmisil drecte “abel Velorlecoefclentuiut de corefie k, pentru betoane caracteriaate in dilerte viteze do propagare sint date In tabelele 2.5 - 2.7. Penitu beloane caractorzate prin viezo intermeciare se va interpola linia. CCorecie aunt negli dla staria.a hn general mimes de 02 L. 5.11, La elemenle arate pe dou8 sau wel direct, decd incercle 96 foc eu una din decile de armturd,intuenta la 45" fal de Cale dou direct de armore rectanguiare. in acest caz peniny beloane ‘carecetzate prin vteze de propagare longitudinale supetoare velo da 3700 mis, amiura nu inuenfeazs reauittul maeuraior. “abet 25 a L A ALOR! K.—Va = 3600 ms Orn eta Pa me [oa w]e] es | ae SIE e wot O| oes [086 088 oet 085] ot eS see Tas [Oye] 078 | a7s_| 07 | ~0,70_| 088 aro} oad] 0m | aa | ave | 078 —|_arr a7 [ost] os0—|aa8 | oar | 086 | 05 az0—| "ose | ~os7 [ass | as | oss | os Fig. 2.5 2 Schema de propagare pentru bard de armaturé peraleld CU 025 7 7 T 7 7 7 ‘irecia de Incereare, tn ehnca de supratah® We36Tabelul 26 = 4000 mis VALORIK, 60 T a Bw Tamar a8 [ars | ort | 0s dos} eas | 08s [082 | 9800.8 | Oe a0} age] “Om | 089 | oaT_| 0s | 08s ois [888 | 007 | 096_| 085 |oss_| ost oa] t a 1 7 [059 [0.88 “Taba 27 VALOR Wha ae es T [380 | oer | ota | 080078 aos [ 708s -092 [0.90 | ~os_|oa8 | 084 710 | 086 | 07 | 088 [ose | 092 | 090 oie [ 7 [088 [ 088] 097 20 t 7 7 1 i o 025 ft i i 7 7 7 ', Dalerminarea proprstlfilr elasto-dinamice ale betonuiu {6:1 Propretle betonulu op pot fi mésurata cu autora metode ‘utrasonice de impuis, in exclusiviata sau In combintie cy alte metode edsrucive, sunt: modulul de elescitate cinamic (Ey) gi coefcint Poisson dinar (2). 16.2. MasurBtoarea timpulu de propegare a mpusurlorutrasonice prin beton, pentru aceste apical, trebule (cuts prin flosreaampliisr semnalululreceptonat la ampliudinea maxima eslimaree pe ecranut {ubuiui catodie @ momentulul sos primulu font de unde (punctual de tengenfd al seminal cu nia orienta de reterns). 163. Dimensiunie. probelor pe care se fac Inceroiile este ‘recomend si indeplinasc e tose crete conti: absaucz2h (220) ‘Nuse adiit pentr incacare probe ce nu indepliness con: a.bssuceh (221) 36 (64. Modul de elastictate dynemic se calculeaz& cu formu en (itvedia2 ye ar in car: vg— este coofciontu Poisson dinamic 1 poutalsa specticé aparonts g- accoleralia grav Vj = witeza de propagare longludinala maura le ampitudines maxima 185, Dack nu exist valor| experimentale pentru coefcentul poisson dinamic a betoane inkiie(L> 14 zie) se pot adopta urmstoarele, valor ocontative: beloane pistrate in ace: ve = 0.25 bbetoane pasate in aer: vj =0.28, Tn scesto condi valoriefactorulul ce depinde de v.din relatia 22) (222) s(y,)={tevelt2ve Ty vin pentru: = betoane pastrate in eer.) = 0,83, beloane pastrate in apd fv) = 0,78 VariaiaFactoruli fv) in funcfe de v este dat ng. (2.6). 186 Betoanete tinee de varsti sub 7 zile sunt caracterizate prin valri mai meri ale coeficientuiui Poisson dinamic decat cele indicate la ‘punctul 6.5, valor ce pot ajunge pala 0,30 - 0,35. ‘67. Moduiul de elesticitate dinamic este echivalent moduluiul de clesiciete static al corpurior Ideal elastice. In cazul betonul, et este ectvalent modululu de elastictate static, dedus prin tnedrt foarte mil, aplcate un timp foarte scur, incercai ce suprim’ deformatile pastce gi ‘vscoase ale betonull Tre moduld de elosicate static Ex dedus In condiite standard e incercare (la 0,3 Ry) si modulul de elestictate dinamic Ex exista 0 ‘alia de forma: Ey =aE, (223) 24) m-s7In eae cooficentul do echivalare ce are valor corinse ine 0,85 - 0.95, In funcje de compocija betonsi cerca Go ea ol a os a “ a ol I 5 2 Fig. 2.6 Varia ll () m funcle de ve 58, Delemineree, modu de elastctsto dinamic pin metode Utrasonice ée impuls prezinté avantaul principal de = pune Tn evident propretile betonull dn luc, find singure metods capebi 68 facd ‘acest ru '89, Coefcientul Poisson dnamie pose fcaleuat cu autor unor mésuratodcombinale de vitez8 longitudinalé de propagero (Vi) si frecvenfa prople ce vrare longtusinalé ((). Deca fresventa propre Tongtudins, masuraté cu agorul unei melode de rezonanja, este ‘recyenta fundementalé 2 epruveti, factor f(y) defn pri relaia (2.23) ‘oat calcula cu ajutorul react wl @29) 38 pox :L~ te lungimes eprvetelincercate ce trebule sd indeplineasc cond Leda “2 find lature secur ansversae. ‘acd valoarea lu fv) este cunoscut8, deduceres Wl vs se reduce lp rezolvarea unci ecuafi de gredul 2 Aceast® rezolvare poste fi femplicaté de grafic di fg. 26 sau de Tabet 2.8. 228) Tabelul 28 RELATIAINTRE Y) $1¥ vi ea 7 7 005 0998 0.10 097s 048 0.950 018 0922 020 0.900 022 osTT 028 833 oz a.g00 030 ase oe 0698 035 0625 o37 0868 040 oer 045 0284 050 ° 1610, Ine coefcientul Poisson dinamis gl coeficiental Poisson ‘Stale exist orlaje de forma general Va =Be Ve @ar) Lunde coeficental de coreljle B, depinds de efortul la care se etermind coeficentul Poisson stati. Pentru =O, Ry In cazut botonul, valoarea lu B, este cupinst Ire 0.75 $1 0,85. 397. Omogenitatea betonului din Iuerare 7. informajiia furizate do melodele ultesonice sunt eprezenialive Indoosebi pentry varatile de omogentate, dalorate ‘compacta’ belonul,repertul alc, prin varaile apei de emestecare 5) ‘ranulozti agregalull, Ele nu sunt suficient de sensbie a vailile do caltate datorate cazajubl qi calla cimentului si sunt prea sensibite Perit varaile de umiditat ae betonuul dela zon8 Ie zona 7.2. Elemental mul, supus prelucrit staistice, in vederea precierl omogerititibetonulul din ucrare, este rezulatl Indivisual al rmasuratocior de vite’ de propagare. ‘Acest rezitat reprezinté media props elasto-dnamice ale ‘botoniu, in ungultalectorai inputs 73, Prelucrarea slaisticd 2 razulatelor msurBtororvitezel de propagare, presupune graparee preliminarS 2 tutuior mésuratoior, ‘efectuate pe aceees baza de masura (cu varia acmise de 5 em) 7.4, Rezutaole mésurstorler pe aceeas! bazd de masuri se preticreazs stalslcconfocm metodologel clasice: “Calcul vitezel mee de propagare conform retail @20) unde 4° reprezint& numécul masurtororefectuate, iar Vitex se propegare masuraté inte perechea de puncts. = Caletuh abater relalive AV, 9 flecirol mBsurtor! conform (229) = Calcul abeteri modi patratice S, a tuluror mésuraterior etectuato pe aceeag baz’ conform real: Sevy Se Ve 220) + Calcul cosficientului de veriaie C, al masuratorior, efectuate go ecosai baz, conform rela ce se100% es 15, Reale maswatotlor ofecte pe rte bare se iroumeazd penity 2 de omogentstee toi a belonul dn wore tonto ope MOy +M,Cy ++ Cop P tn care 5" rerezintSrumérl bazelor de dimen drt, pe care fcul mésurHoaea, lar” sunt coefciny de echivalre pent zm coun 8, Dec8 se adopt ca refers Baza de 20 em an! masurtr act pe alle bazo wobuie mutilate ou umstoricoeeien i. Gy (2.32) Tabelul 29 Baza (em) Faciorm 70 or 2» 10 0 13. 40 15: 11. ASCO GeO, po aes mBBUrEorior viel de ropagere, 2 omagentafibetonuui din lucrare (din punct de vedere al compact, consanfl rapriiui ale gi = granulo agregauti) se poste foce corm urmétoarel cess: (asa omogenitsteafoste bund: CY < 2% Cosa I: Omogenitatea corsspunzsteare 2% < CY < 4% asa: omogenttatesisba: CY > 4%6 78, Pentru objineres une echivalnge ine coefcenfi de varaie al rezistenjlor O* 5 co a vitezelor do propagare CY, se poate fos! rata: Chace (233) meatIneo coofcontl 7 a vlorea: 4S 3 etwalar part mai degra frre unl iva a en tro probe af vloreacoofsontubi 7 de varia a redstenlr imeo seas ital cose pe msi co coset de variate al viezlor crepe ro Omogeritate belo inlxcrare poste calla Infact de necesita pe samen, pe ansambl lento ce asi fe, sae ning obiet {2 Doterminare doectlor acunse ale betons Detoctele szunse ol belonut ® ptf identifica cy utara itresunettor, st 2) tu 1) iu sau rst de tuner; {) adancmea sve d lon degradel pr incense eu seni aerese; <2) cbur de soqrogare su beloene pores 81. obit Exton. gduror rar (esto 10 on dame) este pus tn odcena, in masrBer cu ulresinee, pinto vail busca a pul Go propegore et a epera rca sonata fe jsf de obco de Ghyecel extror ol surfs, Acces varie este umeea fapt ch pat nim n ol cee, perm ee min. ‘Dmonclaea mina agli, n sens earsversal pe deca de moerare (amet) confor schema nf 27 se poate dete Tamod oferty formu (235: 7 3) 235) ‘tn care : | esto cistanfainre puncole de apticare a trenstctorlor pe bton, masurat in line reapt gl exorimats tn cm; waa y= timpul ott la eperat pentru secfunea cin crept gol, in Bs: ‘a fimpul media al olor Ia aparet intre punctele situate ta acceasi distanfa ine ele, peniru sectiunie fara gour ale element, In us — |" a4 D { 7 Fig, 2.7 - Schema stabil golurior in beton Tn vederea prez forme! gi mérimi goulul se recomenda sa se {oloseascd inosrosle pe mai muite dkecti, ca si suprepunerea peste rofeaue primaré uneirjele secundare, mal amanunti. 82. Fleur sau rostur de turmare Determinarea fisurlr, 2 poze gi ancl lor, ca gi rsturlor ‘de turnare 28 face acrid, ca $l in c22Utgolurior, c& impulsu ocolese feura sau rata, po drum zie cel mal curt.