Comoara uitat a rii: cum vor s foloseasc

britanicii cnepa romneasc

agrointel.ro 10-09-2013 5755 citiri 1283 recomandri 7 comentarii
Uitat de romni, dar extrem de apreciat de occidentali, cnepa ar putea reveni n atenia
cultivatorilor notri prin atenia unui grup de iniiativ, coordonat de Ivan Patzaichin
Pn n 1989, Romnia ocupa locul I n Europa la cultura inului i a cnepei i locul IV n lume.
Se cultivau aproximativ 75.000 de hectare de in i 49.000 de hectare de cnep. Astzi, nsumat,
cele dou plante tehnice abia dac acoper cteva sute de hectare.
O mn de oameni ncearc, ns, s readuc att cnepa, ct i unul, pe locul pe care l merit n
economia Romniei, cu att mai mult cu ct vorbim despre o plant cu mii de ntrebuinri,
foarte bine cotat n occident. Grupul care i-a fcut un scop din a renvia cultura inului i a
cnepei s-a constituit la iniiativa multiplului campion olimpic Ivan Patzaichin.
Leontina Prodan, un designer sljean stabilit de mult vreme n Timioara i care a avut
dintotdeauna o afinitate pentru esturile naturale, tradiionale, a aderat imediat la ideea
canotorului. Totul a pornit de la Ivan Patzaichin, care, n proiectul su de revigorare a turismului
din Delta Dunrii cu lotca, a vrut s-i mbrace pe sportivii implicai n proiect n haine romneti.
La un moment dat, a ajuns n India, pentru a cumpra cnep, iar vnztoarea l-a ntrebat de ce o
cumpr din India cnd n Romnia avem cea mai bun cnep. Sau, cel puin, am avut, ne-a
povestit designerul.
Patzaichin s-a ntors n ar i a luat legtura cu toi cei care au sau au avut preocupri n
domeniul cultivrii plantelor tehnice i au pus mpreun bazele unui cluster din care fac parte
cultivatori, procesatori, staiuni de cercetri i alte persoane interesate de proiect. Mai mult, n 23
august s-a nfiinat la Cluj Asociaia Naional de In i Cnep, cu sediul la Carei, acolo unde
exist i o topitorie care ar putea fi pus n funciune dac va fi renviat producia de plante
tehnice.
Povestea cnepei
Leontina Prodan spune c, pe vremea copilriei ei, n satul sljean Glgu Almaului, nu era
gospodrie unde s nu fie cultiva cu cnep mcar un petic de pmnt. Se spunea n sat c nu
eti femeie de treab, nu eti harnic, dac nu cultivi cnep. Pentru c dac nu aveai cnep, nu
aveai cu ce s mergi iarna la eztori i nu aveai din ce s i faci haine, i amintete ea.
Designerul povestete c momentul n care a neles ct de important este cnepa pentru om a
fost imediat dup 1990. M aflam la Sighetu Marmaiei, n Maramure, i pentru c nu aveam
ce face n camera de hotel, am ieit i mi-am cumprat de la librrie o carte, Datinile i
credinele poporului romn, scris n 1912 de Elena Niculi Voronca. Am deschis-o la
ntmplare, aa cum deschizi Biblia n biseric, i s-a deschis la o pagin care ncepea cam aa:

Cnepa a lsat-o Maica Domnului pentru ca femeia s-o lucreze. Vai de femeia care nu vrea s se
supun datoriei sale, i amintete ea. Respectndu-i datoria, sljeanca a avut, la
Timioara, mai multe ncercri de a valorifica inul i cnepa, motiv pentru care a i ajuns, acum,
n atenia lui Ivan Patzaichin.
Cum s-a ajuns n situaia actual
Leontina Prodan spune c, dincolo de regresul rezultat direct din desfiinarea dup Revoluie, a
fostelor CAP-uri, lovitura de graie a fost aplicat culturilor de in i cnep n 2007, la intrarea n
Uniunea European, cnd n urma negocierilor purtate n genunchi de guvernanii vremii s-a
obinut o suprafa posibil de cultivat cu aceste plante tehnice de cel mult 1.800 de hectare, de la
peste 120.000 de hectare cte erau semnate anual nainte de 1989. A fost prima trdare.
Problema este c urmeaz a doua pentru c avem informaii c n Planul Naional de
Dezvoltare Rural pentru perioada 2014 2021, pentru care statul romn pltete bani grei unei
firme din Austria, inul i cnepa nu sunt prinse deloc!, avertizeaz ea. Acesta este motivul
pentru care s-a i constituit Asociaia Naional de In i Cnep i clusterul coordonat de Ivan
Patzaichin: elaborarea unei strategii naionale pentru aceste plante tehnice cu care s conving
Executivul s introduc i inul i cnepa n planul pentru 2014 2021. Ne vom prezenta i n
Parlament cu propuneri legislative. Pentru c este nevoie de modificarea unor legi care prevd,
spre exemplu, c dac vrei s cultivi cnep, trebuie s mprejmuieti terenul cu gard, spune
designerul.
Asocierea cu drogurile, un spectacol
Cnepa a ajuns n acest con de umbr crede Leontina Prodan i pentru c, n pres, s-au fcut
n ultimii ani tot felul de asocieri a cnepei cu cannabis-ul indian, din care se obine haiul.
Substana halucinogen din cannabis indica, tetrahidrocannabinolul, este n proporie cuprins
ntre 5 i 20 la sut. n cannabis textila, cea pe care o cultivm noi, acest coninut de substan
halucinogen ajunge la ce mult 0.01 0,02 la sut. Singurul efect pe care l provoac aceast
cnep romneasc este diareea! Toate spectacolele din pres pe aceast tem nu sunt altceva
dect spectacole, spune ea.
Drumul cnepei pe Valea Almaului
Planurile clusterului i ale asociaiei prevd dou direcii de renviere a tradiiei cultivrii inului
i a cnepei una industrial i una tradiional, ce vizeaz gospodriile ranilor romni. Avem
la Secuieni, lng Roman, o staiune de cercetri unde domnul Constantin Guc se dedic de
mult vreme culturii cnepei. mpreun cu doamna de la Carei, au cultivat anul acesta atta
cnep de smn nct la anul s putem nfiina 10.000 de hectare, explic ea.
Dup ce vor fi rezolvate ct mai curnd sper iniiatorii proiectului i problemele legislative,
nu va mai rmne dect de convins ranii s cultive cnep i an. n Slaj, Leontina Prodan vrea
s demareze un proiect pilot, denumit Drumul cnepei pe Valea Almaului, n care sper s
atrag ct mai muli cultivatori i, de ce nu, procesatori. Slajul are tradiie n cultivarea i
procesarea plantelor tehnice. Vreau s face aici ceva ce s poat fi folosit ca exemplu de celelalte
judee, spune ea.

La ce este bun cnepa

Dincolo de ntrebuinarea ei la fabricarea esturilor naturale, foarte bine apreciate de occidentali,
cnepa are i o mulime de alte utilizri. Frunzele au efect calmant. Am vzut n Frana c se
pun n pernie i se pun acele pernie pe zona care doare. Apoi,din semine se face ulei, singurul
care conine acizi grai omega 6 i omega 3 n raportul 3:1, considerat esenial pentru organism.
Vreau s v spun c la Salonta este un combinat care proceseaz 5.000 de tone de semine de
cnep pe sptmn. Toat smna vine din China i Frana, exemplific Leontina Prodan. Un
potenial cu totul special l are i partea lemnoas a plantei, numit puzderie (popular pozderii),
care are o putere caloric de trei ori mai mare dect lemnul i care poate fi folosit chiar i n
zootehnie. Am avut solicitri de la grajdurile regale din Anglia i de la o cresctorie de lipiani
de la Graz, Austria. Puzderia absoarbe mirosul de urin iar apoi, mpreun cu gunoiul de grajd,
formeaz compostul perfect pentru ciuperci, explic ea

O afacere unic n Europa nflorete la

Salonta: fabrica de ulei de cnep
agrointel.ro 5-11-2013 880 citiri 39 recomandri 0 comentarii
La periferia oraului bihorean Salonta, n zona industrial, i desfoar activitatea singura
fabric de ulei de cnep din Europa. Afacerea a pornit n urm cu cinci ani i are trei acionari.
Ideea a pornit de la o carte n limba german care descrie utilizrile multiple ale acestei plante.
Att a seminelor, ct i a tulpinii. Cartea a fost citit de Dan Lzrescu, acionarul nostru
majoritar, care a rmas cu pasiunea pentru cnep. n 2005 am pus practic bazele fabricii de la
Salonta. Am construit fabrica n 2007 prin fonduri europene, printr-un proiect Sapard, a crei
valoare s-a ridicat la aproximativ 2 milioane de euro. Din 2008 procesm i vindem, ne-a spus
Oana Suciu, business development manager al companiei Canah International, cea care deine
fabrica de la Salonta.

