Sunteți pe pagina 1din 10

1.

2 SISTEMUL I FORMATIO AL
Sistemul informaional poate fi definit ca ansamblul datelor, informaiilor,
fluxurilor i circuitelor informaionale, procedurilor i mijloacelor de tratare a
informaiilor menite s contribuie la stabilirea i realizarea obiectivelor societii.

Definirea schematic a sistemului informaional:


culegerea i nregistrarea
informaiilor

automat

vehicularea informaiilor

mecanizat

prelucrarea informaiilor

manual

sistem informatic
sistem informaional

Sistemul informaional pentru management se definete ca o metod organizat


de asigurare cu informaii interne i externe referitoare la operaiunile trecute prezente
i viitoare ale organizaiei, pentru a sprijini luarea i aplicarea deciziilor
Conceptul de sistem informaional economic a fost definit n moduri diferite. De
cele mai multe ori el este sinonim cu sistemul informaional pentru conducere.
SI economic poate fi definit astfel:
Un ansamblu de resurse umane i de capital, investite ntr-o unitate economic, n
vederea colectrii i prelucrrii datelor necesare producerii informaiilor, care vor fi
folosite la toate nivelurile decizionale ale conducerii i controlului activitii organizaiei.
ACTIVITILE SISTEMELOR I FORMAIO ALE
O serie de operaiuni trebuie s fie executate asupra datelor pentru a genera informaii
semnificative I relevante.
Aceste activitI sunt definite prin noiunea ciclul prelucrrii datelor . Ciclul cuprinde
5 faze dup cum urmeaz:
1. Faza de culegere a datelor cuprinde :
-observarea mediului care genereaz datele, fie printr-un observator uman, fie prin
diverse echipamente
-nregistrarea datelor, fie prin scierea lor n documantele surs, fie prin captarea lor
sub diferite forme cu ajutorul unor echipamente speciale.
2. Pregtirea datelor const ntr-un numr de operaii executate asupra datelor pentru a
facilita prelucrarea lor ulterioar:
-clasificarea datelor, care implic atribuirea de coduri de identificare(simbol, cod), astfel
nct datele s fie incluse n submulimile corespunztoare:
-gruparea datelor, adic acumularea intrrilor similare, pentru a fi prelucrate n grup:

-verificarea datelor cuprinde o mare varietate de proceduri pentru controlul


corectitudinii datelor, fiind cunoscut principiul GIGO/GIGI (garbage-in, garbageout, gunoi la intrare, gunoi la ieire)
-sortarea datelor, prin care grupurile de date sunt aranjate n loturi de nregistrri, dup
criterii de ordonare numeric, alfabetic, alfanumeric sau de timp (cronologic);
-cuplarea(fuziunea) a dou sau mai multe loturi de nregistrri ntr-unul singur;
-transmiterea datelor de la un punct la altul;
-transcrierea datelor dintr-o form n alta, astfel nct s se realizeze trecerea de la scrierea
de mn la cea tipizat sau de la documentele scrise la mediile specifice calculatoarelor.
Pregtirea datelor capt o semnificaie deosebit n sistemele de prelucrare automat
a datelor, partea informatizat a acestora fiind cunoscut ca sistem/subsistem informatic.
3. Prelucrarea datelor const n urmtoarele activitI:
-calculaiile cuprind unele forme de tratare matematic a datelor;
-compararea supune unei examinri simultane dou sau mai multe tipuri de ate ntre care
exist o legtur logic;
-sintetizarea este o activitate prin care se comaseaz informaIile;
-filtrarea este o alt operaiune prin care se extrag datele ce vor fi supuse prelucrrii
urmtoare;
-restaurarea prin care sunt aduse datele din memorie ntr-o form accesibil omului, sau
ntr-o form prelucrabil tot pe calculator.
4.
ntreinerea fiierelor cuprinde:
-memorarea (stocarea)datelor n vederea utilizrii lor viitoare;
-actualizarea datelor memorate astfel nct s surprind cele mai recente evenimente;
-indexarea datelor pentru a nlesni o uoar regsire a lor;
-protecia datelor memorate, care cuprinde o mare varietate de proceduri i tehnici pentru
prevenirea distrugerii lor sau a accesului neautorizat.
5. Stadiul de ieire a informaiilor este faza final a ciclului de prelucrare datelor.
Informaiile de ieire pot fi regsite n una din urmtoarele trei forme:
-documente
-rapoarte
-rspunsuri la ntrebri
Termenul ieiri le cuprinde pe toate trei.
De cele mai multe ori, datele nu parcurg toate activitile, iar unele dintre ele pot chiar s
nu treac prin cele cinci faze.. De ex: unele date pot fi colectate, prelucrate i
memoratesimultan fr s mai parcurg alte operaiuni de pregtire.pe de alt parte
anumite date externe (despre concurenI) ajung direct la manageri, fr s mai fie supuse
altor prelucrri. Studiul SI trebuie s se concentreze ns asupra tuturor stadiilor de
prelucrare a datelor.
Functiile sistemului informational
Sistemul informational trebuie sa indeplineasca cumulative urmatoarele trei functii:
Decizionala
Operationala
De documentare.
Functia decizionala- exprima menirea sistemului informational de a asigura elementele
informationale necesare luarii deciziilor. Data fiind importanta sa deosebita exista tendinta de

a utilza denumirea de sistem informational pentru management ( Management Information