@) EeGeae 4 gee + pee Hee yeeey ggg erat] oe ‘Adincimas fut este ego, In acest caz, cu cistonte de lo fala feral, fa punciele Tn car, prezenja fii nu se mei face sift gorea impulslui ulrasoric. Aceasta meted’ va fl preferata colet Preoise in Ng. 2.8 or de ete or xi condi pentru splcarea () 1 1 Fig. 2.8 — Schoms determin edncimirsturor de tunare tn beton 2) vedere din ff, b) sectune )digrema de varie a adancini ros Toerosie trebuie orientate perpendicular pe pian de fsurare ‘se recomend ca emitaorl sf receptor sa fe eplicat Ia dstante rtativ nit ine ete (20-30 om) penu a mari preciria detorinéri. Adancimea Tostui sau fur’ (fg. 2.8) se determins cu formula (236) iffy malt) tn exe sont on xh een a em 1 ig season ate 25) ee pre! a ost sr 29) pote a Sree one ee ate rn tna rn Po cn 2) pre tote cee “ea elena (238) naa Fig, 2.9 Determinarea edéncmil sur a elomente cu fafe opuse ‘accesible a) perspectvl, b) sectune orizontals 8.3. Adincimea stratull de beton degrada. Adanciml. ale straturlor de beton degracat de foo, Inghe, sau acjuni agresve (ig. 2.10) se detorina oriental cu formu (237). acl eM 2\v2tVy ‘near v,~ esta vleza de propagere tn betonul degradat, n mis; vp viteza de prepagare in botonul nedegrada, in mis; |e = distanja emitétorsecspior, la care propagarea indrect8 = Impulsuui inte emijtor 51 receptor prin betonul dogradat si redegradat ncepe s8 fe mal raplca, decstpropagerea pe crumul ect de ta. suprafate betonulul numal prin beton degradat (fig211) tne, (sr) 45Fig,2.10— Schema determindri cin beton alteat de incendi, ofc sau acini agresive Determinarea mérimilor ly, Ws, ve 88 face cu ajutorul unit grafic 692.12) m care sunt incr impli de propagare mésurf ta fre Ustanfe emistoerecepor.Grafcl este format dnt nie fn a ce punel de anger determina pe absisadstanla J ar Inoinaren fl de ‘x2 ordonateor determing vitezele“W" 51° v, = 190 iB 238) Determineree adncimii staturior degradate do 0 ecfkne ‘superficial, tn grin! gi mal ales tn slo, se poate face s pin folosiee ainel metode mix, compusd dn elements disucve si nedistuctve, Se frecutd pe suprafaa element, la 0 distant sufenté de mare de much, pe dau fefe opuse, o sere de gout, de edancimi variable, din 2 in 2 on oi avend un diametru sufcient de mare pent 2 induce cu yur vf omfalorald elactoragnelc sou al receptors rmagnetostitiv pant la fundul gBuri. Se efectueazt apol mBsurstor ucvesive ale timpull de propegere itr perechile de gaur, de ance SResediogre in 2 Tn 2 em (892.12), In moment tr care tmpul do fropagere masurtcorespundo Detonulul nedegrada, adances statu Georadat 2" ru din formule: W468: tel Yo a oe Fig. 2.1 ~ Variatja timpulu de propagare de propagare In funciie de Gistonta emator- receptor n botoanele cu statur degrada bo a= 2ST tem (239) In care: b - eate dimensiunea elementuulTaeercat tn lungul direc de propagare tn cm : |= distanja tnire emiator sl receptor la care vileza este corespunztoare betonull neegrada, fn cm, Rt rel Rol Fo.212-—Deteminarea anni strato dgredal le bet pr teods mi wazFormula 2.39 presupune © éegradare a betonuiti prin inghe| ‘eco pe amble fete pe care se fac mésuraorle (Bg 2.12), Dac mural o {aie este degradaia, gave se execu numa is 2000 fla gi ecincnea siratulul dogradat este dots in rtatia: a=b-l a) Tn cazl betonutal degradat prin Tighe, foste metndele pentru otorminares. adéncimis strtuul degradat se vor eplica numal dupa deaghojarea betonul ‘84, Cubus de segregare CCulburle de segregere cunt reglunle Tn care betenul preznts un spect evident macopores, ca rezulat, fea une slabe compact eal separdi fracjunior de agregale ce intré In compozta betonuui, fe a ‘fun simultane a ambi factor 2 straulul de beton segregat s0 determina cy sium eat) vans ‘in care: teste timpul de propagare mésurat in drepll zonei sogregste, insecunde, ‘y,—witeza de propagare in betonul segragat, determina pint-o| rmésuritoare de supraffé cu o cata inte emiatr 3 receptor ‘ufcint de mica pentru ca propagarea s8 se fac direct, Tas, ‘y= ileza de propagere in betorul nesegregat, determineté in Zonele Th care betonul nu prezin fenomene de segregare, in mis, 1b stan emntator-raceptor, Tam. Formula presupune o viezB In beionul nedegradet vs, net ce de vteza in botonul degradat vo ‘o. Determinarea dagradirilor structurale, produse do ‘olicitrle selsmice, in elementele consiructilor de beton armat 8.1, Semele produc in elementsle siructurtor de belon ermat ‘ncovoiert pe devs dct orsune, fr Bietoare, forte exale deci practic 48 tose tipurie de soli, Toate eceste solkiar pot produce degradér ‘rcturae ale betonull 192, Determinarea zanelor dogradate stuctural presupune: = daterminares extinder acestor zone} = determinarea intensitti dogradarlor structurale; = delerminarea oriental degredato. 9.3, Prin zone degradate structural se fnjleg scele zone ale ‘eenenteor de beton armat in care, ca urmare a solcitrorssismice, fu produs deforma ireversblle de tpul micrfiurior sau fisuror, olor ce infuenteaza capectalea portant’ ulteroar8 @ element ieesto zane 60 Indlnesc la elementsle Tn care solicle de compresiune uals un rvel sit de ricicat int se produce o mierofsurere umata de fo fsuore in mas a zonel respecte. Uni cercettor considera aceste zane c2 find In domenil post-oastic al betonuu 194, Elementole In care epar zone degradate structural si pent care oste important localizarea aoestor zone, la soli selsmice, sunt Inerinesfrecrente: a) rina, »)dlfragme: o)arinz. 95, Din punt de vedere al orient fsurlor gi micrfsurlor in zane degradale, exist dova situ: 2). orieniare haotica (Gua toate decile), ) ou erlontae ordonaté preferential (dupa o deci) 988. Identiicarea zonelor degradate In elementale de beton se face ev metods ulrasenied de Imauls. 9.7. Princpiul determinsti, consté in masureres timpulul de ropagare Tne erittor receptor folsind tehnice transmisiel creole ‘sa dagonele Tn zone presupuse degradate 31 nedegradate ale unui ‘dament de beton armat investiga.” 9.8. Cu eitorul tmpului de propagare masurat gl a distanfe! emBtoerecoptor (L) 9e calouleszS 0 vitezi de propagare longiudinala a.‘9.9. in oxzul zonelor degradate,viteza calculaté are un ceracter conventional ntucdt Tn realtate Umpul de propagare ores, mBsurat in ‘este zone, rezut Gin cresterea drumuli pars de Impuis prin ocoiea fieurioe $1 microfeuo (fg. 2.13) ‘9.10, Ordo ce or este poslbl so recomandé alegeres puncelr de incereare pe dou direct rectangular, Tn sentunea transversal 3 ‘lementlu. Acest luc este de reguls post pentru staipi (Fo. 2.14 a) 9 practic impos pentru diatragme (i.2. 140) ‘Grnaie se incoorcA gi ele, de requ, pe o direcie din cava) prezenfel pci, der incercares poate avea lo prin transmisie lagonalé {aot planul degradélloro cere (Ag. 2:14). Tncercarea pe dud dec are avanisjl determinsil zonei dogradate, indiferent de erintarea fsurlor si micrfsurler 91 permite precizarea direct prefeenyal de microfisurare gi surare In element ‘9-11.Numérul punctelor de incercare pentru determinarea zoneor “dooradate fru element este in general peste 20. E! poste limits, Ini fo anumité masurd, de examinarea vizualé a element, dock acsesti ‘oxaminare ofer indi privind exstonfa une! zone degradate stuctral. in ‘cect caz examrinerea va fi concentaté In zona cu degradir vizile precum gin zoncle adiacont 9.12, Punolole pent steblicea extnderil zoel degradate Into secfune se aleg cu o echisistanté do 10.18 om, pe ambele dred de Tncereare cin seojtne, cu gra necesara pent evilarea infuenjs! ‘axmturior gia etoctul de perete. 19.13, Distanjole inte sectun pe lngimes (Ines) elements pot vera, ind mai mici in zona presupusé a degradior structurale $1 mérindu-se pe misura indeparttl de acesle zone. Distaneletinime intr secfuni sunt ce ordnul 15...20 om. ‘9-14, Palpaori se emplaeeaza asf not traiecora impuisu ‘fle perpenciculara pe dccia preferenilé de micrfsurare. 1816, Prociia’ masurétarl pull de propagare, oe Wobuie asigurat, este de minimum 136 Preciia masuratori dtanel tn tne dreapt Tne emir 3 receptor este de minimum 1%. 80 oH faa | eet: ¢ Fe. 2.14-Aege decal punt oe cre west19.16, Mediut cuplent fost la masurion va fl adeovat sti, in particular eupozki, suprafetei find preferat}vaslina sav, pe Supraele rugoase, pasting ‘0.17, Supraejele de incercare vor ft protcrsta prin fecare cu platré de polzor pentru asigurares unui bur conzactacustc Inte papstor si boon, ‘9.18, Punclle de Tncercare vor false Tn afara zonel de invent ‘9 armétuor, care este mai extine In zonele cu belon degradat destin ‘onele cu beton nodegratat ‘019, Exist posits) de doterminare 2 zonelor cegradste ‘ruetual i folosing tenicl de supataia dar acestea cero experen mut mel Indelungsté «in parte a operatorul, pentru a interpreta corect Tezultatele masurétorior decst tence bazale pe transmisie roc, a, ale provazte mai sus 19.20. Peniru zonele puemie degrada, cu panur preferentiale de ‘ieurare, exists posibiltatea flo altortehnici nedistrucva cum ar metodole radlogrtice. 9.24. Makimile ee 92 compard tn vederea stabilritextindei supratola si addncime a zonelor degradate sunt vtezele de propagere Jongitudnale sie impulsurior ultrasonic. 