O singur materie prim

Fabrica de la Salonta se concentreaz pe o singur materie prim, i anume cnepa. Chiar dac
majoritatea asociaz aceast plant cu marijuana i cu efectele ei halucinogene, de aceast dat
este vorba despre un altfel de cnep.
Noi lucrm cu cnepa industrial, acea cnep care are un procent de substan halucinant
foarte mic, sub 0,01%. Concentrarea pe o singur materie prim ne-a permis s devenim foarte
specializai pe fiecare aspect al procesului de producie, de la selecia seminelor de cnep,
depozitarea, procesarea i pn la ambalarea lor. Vindem produsele noastre vrac sau ambalate,
precizeaz Oana Suciu.
Produsele din ulei de cnep sunt la mare cutare, n special peste granie. Dei cererea pentru
astfel de produse este foarte mare, principala problem a investitorilor bihoreni o reprezint lipsa
materiei prime.
Produsele noastre ajung n proporie de 85% la export, n principal la clieni din Europa, dar i
n Australia, SUA sau Israel. n Romnia, aproximativ 15% din producie se duce pe rafturile
plafarelor sau magazinelor care comercializeaz produse ecologice i naturale. Dac am procesa,
am avea cui s vindem, dar nu avem materie prim pentru c nu gsim la calitatea cerut. Este o
pia foarte mic i nici productorii nu sunt ncurajai, aa cum se ntmpl cu piaa de ovz,
spre exemplu, a mai spus Oana Suciu.
Ea a mai artat c, la nceputul anilor 90, n Romnia erau cultivate peste 60.000 de hectare cu
cnep, iar ara noastr era primul exportator al Europei i ocupa locul patru n lume. Acum se
mai cultiv doar 120 de hectare.
Cnep din Frana sau China, ambalaj din Elveia

Aproape toat materia prim este importat din Frana sau din China. n China gsim cea mai
bio cnep, calitatea este una superioar, iar asta pentru c la ei att nsmnarea, ct i
colectarea, dar i selecia se produc manual. Noi o aducem din China, o decorticm n Romnia
i o exportm n America. Asta este globalizarea, susine managerul fabricii din Salonta.
Preul seminelor de cnep nu este deloc de neglijat. Investitorii de la Saonta ofer 1.100 de
euro pe tona de cnep necertificat ecologic i ntre 1.400 i 1.600 de euro pe tona de cnep
certificat bio.
Avem trei produse principale. Uleiul presat la rece, semine decorticate i pudra proteic. Pe
lng acestea, mai avem produse secundare sau co-produse, care sunt fibrele din semine de
cnep, pentru digestie, fina din semine i mai avem batoane, loiune, adic derivate pe baz de
ulei sau semine de cnep. ntreaga gam de produse poate fi n variant certificat ecologic sau
pot fi produse convenionale. Cele certificate ecologic sunt procesate din semine cu certificate
ecologice care garanteaz c n timpul cultivrii nu au fost folosite pesticide, ali fertilizatori sau
alte chimicale, ne-a mrturisit Oana Suciu.
i pentru c orice produs de calitate are nevoie de un ambalaj pe msur, recipientele n care sunt
pstrate produsele fabricii din Salonta sunt aduse tocmai din Elveia.

Calitatea, cea mai bun

promovare
De la nceputurile afacerii i pn astzi, nevoia pentru materia prim a crescut de la 30 de tone
la aproximativ 850. Adic de aproape 30 de ori. n momentul de fa, livrarea produselor
solicitate n luna octombrie se va putea face doar n luna noiembrie. Nici nu e de mirare dac ne
gndim c sunt singuri pe piaa din Europa, iar n lume mai sunt doar dou fabrici, i acelea n
Canada.

Cei de la Canah International nu au investit n promovarea acestor produse, dar Oana Suciu
susine c promovarea cea mai bun au ctigat-o prin calitatea produselor. ncetul cu ncetul
cresc i pe piaa din Romnia, astfel c, dac la nceput doar 2% din produsele lor rmneau n
ar, acum se pot luda cu un procent de 15%.
ncepnd cu luna octombrie, Carmen Brum este noua imagine CANAH
Produsele din cnep sunt ingrediente minune n orice regim alimentar deoarece ele reprezint
surse vegetale de acizi grai, antioxidani, vitamine, minerale (potasiu, calciu, magneziu, sulf,
fier i zinc), fibre, i o surs complet, echilibrat i lipsit de gluten de aminoacizi eseniali. n
plus, eu am gsit n uleiul de cnep un aliat perfect al pielii, datorit compoziiei bogate n acizi
grai necesari pentru meninerea sntii i a flexibilitii membranelor celulare, spune Carmen
Bruma.
Sursa: adevarul.ro

Cnepa. Cultivarea cnepei, legislaie i avize

pentru a cultiva cnep

Autor: Dragos Serban

Publicat la data de 09 Ian. 2011 in: Plante textile

CANEPA - CANABIS SATIVA. Cum se cultiva CANABIS, cultivarea canepei

in Romania, legislatie si avize pentru cultivatorii de canepa
Tags: legislatie agricola, cereale si plante tehnice, canepa, canepa, canabis,
cannabis, sativa, canepei, canepii, cultivare, cultivarea, aviz, avize,
legislatie
Cnepa se cultiv pentru coninutul su n fibre naturale n procent relativ ridicat i
pentru seminele bogate n ulei sicativ. Fibrele de cnep sunt mai lungi dect cele
de in, foarte durabile i destul de rezistente. Ele se utilizeaz la confecionarea unei
game largi de produse textile, rezistente la putrezire chiar i aflate n ap. Fibrele
scurte (clii) se folosesc la confecionarea saltelelor precum i ca material izolator.
Produsele secundare - uleiuri, turtele, puzderiile, sunt utilizate n general ca i cele
ale inului iar cenua obinut prin arderea lemnului este folosit ca ngrmnt
organic bogat n fosfor i potasiu. Din vrfurile inflorescenelor plantelor femeieti i
din semine se prepar medicamente cu aciune sedativ, diuretic, vomitiv,
vermifug i altele.

Pn n 1990, Romnia era a treia ar din lume productoare de cnep. Legislaia

sever - care trecut cnepa pe lista plantelor narcotice - a dus la dispariia aproape
n totalitate a culturii de cnep din Romnia. Datele publicate de Ministerul
Agriculturii i Dezvoltrii Rurale (MADR) menioneaz, pentru anul 2010, o suprafa
de 23 de hectare cultivate cu cnep.
Numrul unitilor de procesare s-a diminuat considerabil (din 28 de uniti de
procesare existene n anul 1991) n anul 2010 au rmas n funciune doar dou.