19.22. Misurtorlo pe o diectie, pemit aprecierea cu sufients precile © extindert degradaror, inrun plan nomal pe érecia do Dropagare a ulrasuneteor(dzectia emiator-eceptor). Aceste masuréto imei permit 0 spreciere oriental a dezvoltiri degrasior structurale in profunzime (parael cu deci emitatorreceptar) pin ampitadinoa satus pe care il realizeazA vileza de propagare, n zona respectv 19.23. Masuréiorle pe dau deci, pemit epecierea zondlor cu docradiri structurale, in ambele planurl perenciculee pe directa de propagere deci pe amiele deci ale secjuni, alt extnderea cat 6 rofunzimea acestor zone. 1924, Criterul fundamental do dolimitare a zonelor ce incud decredixi stucturala este bazal pe compararea viezelor de propagare masureteinduntu g]n afara zonelor degrade 82 prenizsle inet ineroti coaclo- 9 rexitatlor ieacitor es 3) eimharea msrtonor In zone Infante de daca de )liierea masurdtror nun de preznis ars 9.28. Elmnerea mfsurtoriorn zone unt de deecele do unao oe foce ph eraineea viab a element rere, p tole tage acesblearcerendtetlrWonttata pe sch element 08, Elmnorea mésiorior tenia de amature cep viareazonlor 01 mare concniale do smBtu,eviorea icrcslor fuiee cs drocia ce ware si exarinaea cilch @ reaitalelr parm vedean clin vaoro nobgnt de iat. : 227. Piva 198 8 precseu presupune calcul nel mei caer il mar val le viezs de propagere mésirre conform reat 2M ims) Ww (242) 428 A doe etapa proce presupunedeireszonlorn car vezele de popepee mdsuai ndplnes cond Vp <085V4, is easy Renu ste 0 prt eproimee a zneor in career puta f precoite degra stucrale nur sot seisrice 128, Aves eepa presi orecaculae a valet vtezol med de popopere, co carectazeezn element tn zonlo nedoradate, po tars rezulllor lapel peiminare ade Mind In considera tote piste fenton afore zoel degradeleshuctral, colom, taste 2M Vea mis) (244) tr core: N-rumal punctor suse pe reg lament in alae _elr coset are Indoplnog coi he eas) 53Incazu cd po un aut loment nu se geese oe 6 puncte zone negegedete se sdmita complete cl puncle pe elements ch cla are. 1230, A pate lap presupue 0 rvercare @ exe zone degrada eevoural, dfrite de dle eceasia do mlnea puncte de tracer cre ndepnes conch: Vp £099, ris 249) 031, Proossl a putea conn in aproxmatia a dove ce impica « rezaeuiore 2 waloni mes 2.44 po baza nol zone 9 0 redtni « Sona oarsete sti conform rl (2.48) dar ree acest ow dovedesanecosar 22 Reaitaoo se prez sv forma unor zone hagurle S81 oyste pe suprafio. destin a demerid sou Th sechnes a ‘rennet. 218). Exndeea lr rerun cust veri ero imexne Sete eta sipa sled rometre ce tebe ath 232, In vedtendoterninati zncor cogradaie stucual se poste fo! i coal furor cu oferare prfereni®. 1 motos Fadngrates, legend drecla do radiere parla cu paral tuto, ‘east slo nu ext Isa comport, ne economic 10, Determinarea resent mecance a ton {out Detominarea rezone Ia comprsiine a betonut ph smote ulvasorize de Impul, est india in cazutie in cae vrs de ‘Peston sunt provecate doo compact neunform8 su inset = felon, co noresgetarea raporul AC pin veal epel oe mostcare, de condi necigut de ne (emperaur sezute bean Ironetsl sau otemarle tomie) gt buna masurh de granulosa grogotlg caltatea conti. 84 LL, eee Fig. 2.15 — Prezentarea zonelor degradate din solictars102. Determinarea rezistensi la compresiune 2 Beton prin rmotoda ultrasonics ere la baz mésurarea vitezei longitudinale de | fpropagere a uiasuneteler. In acest scop este neceser ca dimensiunie Piaee, ino secliune perpendicular pe diredia do Incercae, $8 fe cee escrise a pet. 3.10 “0.3. Mésutle prin cere 50 sigur 0 precizie mai mare detorminérirezstenfeibetonuiul pin metode nedstuctive de impuis sunt 2) cunoasteres dateortehnologico reale carule de melod8 pring compoziia (doze, grenuloztale, adaosur ele) 3) pasrarea (uit, ‘rei3) betonuiui Inoercat, precum gl cunoapterea cauzelor core ay ‘condus la nerealizerea marci de proect cazul cind exist dub priving corectudinea acestor date, ce ve apela la metodele descrise la pct. ¢~ cextrageri do carte: ) exstonfa unor epruvete turateo daté cu betonul dn Huerare 31 plsrae in eceleasi condifiul, pe care s8 fle f2cute Incerce distructive {1 nedisrucive pent veriicarea si corectarea pozijel curbel de transforma .ltez’-rezstens"; 2) folasrea metodelor de Incercare nedisructivd combinte intro ‘ele, sau comibinate cu metods distrucine prin extrageri de care, al clror iametru Incepineste condiile punctui 92, pe care 88 fie fate Incereérle de ealonare @ curbe de translormare.iteza\—rezistenta ‘04. Incercrie pentru determinerea rezistenel betonul jurul ulrasuneteor nu vor facut pe: «elements comprimata In care eforturte unitare (a) au dopasi lita 66 0.85 Res ~ elemente intnse, in hngul drei efrturtor de tensiune, dact corte untae tn beton (c,) au depasit limita R, chisr dupa suprimarea, ccauzel cara provocat sole. Restrctila de mai sus sunt necesare pentru ca reautatcle rmasurétorior 38 nu ie influentate do microfsurie sau fisurie aparute tn beton. 410.5. La incercarea elementslor de beton armat pe gantire, se ‘yor avea tn vedere recomendale cuprinse tn capitol § JInfuente ale condor de incercare” din prezentul norma m6 406. Detorminares rezisnfel Detonuui cu ejutoral metodet presorice do imouls se bazeazi pe fan 2, dependent tne vieza de longitudinal ultasuneteor "gl rexistnta la compresiune 3 Re", 68 poste aproxims cu 0 relaje de tin exponential de ean) in care a" exprimat fn daNlom® sib" i sikm, sunt factor o= ymeszi 0 fi doterminal, tindnd seama de faptul cB relia wvtezs redetonjat nu este In general univocd (unel aceeaslrezstenle pot sii Grespunda vileze de propegare dlferite, daci snumij factor din ‘ampoatabetonului ce se Incearc sunt cei 10,7, Curba caracteristes (247), necosar’ pent transformares oz longtulnale de prapagare mBsurate In rezistont le compreskune, Gepind de 0 serie de date ce privesc compozijia, sau pastrarea betonuui Incorcal. Ea 20 determina cu ator urmétoareor mijoace: prin datelecupense in regsrul de tuna al ued; - prin informal, sorise sau verbal, furizate de executant sau éigntele hur, pin examinarea belanululca aspect exterior stn spr. 10.8. Peniry doterminarea curve! de transfornare vilezi- existe" © unui beton dat, se considers un anumit beton standard de {efi detnt pen urmatoarle elemente: = dezalul de cimant 300 kgs = bul cimentulu Pa35; SR36; “natura agrogatelor ‘lice caleare de ru; = granuloaision aprogateior pC (fig. 2.18) ~uridiatoa betonul: corespunzsioare ptr conform STAS 1275-70 1a 28 zle (7 zie sub apa +21 len aen, - maturtatea betonulut 900°C x le + adaosut ‘ire Corectarea curbel de trensformare, necesard_peninu ‘nbunatjrea precziel, se face cu luton: m-s7ter stn rari 4 én pe el axons noncancer ipelommvaniee Tree Fo oo 5 = 0 2 % 9’ tae? 5 30mm Fig, 2.18—Curba granulometil a agregaulul Beton de reterinta ~ Extragerior de caate gi Incerivor or prin metodo nodstructve fi datuctive. Croele ebuie 68 respecte condia (214), Daca aceasta Conds nu ¢ respectatl se va Incerca Beton dn lucrare, in local n care umeezs af extras carota ‘Dacé pe ganlier exist posibittea ca in paralel cu destigurarea Iuectior 88 se toarne un numée mare de cubs (peste 20) confectonata cu forte rapoarte AC sau difeit compectate, alunci cube de: transformare viez#rezisten{® so cbjine Tn conformitate cu prevederte capitol 11 410.9. Eoualis de Wraneformars (2.47) a betonului standard este petiect determinalé prin poziia a dou8 puncte carececstie, ‘corespunestoare la dows vteze de propagare, una mai mied, de 2200 mis una mai mere de 4200 mis, pasate tn planul de coordonato Re ~ V gi ‘eractrizale prin umatoarele valor: vv,= 8200 mis vie 4200 mis Rp =78 daNion?™ Ry =234 denier? 248) Rejaja de trensformare @ betonulul standard este dat prin valodle rezistenflor corespunzaloare dfertlor vleze de propegere in _TRANSFORMAREA VITEZEI DE PROPAGAR! Tabetul 210 REZISTENTALA ‘COMPRESIUNE Raters capers aN rae cate e ERT CST Bao [ose | 00 [a0] 1a | 190 [1a Tw pee] a ||] | oe s mo | | a | ot | se | s05 a re | ee |e | sos | a8 | a7 ae 2 | so | ca | sor | a5 | 3 0 a | 55 | 108 1 % @ | 101 | +10 138 n or | car | +18 6 2 toa | 112 | 122 3 6 tos | 18 | 130 162 * ti | 225 | 197 7 = 9 | 2 | 48 100 1 tar | 30 | 152 oo ‘8 5 | 148 | 52 20 va | t2e | 12 | 458 | 70 2 smo | sa5 | 150 | 155 | 190 2 vas | v2 | tsa | 174 | 0 a san | 150 | tor | 103 | 200 ea se | s50 | a7 | 15 | 202 26 sao | 109 | son | 207 | 228 m2 ‘ea | s70 | 190 | 210 | 200 20 sea | sao | 210 | 251 | 252 35 470 | 200 | 222 | 244 | 260 30 tar | an | ase | 2sr | 2a a 497 | 221 | 24s | ari | 2s m0 sae | 232 | 250 | 204 | a0 = ae | 200 | 270 | 207 | soe 5 an | 251 | zm | sto | see we 27 | 235 | ae | 225 | 5 as as | aio | sis | 312 | a3 wr 2e2 | 20 | azz | a00 | a02 m1 ars | 310 | sue | ava | a3 56 20 | 32s | amo | 200 | ast 3 ans | aes | at | 419 | 57 om za | 62 | 02 | ae | aa om {abel 2.10, pe coloane 6, avénd indcativl C= 1.00. 