Legislaia romneasc a ngropat cultivarea cnepei

n judeul Botoani pn n 1989 exista o tradiie n ceea ce privete cultivarea
cnepii pentru fuior. Dup 1989 cnepa se cultiv doar cu o autorizaie special
eliberat de DADR i supervizat de departamentul de narcotice al Poliei. n acest
context au disprut culturile de cnep, spune fostul director al Direciei Agricole i
de Dezvoltare Rural Botoani, Gheorghe Manole. Pe alocuri se mai cultiv sporadic
n momentul de fa n jude cnepa de smn (hldani).
Potrivit legislaiei europene, n Romnia pot fi cultivate doar soiurile de cnep cu
un coninut de tetrahidrocanabinol mai mic sau egal cu 0,2%. Soiurile de cnep
eligibile pentru plile directe sunt Denise, Diana, Lovrin 110, Silvana i Zenit.

Descarc rc-145-2008-soiuri-autorizate-canepa

Inspectoratul General al Poliiei precizeaz:

Conform prevederilor Legii nr. 143/2000, privind combaterea traficului i consumului
ilicit de droguri i a Regulamentului su de aplicare, toate culturile de plante ce
conin substane stupefiante sau psihotrope trebuie autorizate de Ministerul
Sntii i Familiei, prin Direciile de Sntate Public.
n aceast categorie intr i cnepa, care se cultiv tradiional n ara noastr, n
special pentru obinerea fibrei textile.
Specialitii n domeniu consider c nu exist dect o singur specie de cnep
denumit tiinific Cannabis sativa. O varietate a acesteia este Cannabis sativa
subspecia indica, cunoscut sub denumirea de Cannabis indica. Nu exist varieti
perfect delimitate ale cnepei care s prezinte stabilitate i de aceea nu pot fi
definite.
Caracteristic cnepei este faptul c, indiferent de varietate sau de zona n care
aceasta este cultivat, ea biosintetizeaz un compus chimic cu efect halucinogen tetrahidrocanabinol (THC) - a crui concentraie este influenat de factori

pedoclimatici, valoarea acestuia crescnd necontrolat n verile deosebit de

clduroase.
Datorit prezenei acestui compus n compoziia chimic a plantei, produsele
vegetale obinute din Cannaabis sativa (indiferent de specia cnepei din care
acestea s-au obinut), au fost introduse sub controlul legislaiei internaionale
(Conveniile Naiunilor Unite din 1961 i 1971) i naionale (Legea nr. 143/2000).
Prin Convenia Unic asupra stupefiantelor, semnat la New York n 1961, la care
Romnia a aderat, comunitatea internaional i-a manifestat hotrrea ferm de a
lupta mpotriva oricror operaiuni ilicite legate de planta de cannabis (indiferent de
concentraia de THC).
n acest context, Convenia stabilete msuri coercitive mpotriva traficului ilicit, dar
n acelai timp i reguli de monitorizare a culturilor licite de cnep, inclusiv prin
sistemul autorizrii.
Avnd n vedere tradiia existent n cultivarea cnepei, programele naionale i
europene de viitor, care vizeaz creterea suprafeelor cultivate cu cnep, precum
i ncurajarea micilor cultivatori i prelucrtori de astfel de plante din ara noastr,
legislaia naional nu ngrdete aceste activiti desfurate n scop licit.
Singura condiie impus este aceea de obinere a autorizaiei emis de Ministerul
Sntii i Familiei, prin Direciile de Sntate Public.
Controlul privind cultivarea licit a cnepei este realizat de Ministerul Sntii i
Familiei, Ministerul de Interne i Ministerul Agriculturii, Alimentaiei i Pdurilor.
Majoritatea cazurilor instrumentate n anii 2001 i 2002 au avut n vedere culturile
de plante care aveau drept scop obinerea Cannabisului pentru consumul propriu
ilicit al proprietarului, comercializarea sa n baruri i discoteci sau n alte medii
propice practicrii consumului de droguri.
Aciunile Poliiei, desfurate sub directa supraveghere a Parchetului, i-au avut n
vedere pe cei care au sustras cantiti din aceast plant n scopuri ilicite, iar nu
persoanele care au cultivat tradiional cnep pentru fibr textil ori semine.
n acelai timp, precizm c unitile de poliie o dat sesizate de existena unei
culturi neautorizate, indiferent de scopul acesteia, au obligaia legal de a ntocmi
acte de constatare i de a nainta aceste acte Parchetului competent, pentru a
dispune msurile legale ce se vor lua.
Pentru a fi evitate toate situaiile generate de necunoaterea legii i pentru a se
putea delimita cultivatorul de bun credin de cel care n mod voit eludeaz

legislaia n domeniu, populaia are la dispoziie un instrument simplu, legal, care nu

las loc la interpretri subiective, aflat la ndemn i n nici un caz birocratic, acela
de a obine autorizaia de cultivare nainte de nceperea lucrrilor propriu-zise de
nsmnare.
Apreciind sprijinul mass-media n popularizarea prevederilor Legii nr. 143/2000 i
pentru o informare corect i netrunchiat a publicului cititor, ne exprimm
convingerea c precizrile prezentate vor contribui la nelegerea tuturor aspectelor
controversate legate de acest subiect.

ALDN, aldani, s. m. (Reg.) Cnep de toamn care produce smn (Cannabis

sativa). [Var.: hldn s. m.]

Ti-a placut acest articol? Trimite-l si prietenilor tai!

Canepa este planta minune a agriculturii care a fost "abandonata" din cauza conexiunii pe
care o care cu cannabisul. Business24 prezinta o idee de afacere cu canepa, cultura care
poate fi vanduta procesatorilor din mai multe domenii: textile, medicina, cosmetica.
Canepa este una dintre cele mai vechi plante cultivate in tara noastra, fiind folosita in principal la
confectionarea de imbracaminte. O singura planta poate suplini majoritatea nevoilor de baza ale
omenirii - mancare, adapost, imbracaminte, combustibil.
Avantajele unei culturi de canepa
Pe lista avantajelor unei asemenea culturi de canepa se numara:
Utilizarea in intregime a plantei tehnice - Se prelucreaza atat semintele cat si tulpina.
Productia mare pe hectar - Canepa produce cu 250% mai multe fibre decit bumbacul, la un
consum mai mic de apa cu 600% si mai multe fibre decit inul pe aceiasi suprafata de teren
Numar redus de lucrari de ingrijire - Canepa de fibra are nevoie de un numar mic de lucrari de
ingrijire.
Costuri anuale la hectar: 450 - 600 de euro
Costurile pentru pentru cultivarea unui hectar de canepa se ridica la 2.000 de lei pentru fibra si de
2.500 de lei/ha la semintele din care se fac uleiuri.
Defalcat, banii sunt impartiti pentru:

Samanta si semanat: samanta trebuie sa provina din loturi certificate, cu indici de calitate
superiori, dar poate sa provina si din recolta anului anterior. In cazul canepii pentru fibra este
recomandat ca samantatul sa se faca intre 25 martie si 10 aprilie, iar pentru canepa de samanta in
perioada 1-25 aprilie.
Lucrari de ingrijire: Canepa de fibra are nevoie doar de tavalucire imediat dupa semanat, pe
cand la canepa de samanta se face prin 1-2 prasile mecanice intre randuri sau benzi si un prasit plivit pe rand.
Recoltarea : se face in doua faze atat la canepa de fibra cat si la cea de seminte. Pentru canepa
de fibra: plantele se taie si se lasa pe camp pentru a se usca, iar in a doua faza dupa uscare
plantele se scutura de frunze si se leaga in snopi cu diametrul de 20-25cm care se transporta la
topitorii. Pentru canepa de seminte: plantele se taie si se lasa pentru uscare 7-8 zile.Treieratul
inflorescentelor se face cu combina de cereale. Samanta treierata se supune imediat curatarii,
conditionarii si uscarii.
Productia obtinuta
Productia de tulpini de canepa in cazul canepii de fibra este, in medie, de 9-11 tone pe hectar, iar
cele de fibra de 2-3 tone pe hectar. Productia de samanta variaza intre 400-1100 kg/ha in functie
de conditiile pedoclimatice si de tehnica folosita la treierat li recoltat.
Veniturile obtinute din canepa de fibra de pe un hectar de teren se cifreza intre 2.600 si 3.900 de
euro, tinand cont ca pretul pe tona este de 1.300 de euro. In cazul semintelor,o tona se vinde cu
1.000 de euro.
3 tone/ha X 1.300 euro = 3.900 de euro
1,1 tona/ha X 1.000 euro = 1.100 de euro
Analiza de rentabilitate
Costuri de productie: 454 - 568 euro
Venituri din productia anuala: intre 1.100 si 3.900 de euro