68Tae were ATE ronan V" ros) [ORT Oe “oa | 2 an | ae | ate o aon | a | 500 se fom | ae | 38 8 ‘aoo_| ave | see | ae | ars | za | sro | oo | ovo | raz | rus TO Poni ass baad crfeconale a cronies: alr cu, s0 serie cee ltl 2.47) consent we cu D8 se, aarvox fl pent defivaea cab de tonfomere oat router acest bolare,et silt un pancal cbs Ho. pena betooreleo ement carers fete de ce sl etn standard raj do tartorare 9 clsloas eset ree om vate coer ca eC toma ©, = 04-0, -Cy Cy -Cy Cy-C Ope ea) und: Crete cout de nea oxi Ct eat coendentl de eral us de nen Create cronoen de tun al natu epepaUU Creve cote de elena ache a crcotl: Go ete coco Mel a mers rede 8 scregaut rete coencantl env uni talonoi hee coco de era a mats eon ene costiont de ier ads liste contri do rtun = Gy sunt tn tbele pitt ents adssu lesen grosuonet cas 0 (280) Coattenl de invent natus agape se le al ot (251) ‘abe 2.11 ‘COEFIGIENTUL DE INFLUENTA AL DOZAJULUL Dossy] Cables deers Koln Ce “00 og ‘0 ost 200 076 250 oe 200 1.00 250 430 400" 120 450" 129 so" 138 550" 146 00+ 158 00" 13 9) Ta Geral FaS Tara, —TSaAKER | eotor ieaconice nu este ileal, ca urmare a error mari ce pot interven in {elominerea rezistenjel betonul, Utlizares lor In asernenea cazuti are ‘aroclar 69 excopto Tebotu 2.12 ‘COEFICIENTUL DE INFLUENTA AL TIPULULDE CIMENT Cosficientl de rfuenis ‘Tpul de cient fe PB Tae 400 497 Pa35, ST 35 4,00 M30 02 F 25, 085 +) Valoarea este VaIaBIE ponu varsta do 28 Zio. La varsta de 3 tle valonrea eale 1,40, Pent vérste intermediare so va intrpola. La vrste mal mai de 28 zie, coeicientul continua si scadé tinzénd cite ‘loreal 10, M61Fabel 213 CCOEFICIENTUL DE INFLUENTA AL FRACTIUNII FINE ‘Procentul de actu ‘Cocficisatul de infuenfa OA mm C @ 096 2 100 8 1194 0 492 2 420 54 128 Tebelul 214 CCOEFICIENTUL DE INFLUENTA AL DIMENSIUNI MAKIME A AGREGATULU! Dirienstunea maxims | Coeiientl de iihuents mm Co 70-80 738 30 4190 6 1195 7 42 3 125 1 amt Taolul 2.45 CCOEFICIENTUL DE INFLUENTA AL UMIDITAT BETONULUI Modul de pastrare ‘Coofcient de inven Cy Pastare Tae Tot Pastrare conform ‘STAS 1275-70 (7 zle nop +24 allen 20) 100 estrare tn 6p 0.80 02 Tobel 2.16 (COEFIGIENTUL DE INFLUENTA AL. MATURITATII BETONULUI ecto de maturtate | Cosfoteniul do ifuenis t ee ion as 250 os? 500 0.88 200 1100 3000 108, | 000 1d 15000 418 20000 120 NOTA: rin foclr do matutalo “F 80. infloge pros 123,400,410), mm pred conigrad X slo, in caro °F este versio oni ne 9°" temperatura de rtm grade Celsius. “Tabet 2.16 CCOEFICIENTUL DE INFLUENTA Al, ADAOSULUI DE CLORURA DE. CALCIU (CaCl) Procent de adaos | Cosfeientul de usc % G, a ro} 2 119 4 140 NOTA: In toate tabelale, pentru valle intermediare, s ilerpoles28. -63‘In cazul In core betonul este confectonat cu agregete concesaie sau sgregaele nu sunt de tin elico-colar, determinarea coefcientului“C, fe face pe cele experimental prin rigcaroa une curbe de transformers ileed-rezsten{s", pe baza detelor obtinute prin Tncercr distuctve gi Tecituctve efecuate pe aceleasl epruvete (pentru details vezi capitol 10. ‘cutis orienta se dau valor doduse penis agregate concasate ce diferte provenionje tn tabelul 2.48. ‘Tebol 2.18 ‘COEFICIENT! DE INFLUENTA Ai NATURII AGREGATULU! in care, 2? este ressionje dedus8 din incerares la press quvet J, fa RE este extn cbc dedi din tooo aunts © opr JT obi cosiernd campo baton tezndre (C= 1.00). Raprtl C3 rnentd total experimental pent epruveta ‘Se caluleez4 valoarea medi: der ‘ore semnifeaia unui cootcient ée aan Pope | Grier eh Gua dare 00 700 ‘Ande concesat 5 +08 ‘Andezt concasat 100 10 Grant concasat 100 1109 Clear concasat 100 oe Barina concasat 100 470 Blast concasat ‘100 ost ST Vacaas REGATTA, pT Bon areca cl al de ol ore ex In care a, = 2.65 daNicm® este valoarea coeficientulil pentru bet tndor {O12 Coal eon corepunaior certs vez de reese, maruste ls un buon ceva pnt. vow a8 Pek Ge fecunac po tara ol (247) su atabeii 210. "Ose Deed po gener bo depune co vt tana vot oper ple neces cond su do cal ae wetoe cole 14), some se exec lk reduc el ‘fretted Se celalect pet acre ora pot RP Re cor 283) me oat (24) a B pentru tele cele 7° ewe csponte. Pent nbundtroa ob acest medi e pot ols era de lminare slot Se compara valares experiments CM ob, valowea ovtcientll e rent tial deduss pin calcul, pe baza composi tarescule a belonu, Una cn urmitoarele sti poate even loc: Brae com Jn ecest caz se apreciaed of tele experimentsle verticd dtele do cacul gnu sunt necesare corel ®) es) (255) re -O| ‘in acest caz se apreciaza ci 0 corectura a datelor de calcul este een eaen noe esr (258) 65Tn acest caz se opreciaz’ ci exists 0 dlscordania Hagrent Tne alole de calcul si cale experimental $i tebule cAutate cauzele ecesie: tiscordente. Dupa cum ele se identi Tn partea experimentalé seu ty pertea de calcul, s9 elimi una din cole doud valor suspectate, Daca my ‘e danifis in nil o part, s renunfalacoeicerul de calcu "Acomenea vericdn sunt necasare §| decd coreciludines datolor privind preperarea betonull, Floste fn csleulele ce ‘ransformare este Indoienica, 40.16, Predia determinarior. 40154. Prin precizia deteminsrior, in sensul_ prezentelor instuctun tehice, se Tnelege interval in care sunt cuprnse cel putin ‘90% din abaterio rezlstenjeor calculate pe baza masurétorlor do vitezs de propagare, fof de rezietenjele reale ale betonui, determinate prin ‘eercarea le press. 10.182. In cazul ond ge Gispune de tosta datele refertoare Ia ‘compezitia $i conciiie de pastare ale betonulul incereat, corse de metodB, precum si de cuburi de contraproba sau de carole pentru SGlectuarea Tncercarior si delerminérior arSiate la pct. 10:3, preci ‘metode treble considerata ca find cuprinsé, Inve +18 ~ 20%, 10.153. In cazuleslsteneituturor datslor exacte referoare la compozia gi condille da pastrare ale betonuul tnoercat, cute do rmetods, Insé 2 lpsei euburior do coniraprob sau caroteor, preciza ‘metodel este coprnstnre +20 ~ 20%, 10.1844 In cazullpsel tutor infrmatiior priviné condiiie do preparare 5 péstere ale betonuluiIncercat, precum si a cuburlor de tontraproba, sau a caratelor, precizia este cuprnsa inre + 30 - 40% hier peste aceste limite, in funcje de posibitatle conducstoriu! Towed do a supinlpsa informallor prin inlerpeterea pe boza ‘expecan|e propria dateor, pe cae le poate culege de la loculTnearcéi Tn aceasta siuafe se va sloge, crept curb de transformare wiezi- resteni, curba ce corespunde valorior medi posible ale paremetrior rnecunoscufi din compeziia betonuki (ip si dozaj de ciment, ‘ranuioziates $ natura agregstelor et) w-66 1, Determinarea rezistentel la compresiune @ betonului in fabrcile de prefabricate 11.4 La determinarearezistnfel betonutui cu ajtorul metodelor rasonice de impuls in farce de prefabicate, vor fl avute in vedere Moment cuprinse tn capitol 10, puncisle 14 si capitol 5 Iptvete ale concorde incercare”. 11.2, Dotorminare rola de transformare vtezi de propagare - pasinfa la compresune” se va face separat pentu fecare tip de Beton in fabri, Tn cast seop, pe compu de proba, vor f fScute succes Tnoerc resistuctve cu utracunete $i pol incercan clstuctve (rupert ta press), tenform STAS 1276-70. Corpurle do prob, necesare acestor tncercli, vor fi cenleeionate dint-un betonsimier celui turat n elementele prefebricate fl vor ff pistrato In acolasi condi de inane ca si elementele réebricale co urmeszé a flincercat. 41.3. La confectonsres corpurlor de proba necesare pentru blnerea Cutbei da ransformave ,vtezB-ezistenf" se vale tn li ‘exteme ace! factor care dau in mad obsgnut, in procesultehnologic al ‘exci, varia de rezistenfa ele clomonteior prefabricate gi anume: rapatul AIC prin varia apel de amestecare, gradul de compactare al botonula tural, regimul de trtare termi. Dac8 sunt posible eventuale ‘arial de dozaj de cenant sau ce granulate a agregateor, ele se vor ‘accopla nual inre fmiele in care ele au loc efectiv in procesul lehnologc, Ele nu pot 88 deptigeascs +20 din valerie nominal. 111.4, Pe Kanga corprile de prob’ menfonate fa punctul 11.3, se tor putea face incercér de veriicare pe cuburle rezutate din productia ‘rents a febricl, pentru @ se cbline informaliisuplimentare asupra rediziel metode! gia factoror care proveacd in mod curentvarabiates «alli otonuul n producti 11.5, Inoerearea ey ulesunete @ corpulor de proba (cuburi de 20 em ltr), se va face conform prevederior general cuorinse in captlut 3, in col pu 3 puncte pe ambele direc normale pe Grecfia de turnare, Dlegerea punciolor de mésurere webuie s8 permits objinerea unor 67informa reprezenatve ponru Treg beton cuprins tn corput de proba, |g earpresune” sori de cBte rte schimba refeta de preperare seu Se vor evia cera, pe fala de tumare. Pe baza rezulatelor, obits se calculeazd, vleza de propagare medie corespunzatoare betonulti chy corpul de, proba. ‘noord dstrucve se fac prin ryperea cubului le pres, co 0 vitecd de incdrcare care st asigure ryperea cubull tn timp mai mare de un minut. 