Doar 74 de hectare de teren au fost cultivate cu canepa anul trecut in Romania, iar productia a fost de 33 de tone.
Sunt cifrele oficiale care reflecta dezastrul din industria canepii: dupa apogeul din anii '80, traditia milenara a
cultivarii canepii a disparut rapid in haosul perioadei de tranzitie.
In 1989, canepa se cultiva pe o suprafata de 55.000 de ha si o productie de aproape 30.000 de tone, care astazi ar genera
venituri de miliarde de euro, prin lantul de procesare.
In anii '80, Romania obtinea superlative peste superlative in acest domeniu: al treilea producator mondial dupa CSI si China,
cea mai mare statie de prelucrare din Europa - Sanniculau Mare si dezvoltarea unuia dintre cele mai competitive soiuri de
canepa din lume - Lovrin 110.
In cazul acestui soi, productia de tulpini (cu continut de fibra de 25 - 30%) poate ajunge la 9-11 tone/ha, iar productia de

samanta la 900 - 1200 de kg/ha. Soiul este rezistent la bolile specifice si la conditii meteorologice extreme.
Desi se cultiva de mai bine de 2000 de ani, astazi, canepa a devenit o raritate in agricultura autohtona. Mai exista cateva
statii de prelucrare si cativa producatori de confectii. La Statia de Cercetare Lovrin din judetul Timis se mai cultiva circa 20
de ha, iar la Statia de Cercetare Secuieni, cateva hectare. In schimb, niciuna dintre cele 36 de topitorii nu a rezistat
devalizarii industriei din anii '90.
"Era industrie grea acolo, cine a pus mana pe utilaje, le-a dus la fier vechi si s-a imbogatit", isi aminteste Dr. Constantin
Gauca, de la SCDA Secuieni.
La ingenuncherea industriei textile romanesti a contribuit si trendul de crestere a dobanzilor bancare, considera Rodica
Maxi, fostul director al topitoriei de canepa din Carei.
In momentul de fata, unitatile de prelucrare lucreaza in principal cu fibra de canepa sau seminte din import, in lipsa unei
topitorii care sa prelucreze tulpinile recoltate.
"O investitie de 1-1,5 milioane de euro, cu o capacitate de 2000 de tone, poate relansa industria canepii", remarca Mircea
Rotariu, directorul filaturii din Falticeni, in conditiile in care culturile de canepa sunt profitabile si chiar necesare pentru
regenerarea solurilor agricole.
Rentabilitatea culturilor de canepa
Costurile pentru cultivarea unui hectar de canepa de fibra se ridica la circa 2000 de lei si se pot obtine in medie opt tone de
tulpina de canepa. Din aceasta cantitate, doar 30% reprezinta fibra: 65% fibra lunga si 35% fibra scurta.
In perioada comunista, pretul de vanzare al canepii se ridica la 80% din valoarea graului. In prezent, pretul fibrei de canepa
variaza intre 2 si 2,5 euro/kg, iar cel al fibrei scurte, intre 1 si 1,3 euro/kg.
Productia de canepa de samanta costa 2500 de lei/ha, iar recolta se ridica, in medie, la 700 de kg/ha. Pretul de vanzare
este de aproximativ 1000 de euro/tona de samanta.
De la producator de canepa, la traficant de droguri
Pe langa piedicile generate de posibilitatile limitate de procesare, o confuzie legislativa a descurajat si mai mult productia de
canepa. In legea 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri nu s-a facut distinctia intre cannabis
sativa - canepa folosita in industria textila cu continut de THC sub limita europeana de 0,2% si cannabis indica - canepa cu
continut ridicat de substanta narcotica, cunoscuta si sub numele de marihuana. Astfel, toate culturile de canepa au devenit
ilegale.
In prezent, legea a fost rectificata, iar agricultorii pot cultiva aceasta planta, in baza unei autorizatii de la Directia Agricola si
a unui contract semnat cu un procesator.

Recoltatul canepei parte 1

By iamronen | Published: 17 decembrie 2010

Inspiratie
Traiesc momentan cu ideea ca (1) vom putea sa crestem canepa necesara constructiei caminului
nostru si (2) ca vom avea suficient teren pentru a creste in fiecare an canepa necesara constructiei
unei case astfel incat si altcineva va putea sa faca la fel.

Introducere
Cu toate acestea trebuie sa marturisesc ca cu cat explorez lumea canepei cu atat am mai multe
indoieli ca cultivarea canepei va fi un tel realizabil. La sfarsitul acestui articol veti gasi cateva
linkuri si PDF-uri pe care le-am studiat si care m-au condus la intelegerea mea actuala.

Canepa pare a fi o cultura usor de crescut. Este puternica, nu necesita pesticide, creste destul de
repede (in aproximativ 4 luni) si chiar ajuta la reinnoirea pamantului in care creste. Provocarea
cea mai substantiala este recoltarea si prelucrarea canepei.

Cele trei parti ale canepei

Canepa este alcatuita din trei parti care pot fi folosite:
1. Semintele pot fi folosite in preparea diferitelor alimente, uleiuri si produse
medicinale
2. Fibrele au tot felul de utilizari industriale (de la imbracaminte pana la masini)
ele formeaza stratul de mijloc a tulpinii si sunt acoperite de un strat
protector subtire
3. Miezul lemnos ramas dupa ce fibrele au fost extrase este partea folosita
(impreuna cu var ) pentru constructii (cu toate ca am gasit si informatii care
indica faptul ca este posibil sa fie folosita in constructii intreaga tulpina
ceea ce inseamna ca fibrele si miezul lemnos nu trebuiesc separate)

Cateva date despre recoltarea canepei

1. Semintele si tulpinile nu se maturizeaza impreuna ele sunt (sau cel putin ar

trebui sa fie) recoltate in perioade diferite. Si semintele si fibrele au perioade

optime (diferite) de recoltare dincolo de care ambele pierd o parte din

puterea si calitatile lor.
2. Semintele nu se maturizeaza de-odata tind sa se matureze in doua cicluri.
Timpul cel mai potrivit a recoltei semintelor este atunci cand se crede ca se
poate recolta cea mai mare parte de seminte mature (cand o parte din
seminte pot fi stricate sau sa isi fi pierdut din calitati si altele inca nu sunt
complet mature)
3. Canepa este o planta puternica astfel sunt necesare vointa si masini
puternice pentru recoltat. Fibrele sunt foarte puternice si de aceea tulpina
este greu de taiat, incalcindu-se in cutitele cobinei ceea ce inseamna ca ori
sunt folosite ustensile puternice ori recoltarea va fi anevoioasa
4. Canepa este o planta inalta (mult mai inalta decat graul sau orzul) ceea ce
inseamna ca este necesar echipament de recoltare care poate sa ajunga
pana sus.
5. Cand tulpina este taiata, este indicat sa fie taiata in asa fel incat sa fie usor
de strans in baloturi daca am inteles eu bine asta inseamna ca seceratoarea
trebuie sa lase tulpinile taiate uniform pe pamant
6. Tulpinile trebuiesc sa fie taiate cat mai lung posibil fibrele lungi sunt in
general mai bune si mai folositoare decat cele scurte
7. Este posibil ca tulpinile si semintele sa fie cultivate impreuna. Semintele sunt
recoltate primele (duh!) dar atunci nu numai ca este necesar un
echipament de recoltare inalt ci trebuie sa fie si foarte bine ascutit si rapid
pentru ca tulpinile sa fie taiate bine, lasand fibrele lungi intacte
8. Prelucrarea primara a semintelor este de fapt decorticarea inca nu am
informatii despre cum poate fi facut acest lucru
9. Prelucrarea primara a tulpinelor este separarea fibrelor de miezul lemnos. Pot
fi folosite metode numeroase pentru acest lucru, dar in general se pare ca
sunt divizate in doua: procesare industriala si procesare naturala/organica. Nu
prea sunt interesat in aspectul industrial deci m-am axat putin mai mult pe
procesul natural. Aparent, ideea este folosirea apei ce determina
descompunerea unui fel de clei ce mentine fibrele si miezul lemnos lipite.
De obicei, umiditatea naturala cum ar fi roua va realiza acest lucru. Este
necesara urmarirea tulpinilor pana cand separarea incepe si pe urma
trebuiesc lasate la uscat pentru cateva zile. Detaliile acestui proces inca nu
imi sunt clare.

Toate aceste informatii par sa provina dintr-un punct de vedere industrial/financiar. Ele sunt
centrate pe creerea randamentelor optime si venituri financiare. Daca recoltarea si procesarea
canepei pot fi realizate doar prin folosirea masinariilor mari si scumpe atunci cultivarea
canepei pe cativa ari sau un hectar nu este posibila. Am fost intr-un fel descurajat de acest lucru.
Dar.

Intrucat canepa a fost cultivata de sute de ani (daca nu de mii) sunt sigur ca exista foarte multe
cunostinte in cultivarea pe o scara mai mica pentru necesitatile unei familii dar inca nu am
gasit deocamdata nici o informatie in aceasta directie. Tot ce e posibil sa necesita mai multa

munca manuala, dar sunt convis ca este posibil. Necesitatile noastre sunt simple poate doar de
a construi a mica constructie pentru meditatie, suficiente seminte pentru alimentatia noastra si
pentru prepararea uleiului.. necesitatile unei familii mici.

Voi continua sa caut mai multe informatii in cultivarea canepei pe scala mai mica si promit ca
voi impartasi ceea ce voi gasi.

Resurse si informatii suplimentare

Link-uri:

Fotografii din timpul recoltei canepei un articol informational cu imagini care

arata recoltarea la scara mica
Recoltarea canepei un articol foarte folositor care reprezinta o introducere in
recoltarea canepei
Farmington A Working Farm o lista educationala cu informatii istorice
despre cresterea canepei in America

Feasibility of Industial Hemp Production in the United States Pacific Northwest

(1998) un studiu cuprinzator cu multe informatii si cateva imagini
informative

Hemp: A New Crop with New Uses for North America pare a fi un studiu
ceva mai vechi .

PDF-uri:

Harvesting, Retting and Fiber Separation explicatii folositoare despre

separarea fibrelor (original descarcat de aici)
Industrial Hemp: Global Markets and Prices (June 1997) original descarcat
de aici)

Oana Suciu - O afacere pe adresa dvs.:

CANEPA

Directorul general al firmei "CANAH INTERNATIONAL" din Salonta, judetul

Arad
"Este o planta minune, ce poate aduce profit, dar agricultorii romani nu mai sunt,
din nefericire, interesati de cultivarea ei"
Printre nenorocirile aduse pe capul romanilor de neoliberalismul postdecembrist se afla si
disparitia culturii si industriei canepei. Daca inainte de 1989, Romania avea 36 de
topitorii de canepa si cultiva cu aceasta planta minune peste 40.000 de hectare, astazi nu
cultiva mai mult de 200 de hectare. Lovitura mortala data acestei industrii a venit din
partea parlamentului, in anul 2000, cand deputatii romani au gasit necesar sa se alinieze
modei din Occident, votand legea 143, prin care canepa era declarata drog. In realitate,
obedientii alesi ai neamului au facut o confuzie grava intre "cannabis indica", soiul care
intr-adevar este cultivat pentru droguri, si "cannabis sativa", soiul cultivat in scop
industrial. Diferenta dintre cele doua soiuri o constituie continutul de THC
(Tetrahidrocanabinol) care, pentru cannabis sativa (admisa si in Romania, ca si in UE)
este de pana la 0,2%. In cele din urma, ministerele implicate (Interne, Agricultura,

Sanatate) au schimbat normele de aplicare a legii, permitand cultivarea canepei doar pe

baza unei autorizatii emise de directiile agricole. Din pacate, reparatia a venit cam tarziu,
cand aproape ca s-au pierdut soiurile romanesti de samanta. Cu toate acestea, un grup de
tineri economisti si ingineri au gasit o cale de a reface, partial, o mare traditie: au
construit o fabrica in care utilizeaza ca materie prima semintele de canepa. Asa a aparut,
la Salonta, in cadrul unui proiect Sapard, cu concursul generos al primariei, CANAH
INTERNATIONAL, o fabrica unica in UE, care a cucerit piata produselor bio.
Economista Oana Suciu, director general, o sibianca educata in limba germana, ne spune
povestea spectaculoasa a unui proiect nascut cu fonduri europene si idei romanesti,
marcat de o seriozitate nemteasca.
"Singurul procesator integrat de seminte de canepa din Europa"
- Care este povestea primei fabrici de procesare a canepei din ultimele doua decenii?
- Povestea Canah (canah=canepa, in sanscrita) este una speciala, si a inceput de la ideea
actionarului nostru, Dan Lazarescu, care stia de planta minune si de utilizarile multiple
ale acesteia: textile, materiale de constructii, hartie, surse regenerabile de energie si,
bineinteles, medicina alternativa si alimente cu valori nutritionale deosebite. Traditia de
sute de ani a cultivarii canepei in Romania, trendul spre alimentatia naturala si
"functionala" sunt alti doi factori care au dus la implementarea Canah. In anul 2005,
aceste idei s-au concretizat intr-un studiu de fezabilitate facut de "Nova Institut" din
Berlin. Posibilitatea de a accesa fonduri Sapard a fost argumentul final care a dus la
concretizarea proiectului. Asa a luat nastere singurul procesator integrat de se-minte de
canepa din Europa, care produce sub acelasi acoperis toate produsele derivate din aceste
seminte, cu o capacitate de procesare de 1000 de tone pe an.

- Din anul 2000, canepa a fost alungata de pe ogoare si din gradini, ca o cultura
ciumata, desi facea parte dintre plantele cultivate in mod traditional de romani. De ce
aceasta nedreptate?
- Marginalizarea canepei nu a pornit de la noi. A fost o campanie initiata si sustinuta de
marile industrii occidentale, inca din 1937. Termenul de marijuana a fost folosit pentru
prima data de aceste corporatii, in cadrul primelor campanii impotriva canepei, pentru a
crea confuzie intre varietati ale aceleiasi familii de plante, dar care nu au utilizari sau
efecte similare. In prezent, fabrica noastra proceseaza doar seminte. De aceea, am cautat
sa avem utilaje moderne de ultima generatie, si le-am gasit in Germania. Echipa Canah
este formata din 15 persoane, zece sunt operatori in productie si cinci au sarcini de
asigurarea calitatii, tehnologia de procesare, suport clienti, logistica, contabilitate.
- Merita canepa investitii atat de mari si o preocupare atat de sustinuta, intr-un context
legislativ obtuz?