41.6, Rezultaeleastfel objute se Tnscr into diagram avang ‘in ordonata reistenta la compresiune gi In abscisa vteza de propacare, Punctele experimental trebule 8 fie sufient de numeroase si dest do bine rispandite pe un interval arg de masurare peru a permite trasares sigurd a curbel de transformare witezé de propagare - rezsten Ia ‘compresiune”, Se racomanda ca numarul eprovtelrfolosite la taseres ‘nei curbe de ransformere €8 nu fe mai mic de 300, ir eifrentele ‘maxime inke viezele de propagare masurale s8 doptgeascd 800 mis, Curba de tansformare astfel stabil se consider curba deft penis caleiu rezistenjo a comprasiune a betonuu, pe bazs masurstorior de vitezB de propagare a ulrasunetelor, petra categoria de betoane pe care 0 reprezint “11.7, Daca punetele reprezentaive deduee cu ajutoru ineeroarior ‘nu sunt deetul de numeroase, s2u nu sunt spanlesufcient de uniform pe intregu interval se raseaza curba de ranformarewitez de pronagere -tezisten{a la compresiune” pentru betonul Incecet in conformiate cu prevederie cepteliui 10. Pe acecasi dagrama se ceprezin verde objinuts experimental Se adopt crept curbs dof de transformare_viezs- realstenfé” cuba ce rece prin ceniul de greutate sl punctlor cexcerimentale mengonate gi are © ecualie exponential de tpul reat (246) 11.8, In timpus eplcdri metodelr, ulrasonice de impuls 1a controlul caltati produce fn fab, este cblgatrie verificarea, de cel putin odoté pe lund, po un set de cel puiin 6 epruvete, @ constantel faciorior care au dos la stablrea roa vez de propagare- reision|& ues fetament termi. in cazl in care se constlé abate sistematice co depagess tn «sai i mirus valoroa de 15%, esto necosard rezcorea cuvel de fensforare “1.9. Precio dotermindii rezistenfel betonului cu ejuorul peorriot ulretonio do impuls, ls elomontole execute tn febrile de feral, ebuie considera in general cup ire 15-20%. ‘Aceat prize pote 8 mai mic alunc tnd sunt do ostoptat, vera necontoate importante ale dozajuli sau cand oblect produc 1 {pmeazt beloaneconfeeyonate cu dzale de peste 400 kin 12, Prelurareastatistid a rezultatolor 121, Prelurares sta a ezuaeorIncerdrrnedisuctve a ultasunete ao un caractornformativ gi nu poate folosa dec rent {ear orient de catia a tort oer : "22. Mirimea care conatiuie obec plu stasico esta reels neva al une masurdtr de vez de propagae. 123, Prokcraea slatstich se poste rofei la rezuetle tarcirior pe un element de constuct, pe o svuctré sau pe un grup de stycurt. Pont o mel jes apreciore a rezevelor de capectate evans 2 ansemblui structs, este recomendabil ca prlucéie Setsice 38 se f6r8 pe elemento do constncje gi nual tn tal reatalale 88 fo rsumato sl compete peIntreagastutura “24, Numérl minim a senor su al zonelorincorcate pentru 4 provera stalisicd pe element este de 3, far numérul minim al puncielor de Incecare 8, Aceste soci robue 8 fl stout in mod 2! ma uniform th lung element Iceret,cupzand in ace caz Zone suscepti dea prezenta defone locale de execute, prec s ene ou soitar maine. 12.5, Prelurrea saistcd a rezuttlrIncrcor prin meta utrsonicd de inpuls, peesupunénd ouee do drbuje omussend (smerce), se foce in watoarle eene ‘2 Gale vitezol de propagare met pe element (V ) u-69Tabelul 2.19 OMOGENTTATEA SUTONULUT (2.69) Valor im Crogenata blond sn care Vote teza de popagae msl n punt in oa Foare bare ‘numb pantlr de hoarcare pe eemenk | es oae heehee 5) Cale abet ssolue 6 act vez: | oe — g=V-V (2.60) incare: ) Cle beter mec pirate a viz Sy Fy - ato eistona mec betonl pent puncte examine Se x coeientl de vari al eclstnjlor cleat Fe conform 8,= 251) al (8) Ne ain arstoraie cet le wel de opera | sistent 1) Calcul cooficientll de vara al vtezelor Cy: ™ coeficient 62 depinde de nivelil de Tncredore cont si de s, uméru de puncte examinet sl est dt in abel 2.20. c, 100% ee Tabelul 2.20 Aeceesia ropreznta micnea statisicd final a preci VALORI ALE COEFICIENTULUI “t” mesurtoror drecte, Dac se dorepte transfomarea el tn vali | [~ Nonérul puncietor ‘veil de teredere ‘chivlonto ale coeficlentuut de vari a rezstenfelorbetonuu so va | 8 3% 30% iia rela z "ines 7360 ns 10 1812 13n Sunes 8 8 4753 iat ref n cre vale exparimentale deduse pent dy au art bi tos ‘one Inte 32-48, in funcfe de neomogenitatea betonul Find mat ridcate 25 a0 ae oniru belosnele neomogene. Cénd aceesti neomogeniiate nu este 30 11987 +1300 ‘cunoecuté epi, se recomend adopiarea valor medi interval de 40 1845 1282 veri: 7a. Interpretares rezuateorincorctilor cu ulrasunete ay =40 28) +. carci po sti i dafagme 4125, Apecarea pe baze static 2 omogentfltetnui dn 43.1. Elemental supus interpretar este rezislenja medio @ ucrare, ds eret de vedere t suroror cu ulasunela, se pata fce | Seon nto secuneoizoniaén stp au lakagm ‘onentaly pe baza Tebeltui 2.19, 18.1.2. Pe baza daleler experimentsle so calculoaz rezstenia ie Calcuhl rezstenolor caracorisice Ry, a unet muti! de | mede Fa tuluror secfuniorincrcate pe un sip gi rezlstenfa mes ‘masurdtori os trasunete se poate fece conform ree ‘soca cin stlp ce are valosrea minim’ Ra R, =R(I-tC,) 208) 12.1.3, Daca ambele consi (2.68) sunt indeptnite 70 m7F>o9R, Ran > OBSRy (290) in care Ry - ecto reistenla preset de prolecant, rezitatle troereaor nedstuctve, cu acorul projctaniut sunt consdorate corespuncétoare 2.14, Dect ambele condi (2.67) sunt nepinte R>o7R, Ren > O6R, esr renilalle incercérior nedistucive sunt considerate recorespunztiosre. In acest az prolectanul va decide asupra ‘ceracterlu i oportuitat mseurtor de remediere 19.15, Pentu sivaile inermediare, inclusiv cazurle ord une in contifite prevzute de relayie (2.66) sau (287) nu sunt ndeptinte, se recomandé expatizarea uct 2. incerca pe grnzi 4321. Elemental supue Inorprotirllstatstice este rexstenia medio a betonull in zona compat’, Ini secfune normala pe ax rina. 4222, Pe baza detelo experimentale se calculeaz® rezisenta made Fa tuturor sector incerta tn grind8 si rezistente minima ‘pe seciiune dn grind Ra 13.2.3, Dacd ambele condi (2.8) sunt ndeptinte 42) Penifu elementele sub procentul maxim de armare, cu placa compet! axa neuird in pcs. R>08R, Rain > OER, (2.68) oy Pen stl thao: R>ogsr, Raa > OBR ese) wea ezuitaele ncercartor nedistucive, oy acordl proiectantuul, pot considerate corespunzatoare 4132.4. Dacd ambele condi (2.70) sunt Tndeplinit: R>O68R, Ren > O55R,, oo) rezutatele —Tneorcalor —nedistucive se _—_—oclord ecowspinestcere, Tn acest caz proiectantl va decile asupra porta i caraterull masuriar de emedore. 325, Perr siualeIlemedre,indusi cazule ond una ‘en condi provazute do reaiie (268); (268) sau (270) nu sunt ‘repli, se recomend exgerizarc uci 3. carci ppl! 183.1. Elemeniul supus inlerpelied este. rezistonja medio a elon rio sectone normal apc, eral cutnfle de rupere {832 Pe baza rezilelor expermentale se calcleezh rerstenje medio Ra tturor stl dn plac tncocate gi ezstenta tin’ a ant set in place Rowe 4.383, Dact embele condi (2.71) sunt indepine: R>O75R, Rg >OFR, en reauitatl incorctrior, cu acordl preacanu, pot conecerata corespunattoare “8.3.4. Dacd embele consi (2.72) unl ndeplints R>08R, Ry, > OBR, em realacle nedisuctve se declarnecorespunzitoare, acest coz poietaniul va doce asupra eporuiti g cerecterul masuror 2 remedioro 13.35, Pena situate Inlermediace, ics cazurle cBnd una Gin relajie (271) sou (272) nu sunt indeplinte, se recomend ‘opertzarea stuctur 73.Il —INCERCAREA BETONULUI PRIN METODA NEDISTRUCTIVA, ‘COMBINATA 1. Provoderi generale 1.1. Obiectl prezentelor name i! constiule, determinarea prin folosirea unei combina de metode nedisiucive = rezistenfel iz ccompresiune a betonuls din lurérle de beton simply, beton ermal, say beton precomprimat. 412. Metoda se bazeaz8 pe lagitura care exist ire combinoja calor dou mri fizice masurate: vieza longitudinal a ulrasunetelor g Indlcele de recu ne de o part, gi rezison{a betonuul la compresiune, pe e at parte. Aceasta corel ne seama de unele date ale compozio, betonuiuineercat 1.2. Folosies metodel matoareleavantae: In report cu alto metode nedistrucive prediia determing rezstenfel este de regula supercars -metodelor nacisiructive simple; ‘fu abig l cuncagterea metur Beton; ‘esto mal pun infen{ats de variaile neconroate ale dozajll 4 tpului de ciment sau ale granuloztéji agregaiuol decst melode ulasonic 1.4. Metoda nedisrutva combinata se recomands fi flost in uimatoarolecazur: ~ determinaree rezistenjel Detonulul In structs gl elemente de eonstruipe gantire sau fabric de prefabricate: ~ deteminarea omogentjibetonul precum sia zonelr in care ‘2 tumat un beton necorespunzatorn elemente de constuclie = elerminarea gredulul d= compactare, prin determinarea reaistenje betonuiut ~ uméviea Tort Detonull in condi normale, accelerate sau intariate 1.5. Metode nedistuctva combina prezinta o epala efeen{a mn eterminarea rezistenjolor betonull indferent de marca betonulut ‘oxaminat. recistuctive combinate prezints mete 1.6. Melods nedstructva combina nu Se recomend af aplats umatoarele cozut in zonele cu d oreo, rostu, glu Th zonee urate su micfsurate; = In zonele in care nu exist 0 concordant thle caltalea etonuiui din statu de supcafet gl cel de adéncime (exemply tur tn ral multe staturi de betoane cu calli! dete, betoane degradste fuperfoale te) “in zonele cu aglomerri do armatur,tndeosebi cénd acestea unt peraiele cu dracjia do Incercere cu directa de mosrcare cu Uivesunete seu Tosrte apropiste de aria pe care au loc Incercarie cu selerometr Ia mal putin de 6 cm de muchia element de construc Ta botoane de marca sub B 50. 