- Canepa este o planta minune. Investitia se justifica total, gratie cresterii continue, in
ultimii 15 ani, a interesului consumatorilor pentru astfel de produse. Semintele de canepa

contin trei categorii de nutrienti esentiali - acizii grasi Omega 3 si Omega 6, proteina
vegetala completa - si fibre. Exista numeroase alte alimente care contin acesti nutrienti,
insa canepa este cea in care acestia sunt in forma cea mai apropiata de organismul uman
si, de aceea, biodisponibilitatea lor este cea mai ridicata. Concret, uleiul din seminte de
canepa este cunoscut ca "uleiul perfect echilibrat al naturii", deoarece contine raportul
ideal 3:1 de Omega 6 si Omega 3. Consumul regulat de ulei de canepa poate contribui la
reducerea nivelului de colesterol si a tensiunii arteriale, mentinand inima sanatoasa.
Asociatiile care promoveaza cultivarea canepei in SUA pretind ca au gasit peste 20.000
de potentiale utilizari ale acestei plante.
"Achizitionarea materiei prime din productia nationala ne-ar oferi mult mai multe
avantaje decat importul"
- Cum v-ati descurcat cu materia prima, tinand seama ca agricultorii romani n-o mai
cultiva?
- Dupa o incercare esuata in 2007, cand sperasem sa avem 200 de hectare cultivate in
zona, materia prima a ramas pentru noi calcaiul lui Ahile, deoarece asigurarea cantitatilor
de seminte, pe masura cererii care este in continua crestere, devine din ce in ce mai
dificila. Cum agricultorii romani nu mai sunt, din nefericire, interesati de aceasta planta,
importam intreaga cantitate de seminte, in principal din China, dar si din Franta,
Germania si Estonia. China este cel mai mare cultivator de canepa din lume, atat pentru
samanta, cat si pentru tulpini, pentru fibra. In China, cultivarea semintei se face manual,
zeci sau sute de mii de familii cultivand cate 1000-2000 de metri patrati fiecare, cu
insamantare manuala, plivire manuala, recoltare manuala si uscare la soare. Samanta este
certificata bio, coapta uniform, deosebit de bogata in principii benefice. O astfel de
agricultura artizanala nu este, desigur, posibila in Romania. In schimb, posibilitatea
achizitionarii materiei prime din productia noastra ne-ar oferi mult mai multe avantaje.
Cultivarea canepei aduce profit. Soiul romanesc "Zenit", cu care am lucrat in 2007, este
foarte echilibrat din punct de vedere al calitatilor nutritive si granulometrice, dar nu mai e
de gasit. Ne-ar avantaja distantele reduse, relatiile directe intre cultivatori si noi, ca
procesatori. Am avea posibilitatea coordonarii si optimizarii cantitatilor si calitatii
soiurilor cultivate, astfel incat sa avem o situatie din care sa castige toata lumea.

- Cum ati reusit sa faceti fata lipsei de interes a autoritatilor?

- Ceea ce ne-a franat la inceput a fost lipsa legislatiei care sa reglementeze importul
semintelor pentru procesare. Vechea legislatie a fost abrogata, dar asteptam adoptarea
unei noi legi, in linie cu legislatia europeana. Cei care au mai mult de suferit decat noi
sunt agricultorii. Deocamdata, in lipsa acestei legi, pentru importul semintelor din China
lucram cu negustori din Germania si Olanda. O alta scapare este acordarea subventiilor
europene doar cultivatorilor care valorifica tulpinile, nu si celor care cultiva canepa
pentru samanta pe care ne-o vand noua. Aceasta situatie este absurda, din moment ce
singurul procesator de canepa suntem noi, iar noi folosim exclusiv samanta! De ce nu se
acorda subventii atat pentru tulpini, cat si pentru seminte? De ce ne obliga legislativul si
guvernul sa importam, cand Romania are o traditie atat de indelungata in acest domeniu?
- Recent, Universitatea din Arad a organizat un simpozion dedicat canepei. Care au fost
concluziile acestei intalniri, a ultimilor specialisti pe care-i mai avem?
- La intalnirea de la Arad au participat multiplicatori de seminte, cultivatori potentiali,
fosti procesatori de fibre, actuali procesatori de seminte, viitori utilizatori care se ocupa
cu constructia de case din "hemp crete" (ciment de canepa) si, foarte important,
reprezentanti ai universitatii "Aurel Vlaicu", care cerceteaza utilizarile potentiale ale
produselor derivate din canepa, in cadrul unui proiect european. Dintre cele mai
incurajatoare concluzii am retinut ca, la nivel universitar si chiar politic, exista dorinta de
a relansa cultura de canepa. Gratie cercetarilor de la Arad, Romania are sansa de a
redeveni deschizatoare de drum in acest domeniu. Din pacate, toata lumea cerceteaza,
experimenteaza si vorbeste mult, noi am fost singurii care au riscat si au investit sume
mari de bani, pentru constructia unei fabrici si crearea unui brand de produse finite. In
fine, cea mai grava problema pe care am discutat-o la simpozion este ca nu exista
samanta certificata produsa in Romania, pentru culturi mari, de zeci, pana la sute de
hectare. Cantitatile mici de samanta certificata sunt rezultatul lipsei de fonduri alocate
institutelor de multiplicare (de stat). Exista, totusi, o speranta in mediul privat: firma de
vinuri Jidvei a avut initiativa de a organiza un test de cultivare impreuna cu profesorul
Gauca de la Secuieni (www.scada.ro), urmand ca in 2013 sa cultive canepa pe o suprafata
de aproximativ 200 de hectare. Doar asa se va putea reface fondul de seminte romanesti.
"Pentru recolta anului 2012, oferim un pret de 1000 euro/tona, pentru samanta
conventionala, si 1300 euro/tona, pentru samanta certificata ecologic"
- Sa presupunem ca diversi proprietari de pamant ar dori sa cultive canepa. Ce ajutor
pot gasi la dumneavoastra?
- "Canah" ii poate ajuta prin incheierea unui contract pentru achizitionarea intregii
recolte. Acest contract le este, in primul rand, necesar pentru obtinerea autorizatiei de
cultivator si le asigura, totodata, un pret fix si un venit sigur inca dinaintea insamantarii.
Pentru recolta anului 2012, oferim un pret de 1000 euro/tona pentru samanta

conventionala si 1300 euro/tona pentru samanta certificata ecologic. Autorizatia de

cultivator este necesara oricarui cultivator de canepa si se obtine de la directiile agricole
locale.
- Ce sanse are Romania sa redevina "caneparul" Europei?
- Romania este deja "caneparul" Europei in ceea ce priveste procesarea semintelor, din
punctul de vedere al modelului de business, al cantitatilor procesate si al cunostintelor si
experientei dobandite in domeniu. Standardele inalte pe care le aplicam la "Canah" sunt
certificate de TV Germania, prin acordarea ISO 22000 - cel mai inalt standard in
managementul sigurantei alimentelor si in managementul

Cinepa, cea mai profitabila cultura posibila = plasticuri

biodegradabile, tesaturi ultrarezistente, hirtie,
combustibili, medicamente marea manipulare DuPont
Posted on 31/05/2011 by Alex Imreh

Avei aici un superb documentar despre aceast plant att de nedreptti, care chiar a realizat
miracole. vimeo.com/20843386
Cnep, o plant cu foarte foarte multe ntrebuinri, foarte cultivat n Romnia pn relativ
recent, i-a atras una dintre cele mai abile campanii de dezinformare. De ce i cui folosete asta
vedei n articolul urmtor!
Industria cnepei ar putea pune capt crizei economice

tiai c planta denumit cnep are peste 25.000 de utilizri? De la

alimente, vopsele i combustibili, i pn la mbrcminte i
materialele de construcii, cnepa e folosit peste tot. Urme
de cnep se gsesc chiar i n pliculeele de ceai Lipton. i
chiar i la o parte din mainile fabricate azi, se gsete tot
cnep. Cea mai veche dovad despre utilizarea ei o
reprezint o bucat de estur de cnep, descoperit n
Mesopotamia, i datnd de peste 10.000 de ani. Cea mai
veche hrtie provine din China, n urma cu dou milenii, i
este fcut din fibr de cnep. Chiar i faraonii au utilizat
cnepa n construcia marilor piramide.
Cnepa a devenit att de important n Anglia secolului al 16-lea,
nct regele Henry al VIII-lea a aprobat o lege n anul 1553
prin care i amenda pe fermierii care nu creteau pe

pmnturile lor cel puin un sfert de acru de cnep pentru

fiecare 60 de acri deinui. n America, au existat perioade
n care puteai chiar plti impozite n natur, n cnep. n
anul 1850, n SUA existau mai mult de 8.000 de ferme de
cnep.
La fiecare 3,6 secunde cte un om moare de foame. Seminele de
cnep sunt cele mai hrnitoare i o soluie economic
pentru a pune capt foametei de la nivel mondial. Cu o
concentraie de 80% de grsimi bune de care corpurile
noastre au nevoie pentru meninerea unei snti
acceptabile, precum i proteinele i aminoacizii deinui,
cnepa reprezint un echilibru perfect necesar alimentaiei
umane.
Primul motor diesel a fost proiectat s foloseasc uleiuri vegetale,
dintre care s-a folosit i uleiul de cnep. n anii 1930, Henry
Ford a produs un automobil care era compus 70% din
material plastic realizat din cnep. Picturile marilor artiti
Rembrandt, van Gogh sau Gainsborough au fost realizate pe
pnze din cnep, folosindu-se acuarele extrase tot din
aceeai plant.
Peste 50% din pesticidele folosite n lume snt utilizate n cultivarea
bumbacului. Dar cnepa este un material de 8 ori mai
puternic dect bumbacul! Cnepa poate crete ntr-o 100 de
zile, fr folosirea erbicidelor i pesticidelor, astfel ajutnd
la protejarea mediului nconjurtor. De asemenea, din
cnep s-ar putea fabrica hrtie de ziare sau de cri, mult
mai rezistent dect cea produs din lemnul copacilor,
ajutnd astfel i prezervarea pdurilor ce produc oxigenul
att de necesar vieii.
i totui, de ce cnepa este att de marginalizat n zilele de
astzi? Doar pentru c din ea se produce i marijuana?
Canabisul e periculos, dar nu pentru corpul uman, ci pentru
marile companii. Marijuana e periculoas, e adevrat, dar
nu pentru corpul sau mintea uman, ci pentru companiile
petroliere, pentru industriile chimice, de alcool i de tutun.
Afaceri uriae, n care se nvrt dolari i putere, au ascuns
adevrul de ochii publicului.

Dac s-ar afla faptul c acest canabis ar putea fi folosit n produse

comerciale, acest lucru ar crea o adevarat bomb atomic
la scar industrial! ntreprinztorii n-au fost nvai
niciodat despre potenialul extraordinar al canabisului,
pentru c cei foarte bogai au conspirat pentru a oferi
dezinformri asupra publicului cu privire la aceast plant
care, dac ar fi folosita n mod corespunztor, ar ruina
marile companii din domeniile mai sus menionate.
De unde provine cuvntul marijuana? El a fost folosit pentru prima
dat la mijlocul anilor 1930. Dar iat care sunt faptele
nregistrate de-a lungul timpului despre cnep:
- toate manualele colare din SUA au fost tiparite pe hrtie
realizat din cnep pn n anii 1880;
- n SUA, din 1631 i pn la nceputul anilor 1800 era legal
s-i plteti impozitele sub forma de cnep;
- refuzul de a crete cnep n America, n secolele 17 si 18,
era ilegal. De exemplu, n Virginia, pentru o perioada de
timp, puteai ajunge n inchisoare dac refuzai s creti
cnep;
- George Washington, Thomas Jefferson i ali preedini ai
SUA, de la nceputul istoriei statului american, au crescut
cnep;
- 80% din toate textilele, confeciile, etc. erau realizate din
cnep, pn cnd n anii 1820 s-a introdus cultivarea
bumbacului;
- primele biblii, hri, Declaraia de Independen a SUA,
toate au fost scrise pe hrtie realizat din cnep;
- in anul 1916, guvernul SUA a previzionat faptul c pn n
anii 1940, toate ziarele vor fi tiprite pe hrtie de cnep i
astfel nu va mai fi nevoie ca arborii s fie tiai. Studiile
artau c 1 acru de cnep echivaleaz cu 4,3 acri de arbori;
- vopsele i emailuri de calitate au fost realizate din
smn de cnep pn n 1937 (n SUA);
- primul model de main T pentru Henry Ford mergea pe
gazolin extras din cnep, maina nsi fiind realizat din
cnep. Maina avea tblii de plastic obinut din cnep,
care erau de 10 ori mai rezistente fa de oel;
- revista Mechanical Engineering Magazine (februarie
1938) a publicat un articol intitulat Cea mai profitabil

cultur ce poate fi crescut, artnd c aceasta nu poate fi

dect cnepa;
- cultivarea i producia cnepei nu face ru mediului
nconjurtor. Agenia American de Dezvoltare (USDA) a
confirmat acest lucru artnd c aceast plant produce de
la 4 pn la 7 ori mai puin poluare dect ceilali nlocuitori
organici ai acestei plante.
Conspiraia DuPont mpotriva cnepei. n anul 1937, marea corporaie petrochimic
DuPont i-a patentat procesul fabricrii plasticului din petrol i carbune. Raportul anual al
companiei le-a recomandat acionarilor si s investeasc n noua sa divizie petrochimic.
Produse sintetice ca materialele plastice, celofanul, celuloza, metanolul, nylonul etc., puteau
fi realizate din petrol. Industria natural a cnepei ar fi ruinat afacerile DuPont cu peste
80%. Cine credei c era un investitor important al companiei DuPont? Andrew Mellon
(1855-1937), care a devenit Ministrul Finanelor pe timpul preediniei lui Hoover. Mellon
l-a numit pe Harry J. Anslinger, nepotul su, la conducerea Biroului Federal de Narcotice i
Droguri Periculoase. Intenia era foarte clar: cnepa trebuia s fie declarat ilegal,
ntruct amenina afacerile de miliarde de dolari. Aceti oameni au introdus un cuvnt
mexican obscur marihuana pe care l-au mpins n contiina Americii.
Manipularea mass-mediei n privina cnepei. La sfritul anilor 20 i
n anii 30, n ziarele americane a nceput o campanie care
scotea n eviden lucrurile groaznice privind marijuana.
Pericolul marijuanei era prezentat n tirile de prim
pagin. Cititorii au fost nvai c marijuana era
responsabil pentru toate: de la accidentele de main pn
la pierderea moralitii. Filme ca Reefer Madness
(Nebunia marijuanei) (1936), Marihuana: Assassin of
Youth (Marijuana, asasinul tinerilor) (1935) si
Marihuana: The Devils Weed (Marijuana, iarba
diavolului) (1936) erau pelicule propagandistice, create de
aceti industrialiti pentru a nltura un duman. Scopul lor
era acela de a ctiga simpatia publicului, astfel nct s
poat fi adoptate legile anti-marijuana. n anii 1930,
oamenii erau foarte naivi, chiar la limita ignoranei. Masele
erau ca oile, ateptnd s fie conduse de ctre cei puini.
Toate tirile prezentate n ziare, sau la radio, erau
considerate a fi adevrate.
Pe 14 aprilie 1937, legea interzicerii marijuanei a fost introdusa n
House Ways and Means Committee (comitet parlamentar
din cadrul Congresului SUA), singurul comitet care poate

introduce un proiect de lege n camera legislativ, fr a fi

dezbtut de alte comitete. Preedintele acestui comitet era
Robert Doughton, care era un apropiat al companiei
DuPont. El s-a asigurat c legea va trece prin Congres. Dr.
James Woodward, doctor avocat, a depus mturie, mult
mai tarziu, din partea Asociaei Medicale Americane, c
motivul pentru care aceasta asociae nu a denuna legea
interzicerii marijuanei mai devreme, a fost faptul c ea
tocmai descoperise c marijuana era de fapt cnepa.
n septembrie 1937 cnepa a devenit ilegal. Cea mai folositoare
recolt din lume a fost identificat cu un drog, iar de atunci,
planeta noastr sufer. Congresul american a interzis
cnepa pentru c i s-a spus ca ea este cel mai mare drog
cauzator de violen. Anslinger, eful Comisiei de droguri, a
promovat ideea c marijuana i face pe consumatori s se
comporte extrem de violent. n anii 50, sub ameninarea
comunist din SUA, acelai Anslinger a afirmat exact
contrariul: marijuana linitete att de mult, nct soldaii
americani nu vor mai lupta deloc. Care e adevrul?
Cnepa, plant minune. Cnepa are o fibr de calitate mult
superioar celei produse din lemn. Mult mai puine
chimicale snt necesare pentru a fabrica hrtia din cnep,
dect hrtia produs din lemn. Unui copac i ia zeci de ani de
zile pentru a ajunge la maturitate, pe cnd cnepei i este
destul un singur sezon.
Iata cteva din ntrebuinrile pe care cnepa le-ar putea aduce
omenirii:
1) Toate materialele din plastic ar trebui realizate din ulei de
smn de cnep. Materialele plastice din cnep snt
biodegradabile. De-a lungul vieii lor, ele se descompun i
nu fac ru mediului nconjurtor. n schimb, materialele
plastice fcute din petrol ruineaz natura; ele nu snt
biodegradabile i fac mare ru planetei. Materialele plastice
fcute din cnep nu vor distruge ape curgtoare aa cum
au fcut DuPont sau alte corporaii.