2. Aparatura de incereare 2A. Aparatura de Incercare pentru metoda nedisiuciva cabinet este compusa dr: ™ aperatira penru muraea viezsi de propagare a impuisurlor itrsonice tn beton; = aparalura peniru mésurarea dura superfcele a betonui cu itor indice da rec. 2.2. Aparatura pentru mBsurerea vitezel de propagare 2 ‘npulsutlor ulrasorice in beton trebuie $8 fie caracterizaté_ pr eormantele prezenate In Partea 2 Ia a prezentelor norm. 23. Aparatura pentru determiners durtaii supertciale betonalui este un sclerometru Schmité, de tip normal (N), bazat pe ximarea dutta, prin masurarea recullul niar of unui sistem de resoarte Indicaite aperatului gi modulul de funcionare trbule vericate ‘nfm colar prevdzuie tn Paria a a capitol 2 a prezentelor nore. cle locale de tumare, sscunse sau aparente m-75‘3, Modul de tueru ‘tn care: L- este stan tre emir receptor masureté cu o 3:1. Algerea elomentlr gi znelor de cereal se face pe baza | edz de 1%. Dand Lone inodus in cm as Ts in microsecunde peri latte, pletion ear eu ale benefit foal, seule | gps se expina! ns, voole mpi oy 10% une comin eestuiten acest 2609. 13.8, Mésurereaindicelul de rocul Inclusiv aplcarea corectior de ie ipmorta de incareat se alg col pun 3 secfunl dere | pq se va face Th conformate cu prevededecaptoluul3 din Paros ak pent examinare. In fecare secjione trebue 8 enste cel pun 3 pereci gg yezatulul noma fe puncte de Tacercare cu ulzasunate gi 0 zon8 de 20 X 20 am cu ca 13.9, Prelucrarea solectva a rezuitatelor inceccrfor se face in wept puncte de careae ca ecfetometnd. Rezitoile cbf Trio | fame cy prevedere cpt 4 dn Pata = r= 2 prezntd oojune sunt reprezentatve penirs volumul de Belon cuptine Tie 2 goat. ‘seen! paralele cu cea de incercare, situate le =10 om de aceasta, “3.10, Ata Incererle cu utrasunete, ct si cele cu sclerometru pt otal po rdimes spi apre cd neomoge,numérl | yor ova 8 floseascd ca supra deThercare supafa de tare a seefiunlor de inceresre va fi mért n mad corespunztor Jatonul Dac epest cru nu sto posbl esto do agleptat ca vaca So, Abgeree percier do pune Th sechune pent iceririe | zsteielor l@ compresline, determinate pe | baza nearer cus ulvasunote qt prlurerea suprafeeibetonutlin dpi acesorpuncie | pistucive combina, s8 fle cu cea, 20% mai mic decdt cle reste, Itebuie 68 se facd in conformiate cu prevederie Par @ Ira a prezenvul 3.11. Rezuilatul unel singure micurator! cu sclerometul sau cu rormatv. ivesunete, nw poste consul un element de caloul drect in metoda “34. Alegerea zonel gia punctelor de ncercare In seofune pentu | combat. ndeurétrle eu seleromelu,precum gi prucrarea suprafolelDetonut in ‘Pentru masurttorie cu ulrasunel, valorea de calcul o constivio| aaeaete ao vor face iv conformiate cu prevedorle P&rl = 2 2 de regu’ media e cel putin 3 masurater|aoropat, svete tn access! prezentuluinomatv, ‘zona, sin moé excop|ional 0 singur® mBsuréioare din secfune, 135, La determinerea tempulil de propagere (7) al mpuistlu dn Pentru masurstorie cu sdoromettu, valoarea de celeul 0 elon va re seama de creofa de Zoro (.) @spartdu (pul de | conte mela ec pun gate misurBor eprezeniaive perry acsea menage a np dsura el emer la eceprin poo vrla vr) | zm, care Inuneac eae fmpuse de capok 4 dn Pata « te = {de corelaja de etalonare (Te) conform rela: prezantuiul nornal T=T.-Te+ Tan en 3.12, alee masurtorlle de vtezA de propagare in beton cat g cole poe te neice do recul pe beton e0 corecteazs In raport cu rezitatele rea tn care: Tm est empl de propagareefecv misue. incerettior de etlonere pe bare, nicoval, sau alte cispoztve etaon 36. Misurarea tmpuli de propegere (Tn) 82 ve [208 ‘3.48, Lucrul In afara intervalelor de temperaturé +5°C ... +30°C, cndomtan cup neeecnPenaTs | war clo eon tinue hc, Govomiatcu provera pre 84an Presa. (V) 20 face cu reat: 3.14, Vor fi evitate Tncercarie pe epruvete ale céror dimensiuni vil a2) | tesvecele 0" au J" mu Tneplnass conde provézute de puncte a 139. 919.10 cn Portes @ I-aa prezentlu normal m-78 we4, Doterminarea rezistenfl botonulo Tebelul 34 “41. Deterinarea reaistone betenub pr moloda nedsiucny, | yALOR! ALE COEFICIENTULUI DE INFLUENTA AL. CIMENTULUL combinlé este de 0 acura rica ndeosebi cand varie do recta “Tipu de ciment Ge Sciponsie oo ape tae ow secon © bona || P0 va rnerespecarea raporui AC prin varia ape de amestcare, de o mau pao 104 ‘nconafinecorepuratoee, su de var a ui belo Pas, ST35 1100 Metoda nesisimetv8 combina este de asemenaa sufcent¢e 30 0.98 ficients tn cazurle clnd caftatea cimentului sau a sgregatear, ins F25 0.90 (renmoztates fr, au fost necorespunzltoae, Melode este mel Duty ‘fens in cazulunor vera maxi, necontolate ale cata de ciment, Tebol 32 Find ious, i'n acest az, euperioaré metodelor neces simple. | ALOR! ALE COEFICIENTULUI DE INFLUENTA AL DOZAJULU! 442. Determinarea rezstenjet belonubi le compresine yin Doza koi Cy rmetoca necistmativa combina pretinde canoasteree umitarelor date 200 086 {negra cu preparers botoul 300 4.00 “tpl dazajl de cient (hn? 400 419 natura si granuloztaee agregatui olost 500 125 443, Tpul de ciment este ual in considerate le determinarea 600 131 reticent betonulul cu ation coefcientuui de influent al cent 700 4135 (C2). Velo acestu ceficient sunt dte Intel 3.1 Paria batoanle cu alle agiegie cosiceiul ©, 56 va deermina “44, Dozell de ciment folsitia preparer este ua in consierer, | sxperimental 1a determinaea rezsten{e!belonuiu, cu luton cooienuul de infers “46. Granulociates agrogetiui este uatd in considerare ou al dazoull (Ca). Vos acest cootcent sunt date n tebe 3.2. sutra ado paremet: Penizu dozaeinlermeciare so intrpolazl liar. 1) dmensiunea maxim a agregeul caruia tl coespunde 45, Natura agregaluulfolsitlaprepararesbotoruiul este ata n__cosficentl de infunf al cimenstl mame (Ca), dtr label 33. ‘considerare la doterminares reziseneibelonuli cu ajutorl coefcent Tobol 33 einen ol natu gregat (C). VALOR ALE COEFICIENTULUI DE INFLUENTA AL DIMENSIUN! ‘Peni betoanee cu urmioarele egregets #6 recomande vlore: MAXINE + agreget de Bu dei silico calar C,= 1,00 Dimansionea maxim + agrogalugor de grat simplu sau amestecat cu agregat de ra wm oo 0 T 708 - agregat grou de barting sau amestecat cu agregal de rau | 15 1,03 ca 1,000.99 (33) 30 4,00 In care 8" este procentul th volume Gin volumul total ol 10-20 0.86 regal, ocupat de egregatu rev M78. 792) traces tnd 9 agregatui (O—1 mn) cia corespunce 8 28333] coofietul doen al reer tne (6) dat in tabol 3.4 4 BeESeS5 Toto 34 8 |s gggsess \VALORILE COEFICIENTULUIDE INFLUENTA AL FRACTIUNII FINE 3 —— Foes : if anenae? % * z aasu5 6 ‘oar a SESR553) 2 +100 asaasaa a a = RE8S3 33) By +106 a\% ge523 » +08 2 ae 4 6 aa = (|e EEEEE| 2 438 ee ZeoGnSRSte. 48 198: ee SREROERESAR 7a yeaa 8 HT Pao’ de PHA § PESSUELAReERE selon, care pat ifuria cola ne. mle nederuche eee BESESRSARLERG tnawurte qi reionfa belonuhi, se face cu aftr cosiionutt de | ERE eaaeEeassgenaee Inuena ttl Cy, dat de reli: | EI = 6, =6,-0y-C, -Cy-Cy on 2 in| Segegeseecessgiad relate ce presupune vlabiltstea rincpiulul suprepunert Gal sessasasseeseesaae| cfectlr sau alindependeni acu calor cin! paramet 4 pre cee eae 48, Pe baza mésurtoror nediseuclve efecuale oe caleloazh ale| sasezessaszezszeesg restr ec corespuesioere int bona cu compo ete data de z ae ‘ermte ane aie eoefenlui de infuenta dn tbelle 3.134, dec] E [e| esastssezaaaasnseesy reporat Bis aenend aa " eiment portand oblgnuit Pa 35, doze 300 kalm* @ |s eressasSSeeSeasaeese| “Gpogat da ru silco-ccer08 Ona = 30/mim, faqne (O—1 W pennaucenSSecesasenes| sm) 12% x pecrassasSeSeeraseees| Calcul reson Rey 86 face cu aionl curbelor de eps a leseneegnans@Seseeen ‘exist din planulvtezb de propagere- ince de real, reprezontte i (gofeal dng. 2.1. su pebaza vlorior dn tebe 3.8 = poseecerassssssee ‘Ml In grafic cit gi in labo, 20 la cu valorle masurale de = —— ‘vtezei de propagare gi ale indice de.recul, lr le interseoti lor se citagte # S8B888ER< reason botonutu de rte. Age aSgSRg gas 8822289228 80 a49, Se catleach renter electvé a bor Tncrcst 6 ote gle bees Ry=Re XC es) i 1.30. Po gntre san fbi de preftiale e pune unr 3] 9 S8geesEgasageeey oun nim 6a cra ce prob (evr ce 20cm ra) su de cia 4 Pca, vlna ore ootentul in laa 4), poate =| SeSSegeegegazg gel Mieatd experimental, tacercind dstuctiv s1 nedsiuctv, ou moto 7 ronal, cure de proba (out 3 cae) sau beton dn care als e858eeseegagsagy razz a fiexrese carole. act ‘Cu ajutorul valorilor vitezei de propagare gi indicele de recul, astfel = esgeessggeseegeg ifaw, s2 determina valoaea (Ry) pent leore epruveta 4 incorcat enna ‘se determina prin incercere la pres, rezistenja efectiva a epruvetel "la = pegengegeseges cnpresune. Felon cole douB valerie re2sin(e s9 caclears eee ‘ovficientul experimental de influenti sl epruvotai I" (C5). & RESBRREESE R, Beea8 oF 38) 8 BESSSSS888 = Inca: Rag, ropezhi exit! Ther stu pe corp 8 RRBSSE8S de proba. a eangee Se caleloaz, med valoda experimentle Cf pent tate corvette norat, conto, lo: 8 RRRRER | Soe lorge cr == 7) 8 EARS K | ‘In care: ,k"- reprezinté numarul epruvetelor de care s-a dispus. 