2) Din cnep se pot face medicamente. Sa nu uitm c n trecut,

Asociaia Medical American sprijinea tratamentele pe
baza de canabis, care sunt mult mai naturale i mai puin
nocive pentru organismul uman, dect medicamentele care
se bazeaz pe compui petrochimici. Cnepa ajut la
lrgirea arterelor, astfel nct sngele s poat circula mai
bine. De asemenea, cnepa conine THC, un agent activ,
care ajut n bolile de astm i glaucom.
3) Cnepa poate ajuta la combaterea foametei n lume. O mulime de
produse alimentare pot fi realizate din cnep. Seminele de
cnep conin proteine naturale n cantiti mari. De
asemenea, ele conin doi acizi grai eseniali care ajut
curarea trupului de colesterol. Aceti acizi grai nu pot fi
gsii n alt parte n natur.
4) Din cnep se pot face haine durabile. Hainele realizate din cnep
snt extrem de durabile de-a lungul timpului. Dar n anumite
state din SUA, ca de exemplu n Kentucky, s-a ajuns la
msuri extreme, ca de exemplu, purtarea hainelor fcute
din cnep fiind considerat o infraciune. V imaginai s
fii arestat pe strad pentru c purtai blugi din cnep?
Spuneti NU manipulrii marilor companii! Lumea e nebundar asta
nu nseamn ca voi trebuie s v alturai nebuniei.
Adunai-v i mprtiai vestea. Spunei oamenilor, inclusiv
copiilor votri, adevrul. Folosii produsele din cnep.
Eliminai cuvntul marijuana i gndii-v la povestea care
a fost creat. Luptai mpotriva propagandei care a fost
realizat doar pentru a-i favoriza pe cei bogai. Cnepa
trebuie s fie utilizat cci avem nevoie de o energie curat
pentru a ne salva planeta.
Splarea creierelor de ctre marii productori din industria
petrochimic, a tutunului i a buturilor alcoolice continu.
Reclamele de la TV spun c dac cumprai marijuana,
contribuii la asasinate i la razboaiele dintre bande.
Ultimele reclame de la TV spun chiar c dac cumprai
marijuana, sprijiniti terorismul! Incredibil! O plant att de
minunat, cum este cnepa, a devenit ntre timp una de
factur terorist. Att de departe a ajuns manipularea.

Dar nu uitai cteva cifre foarte elocvente: 1/2 milioane de

decese anual n lume se produc din cauza fumatului! 1/2
milioane de decese anual n lume se produc din cauza
alcoolului! Dar nimeni n-a murit pn acum din cauza
canabisului! Industria petrochimic a distrus natura, i nu
folosirea cnepei. Care snt adevarii ucigai? Nu cumva
alcoolul, igrile, petrolul, chimicalele?
Prejudecata c marijuana ar crea o stare apropiat strii de beie
este una fals. E adevrat c marijuana te face s simi c
timpul se scurge mai ncet, i astfel poi deveni mai
sensibil. Dar astfel, poi aprecia mai mult artele i poi
deveni mai aproape de natur, starea acesta fiind total
opus strii de beie. Deci, din contra, devii mai contient.
n concluzie, motivul pentru care cultivarea cnepei este
considerat a fi ilegal i duntoare, este faptul c
miliardarii planetei doresc s rmn n continuare
miliardari, in detrimentul beneficiilor evidente care s-ar
putea obine din cnep!
Traducere dup http://www.world-mysteries.com/marijuana1.htm
Dar dac marijuana a vindecat cancerul? Este interesant de citit povestea unui tat ce i-a
vindecat copilul bolnav de cancer cu ulei de canabis: www.click.ro/pe_glob/mapamond/avindecat-copilul-cancer-marijuana
Observatie Carmen Babia: Ar trebui precizat ca specia de cinepa despre care vorbim aici NU
ESTE MARIJUANA! Cinepa care se cultiva (verb la trecut, deja, din pacate) in Romania este
cannabis sativa, deosebita de cannabis indica (cea din care se obtine drogul).www.revistaferma.ro/articole-tehnologii-agricole/canepa-cannabis-sativa-l.html Si ar fi bine daca lumea ar
lua cunostinta de acest lucru; guvernele s-au bazat pe lipsa de informatie si pe mersul oilor, dasta au reusit atit de lesne sa interzica cultivarea cinepei.

Radu Iliescu Carmen are perfecta dreptate. Interdictia cultivarii canepii se datoreaza unei
confuzii, din specia cultivata in Europa in mod obisnuit nu se poate extrage drogul. Cu
toate astea, sa te fereasca Dumnezeu sa te parasca vreun vecin ca-ti hranesti gainile si
porumbeii cu seminte de canepa, pentru ca imediat te calca mascatii (care se cred in
Columbia, cred). Legea care reglementeaza cultivarea canepii este Legea nr. 143/2000,
privind combaterea traficului i consumului ilicit de droguri, la care se adauga
Regulamentul de aplicare. Daca vrei sa-ti taca mintea, cultivi canepa cu o autorizaie
special eliberat de DADR i supervizat de departamentul de narcotice al Poliiei.
Legea nu distinge intre cele doua feluri de cinepa. Banuiesc ca interesele din spatele ei
sunt mari. Sau pur si simplu cei care au facut-o sunt idioti. In caz de proces, singura

solutie este o expertiza. Insa cel care decide este pana la urma judecatorul, neexistand in
dreptul romanesc probe care sa nu poata fi ierarhizate si interpretate. In cazul de fata, o
expertiza n-ar face decat sa confirme faptul ca nu poti obtine marijuana din canepa
ordinara de pe la noi. Ceea ce ar contrazice textul legii, nu? Oricum, nu stiu nimic despre
jurisprudenta in materie, insa parca nu cred c-au intrat in puscarie mosneguti si babute
care cultivau canepa Acuma, sincer, eu as cultiva si canapa, si in. Mi se par plante
fabuloase, si cred ca in ziua in care hainele ieftine din petrol vor disparea, capacitatea de
a folosi fibrele naturale (inclusiv lana care pana nu demult era lasata sa putrezeasca pe
dealuri) va fi singura solutie ca sa nu umblam de-a dreptul in zdrente. Insa, pe moment,
as cauta sa obtin autorizatie de la politie pentru canepa. Stiu, e ridicol, dar asa stau
lucrurile.
PS Cele mai bune prosoape sint cele traditionale din cinepa si in, din nenumarate motive,
diferenta intre aceste prosoape si cele obisnuite este ca de la cer la pamint. Eu nu as putea folosi
altceva, am o colectie strinsa in ani de zile. Cele mai vechi sint din zestrea mamei mele, au nici
nu stiu poate 50 de ani sau mai mult. Le spal de zece ori mai rar, prosoapele obisnuite sint
mudare, miros dupa citeva folosiri. Inlatura stratul de piele, de celule moarte, pun singele in
circulatie in piele, senzatia este mult mai buna, nu as putea folosi altceva