8 BREN 4.11, Se compart valoarea C7 cu valoarea calcuata C9 se mee | tw umatosrl stunt — | eee ake Coauts) so ay 3 = | In acest oaz se consider’ c& veloie experimentae verticd datele - Jegeesgeggengggae ce cal nearer vere decal sau expafmentae pet acopte w-a3 merept var dfitve, In pxincptu 0 corectare a reztatelor in acest caz ny 5, Determinarea rezistenfelor betonulul Ia compresiuni in esto obigaterie. structurile de beton armat eo au fost supuse soismelor 554. Pavlculentati in determinaree rezistenflor betonulsi la <03 es) structure, avarite de seism oF '5.14, Determinareacezistenfe betonull tn structure ce au fost I acest caz exist 0 dferenta nie velorle de calcu s| cae | use selomeler, se face zoncle ce nu au fost degrada structural prin evpermenaie, care so Tneecvazi in procila. speciich metodd | jee inferentdach 6 efi n za Tins sau comprimats aun Combinateglac8 nu exist nicl un mot special do prefera una dn cela | gbmert came) OAS) Goud valor. valoarea cea ma gud pent cal fal este 151.2. Metoda recomandei® pent deleminares rezistenfeor cp 208" ooo cn err, cal big alstucturorsupuseslsmlor (mai (ee (0.10) | enide an) este moto nedstuciva combina, bazala po mésurerea, ‘uzeiloaitucnele de propegare ga ince de recl (SONREB) jer -cm Se atrage atonja c& flaskea exclusiva a melodeor de durate cone) 708 8.1) | peril, in esemenea cazus, poate conduce Is ero grosolane, de fhpraovaluare a rezstenal reale a betonuli 5.1.3. In vederea epicri corecte © meladel combinate este recesoré curtirea compta a tuucorstratuor de fisae, aca peste in acest cez exists 0 avdenis dscoroni ine reziltee de ale $i clo experimentale # este neceseré 0 analzd emanuntié a Seen care aude scoel erere,nveders lind recutauns | SESS So ad shnge la supa vo a cra Dead eeemenee eal mi cuze El © CONE | eee a agen incacae eb o fepereck recomend eliminarea valor C7. | pont In caznte in are, ex rez ugoast, dup Testor Friis, ‘Un exer de call este dat in Anoxa 2. tebuieprolurat prin rece. 1:12 Preciaia metodelornedeketvecorbinate (pn preczs se "S14. In vederea ob{nett une preci sdcate @ rezutstor, inslege hlowati Go sate In cre sunt cipinse 9% dn retail | dtemnate pin metods nedstuciv combi ete recomend s8 se eae tay ete conederal, in carlin care element necesare | erage 1-3 carol dn care care sf Ineereate dau ‘la comporielbelonull sunt carect cunosoate, de (15-20% 5:15. Diametrul minim al carolsorrecomandate, este dependent ram care pe lange compoatie se dspune de corpuri de | dedemetu mex al agrepaelorutizae, conform rll prt ens ca ae apapt x poe marek eo 1048)| 48 = (9 4)", Se tncaearie pe catia 80 preeazt conform Instucfunir lorie |. a cep acl unde mend a ae te tec tet pate pre meose cones, ate do azul n care compoziiabetoruli ete noounoscus, sau rapt | lee, Meare ; ceunoscutd gnu exists eruvelo sau carota eorte pat atinge (28-5), i. 5.1.7. Reaultatele Incercitilor se reprezinté in planul vitez& de propagare Indes de rec, pe care sunt reprezeniato curbele de egal redtenf ale betonll de refers. (DSSS 8. Se caeseazs pont Neca caots epct 84 -85,5:18, Pe baza infomatitor culese, a destinaie stcturt 9 (0.19) | ganerteior 2 peroate do execu, se celoazs un coetint total da en eos CP al compoaiielbelonui- La aceasta se edaugd un fener ce shui al vBrtel,pentu conerule ms vehi de an, rnedlsructivs a caroteler re oe dept Scop ciminuarea inuenel stall carbonalal, Veloarea Rit redslenja belonuui de rfernfe, dedusa pe ban | pis pony acest coetlent de vast, ese rmécurtorrnedistusthe, cu ejlorl tebe. eo 0) oe 151.14. Realstena betonulul din lucrare, la construcile mal vechi 5.49, Se caleuleaztveioerea madie CY? career sxrese,| 4 on ge calcleazl cu rol: tn cae: REP - resstenta cublea dedusd din tncorcares conform eet RE ERE REC mn Sor 5145 Vlora cotlou ,pr conse ms op = 1s) nate: 7 ‘neB kn Cee 4,00 019) tn eao: -numirl ctr atase. Suni 113%, 1) R20,00R, sav R=420R, 12) inca: st marae prescrip priet Foote cosa prescrip prosct wi-872.4.2. In caaulindopinit condor: Rean £0,60R, 624 Ry, $0,60R, (13) R<0,70R, cau R<0,94R, a) ezutaele sunt necorespunzstoar gi prolectantl uimeaz8 88 so pronunfe pe baze evizulul CTE ~ al insite sale asupre opertiti 9) cearactoruul masurBtorlor de consolidere 2.41.3. Pentu sttuaile itermedire tri cele prevazte Ia pet 24.4. 92.1.2. prolectantul va analiza siuafia cnet din guorere i va |ua o hotérée pe baza competi nivel forturlr efectve dn element cu cel al rezstenflor determinate, uand in considerare posite oe conluerer ale elementolor gi de redistrBuie a efor. 22. Incorcari pe dafragme 22.4. Condijile pe care trebuie i le Indeptineasc® rezistenie mati pe secjune gi element pentru af declratesatstBostoete sunt Rec2 OBR, tau R>108R, 5) Re 0,05R, sou R2113R, ws | 2.22. inca indi cena: Fran SO58R, sa Rog <0.79R an 1 <095R, sav R<0,66R, (18) rezutatele sunt necorespunzitosre si proiectantul pe baza aviaui CTE — al inettutol sale urmeaz’ 8 se pronunje esupre ‘poring caracterulu masurétorlor de consalicare 2.23. Situafile intermediare intr cele prevSzue la punctele 2.2.1, 5122.2 implicd din pertoa prolectantlulo enalzé situeii concrete din lucrare gi ve lua 0 holérare pe baza compari nivellul soltarior fective dn element pe col al rezstonfelor determinate, ludnd ih ‘considerare gi posiblitatia de conlucrare a elementelor si de redistrbule 2 efeturir. 23. Tncerci pe grinzi 2.8.4. Pentru gin sub procentul maxim 6 armare cu placd i pertea comprimata g axé nau In plac, condijle de accentare sunt: 98 Rgm 2 0,75R, #94 Ryn 2 100R, as) R20,80R, sou Rz100R, (1410) 2.3.2. Peniry rest grnzir conaiile de ecceptare sunt Rein 20,80R, S0U Ren 2 L06R, or) Rz0,85R, sau R2113R, (1.12) 2.33. Dact sunt indepleite conde: Rein sfoentindopnese condi Rn 106R, (4.34) 2.833, Dacd sunt indeplinite conciile: Resin <0,50R, S00 Roy <067R, (138) R<0,60R, sau R<0,80R, (1.36) rezutatele Incereéror se declarS necorespunzétoare,incferent 4e tpul gina st proectantul urmeazd st se pronunje pe baza avid CTE al etl sale asuora oportunitai masurlor de consoliare. ‘284. Peniu sivalile inlermediare inre prevederle puncteor 2.8: sau 2.82 po de 0 paste $1 2.8.3 po Ue ala proectantul umeazs s8 ‘nalnze skuafe concreté din Wurare gl s8 adopie o hotirére pe bara Comper rivelll solclorefectve dn element cu col lreisenflr Goterninate, snd in considerare si pestle de conlucrare ale ‘elamantelor 5 de rodstrbuire a eforturor. 29. nore pe plc 2911, Rezistenale medi pe secflune gi cole medit pe element trobuie 8 indeplineasca condita Rous 2 O85R, S2U Ryu, 2088R, REO7OR, sau RE 093R, penitu a fi dectarate satstacatore. 12.2. Daca sunt Inéoplinte conaile sn) (138) 102 Ryn 106R, (142) 2.402. Deck reitonelo medi pe secjlune s rezstnjele med je stementindepinese conte Rue <050R, 200 Rey 2 067R, (143) F< 058, sou R OB2R, seu R> 109R, (158) In cazlndeptine condor Reg < OS55R, 624 Rye 2 O73R, (isn) R <065R, seu R <080R, (1.58) rezitetele vor fi declarate necorespunzsioare indferent de pul e rind, ir proiectantul umeazS s8 se pronunfo ecupra opotunitii gi Externe de cmota po ban eta CTE otal 2.4. Pentru stualile interedare Intre prevederie punctlor 43:1 sau 3.32 pe de o parte 13.2.3 pe de alta, proiectanlul va examina “iualia concrelé din lucrare gi va adopla © holirére pe baze compari 105iveluii, frtutior efectve din elernent cu cel al rezisteneee determinate, lund in eonsiderare posible de conlucrare a elementeey de recistbuie aeforturor. 3.4, Theoret pe pact 3.4.4. Dacd rezistonfele medi pe secjune (Rn si pe elemen Indeplinese conde Ryn 20,67R, Sau Ryy 2 0,59R, Rz072R, sou R2106R, ezutatele se decir’ satisficatosre, 342, Daci rezstenfela medii pe secine si pe element Indepliese condiile Ryu, <0,50R, $24 Ryy 1,06R, 75) unde ost marca prescis prin prot las preset prin protect 3.8.2. Pentru restl grnzlor conde de aczeptare sunt: Ry 2 O72R, s0u Rein = 0.96R, om Rz077R, sou R>103R, 178) 3.03. In cazulindeplinir condi: Reis <0.50R, S00 Ry <0,67R, (1.79) R<060R, sau R <060R, (1.80) rezutalele se deder8 necorespunzore, ler prolectant umeazd s se pronunfe pe baze avizulul CTE al instiujel sale asupre ‘oportunts gi earacierului mas de consoare. u- 108 3.24. Peni situsiile intermediare ine prevederie punctelor gp; s1 362 po do 0 parte $1 3.8.3 pe de alta prolectantl va examina Shite conereta cin luerare gi va adopia o notre pe baza compara reli efortutiorefctve din element cu celal ezstenfelor determinate land In constlerare si posible de coniucrre ale elementolo Jolsioure 2 eforturor. 3. Incerct pe plc 3.91. Daca rezistenjole medi pe sectiune (Ry) spe element RE papas condi: Rein 2 62R #84 Ryn 20.82%, a) R=0,67R, sau R20,80R, (189) renutatele se decir satstéctoae. $182, Dact sunt Indeple condi Rn

S-ar putea să vă placă și

• P 100-1-2013

  

  Document922 pagini

  P 100-1-2013

  Cristina Vlaicu

  100% (5)
• CR6 2013

  

  Document286 pagini

  CR6 2013

  Marius Suvei

  75% (4)
• C 56 - 2002

  

  Document262 pagini

  C 56 - 2002

  Kucsvan Arpad

  100% (5)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice 1935 Anul XXVIII

  

  Document200 pagini

  Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice 1935 Anul XXVIII

  m_ganea268973

  100% (1)
• NP 112 - 2013 - Proiectarea Fudnatiilor de Suprafata

  

  Document154 pagini

  NP 112 - 2013 - Proiectarea Fudnatiilor de Suprafata

  Gabriel Ionita

  Încă nu există evaluări
• Comportarea PLANSEELOR DALA-Raport Intermediar 2 PDF

  

  Document159 pagini

  Comportarea PLANSEELOR DALA-Raport Intermediar 2 PDF

  Mandi Bruchmaier

  Încă nu există evaluări
• C107 2 1997

  

  Document23 pagini

  C107 2 1997

  Antona_Daniel__4192

  0% (1)
• Fundatii Tomlinson

  

  Document277 pagini

  Fundatii Tomlinson

  George Cristian Iordache

  Încă nu există evaluări
• UTM Carta 26.04.2015

  

  Document47 pagini

  UTM Carta 26.04.2015

  m_ganea268973

  Încă nu există evaluări
• Cauzele Prabusirii Blocului Carlton, Invataminte - Ed. Cartea Romaneasca - Achim T - 1941

  

  Document36 pagini

  Cauzele Prabusirii Blocului Carlton, Invataminte - Ed. Cartea Romaneasca - Achim T - 1941

  Mihai Alexandru Ganea

  Încă nu există evaluări
• HORATIU POPA - Recomandari Privind Calculul Peretilor de Sustinere A Excavatiilor Adanci Si Evaluarea Riscului Asociat Asupra Mediului Construit

  

  Document63 pagini

  HORATIU POPA - Recomandari Privind Calculul Peretilor de Sustinere A Excavatiilor Adanci Si Evaluarea Riscului Asociat Asupra Mediului Construit

  m_ganea268973

  Încă nu există evaluări
• Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice 1908 Anul I

  

  Document199 pagini

  Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice 1908 Anul I

  Radu Prepelita

  Încă nu există evaluări
• Cum Sa Devii Auditor Energetic in Romania

  

  Document7 pagini

  Cum Sa Devii Auditor Energetic in Romania

  Carabas Liviu

  Încă nu există evaluări
• Reglementari Vigoare

  

  Document136 pagini

  Reglementari Vigoare

  m_ganea268973

  Încă nu există evaluări
• Determinarea Punctului de Inmuiere. Metoda Cu Inel Si Bila

  

  Document6 pagini

  Determinarea Punctului de Inmuiere. Metoda Cu Inel Si Bila

  m_ganea268973

  Încă nu există evaluări
• NR 05 Iunie 2005

  

  Document96 pagini

  NR 05 Iunie 2005

  Constantin Serban

  Încă nu există evaluări
• Legea Constructiilor

  

  Document9 pagini

  Legea Constructiilor

  susanne47

  Încă nu există evaluări
• C6-86 - Placaje Ceramice PDF

  

  Document36 pagini

  C6-86 - Placaje Ceramice PDF

  polposition

  Încă nu există evaluări
• @normativ Incinte Subterane Np120-06

  

  Document44 pagini

  @normativ Incinte Subterane Np120-06

  Cristi Cartas

  Încă nu există evaluări
• Curs+12+Civile - Prevederi Constructive Pentru Cladirile Cu Pereti Structurali Din Zidarie

  

  Document7 pagini

  Curs+12+Civile - Prevederi Constructive Pentru Cladirile Cu Pereti Structurali Din Zidarie

  kiss_59856786

  Încă nu există evaluări
• P100-92 Normativ Seisme

  

  Document80 pagini

  P100-92 Normativ Seisme

  Sorin Dragoi

  Încă nu există evaluări
• Buletinul Constructiilor NR 8 Din 2007

  

  Document90 pagini

  Buletinul Constructiilor NR 8 Din 2007

  m_ganea268973

  Încă nu există evaluări