System MIS).
Functia operationala
Sistemul informational are menirea de a declansa actiuni pentru realizarea obiectivelor
organizatiei
Sistemul informational asigura operationalizarea deciziilor, metodelor manageriale,
realizarea obiectivelor cuprinse in strategia firmei.
Functia de documentare- arata menirea gnoseologica a sistemului informational, se
inregistreaza o serie de informatii ce servesc imbogatirii cunostintelor personalului.
Deficiente majore ale sistemului informational
Studiile efectuate asupra sistemului informational din cadrul firmelor au reliefat
existenta unor deficiente tipice, relativ frecvente, reflectare a unor erori in conceperea si
implementarea lor.
Distorsiunea-modificarea parial neintenionat a coninutului mesajului unei ingormaii
pe parcursul culegerii, prelucrrii i transmiterii de la emitor la receptor,
Cauze :
Diferente de pregatire a persoanelor implicate in vehicularea informatiei
Folosirea de suporti informationali necorespunzatori pentru inregistrarea informatiilor
Manipularea neglijenta a suportilor de informatii in procesul transmiterii lor
beneficiariloe
Utilizarea de mijloace necorespunzatoare pentru inregistrarea si transmiterea
informatiilor
Filtrajul-modificarea parial sau total a mesajului sau coninutului informaiilor n
mod intenionat.
Cauza: interventia pe parcursul inregistrarii, transmiterii si prelucrarii informatiilor a unor
persoane care au interesul ca beneficiarul de informatie sa primeasca un mesaj schimbat.
Aceasta deficienta cronica a sistemului informational se manifeswta in special cand unii
manageri sunt incorecti sau nu-si exercita integral atributiile de control.
Efectul negativ al distorsiunii si filtrajului este dezinformarea partiala sau integrala a
beneficiarului de informatii. Cand dezinformarea se produce la nivelul managerilor aceasta se
reflecta in diminuarea calitatii deciziilor. Cand dezinformarea se produce la nivelul
excutantilor, efectele imediate se resimt pe planul realizarii proceselor cu caracter operational,
influentand calitatea, cantitatea si durata de realizare si furnizare a produselor si serviciilor.
In ambele situatii efectele pe termen lung sunt scaderea eficientei, concomitent cu
deteriorarea intr-o anumita masura a climatului de munca a relatiilor dintre personalul
implicat s.a.
Redundana-nregistrarea, transmiterea i prelucrarea repetat a unor informaii.
Cauza: absenta coordonarii sau coordonarea defectuoasa a unor segmente ale sistemului
managerial. Redundanta se produce mai ales cand nu se respecta principiul unitatii de decizie
si actiune, cand mai multi manageri se adreseaza nemijlocit cu cereri de informatii unor
compartimente fara ca personalul managerial responsabil nemijlocit de activitatea lor sa fie
informat si sa intervina.
Efectele redundantei, care se manifesta adesea sub forma cererii acelorasi informatii de catre
diferiti beneficiari, dar sub alte forme, constau intr-o serioasa risipa de timp si adesea de
mijloace materiale din partea celor implicati.

Suprancrcarea circuitelor informaionale cu informaii


Cauze: inafara redundantei, nerespectarea caracterului piramidal al sistemului informational.
Prin caracter piramidal al sistemului informational intelegem transmiterea si agregarea
selectiva a informatiilor pe verticala sistemului de management corespunzator sferei
obiectivelo, competentelor si responsabilitatilor corespunzatoare subdiviziunilor
organizatorice. La originea acestei situatii se afla proiectarea defectuoasa a sistemului
informational, insuficienta pregatire a unor manageri si executanti.
Informaiile i managementul
Informaia resurs strategic a organizaiei
Informaia reprezint un element generic al proceselor de cunoatere i reprezentare a
proceselor de cunoatere i reprezentare a realitii, de concepie i comunicare, inerente
aciunii umane la scara societii in general i in particular la scara organizaiilor.
Informaia poate fi definit in modaliti multiple , ce decurg din caracterul ei
plurivalent i din statutul ei de obiect multidisciplinar.
Variante posibile de definire a informaiei
Perspectiva de abordare
1. filozofic
2. sociologic
3.psihologic
4.economic
5.managerial

Definire
Entitate esenial
Element structurator al comportamentelor
umane i al aciunii sociale
Operator al intelectului uman
Resurs i bun economic, obiect de tranzacie
Substan a proceselor de analiz deciziecontrol n organizaie.

Peter Drucker- informaiile sunt date investite cu relevan i sens.


Ca efect al computerizrii s-a impus o distincie net intre:
Coninutul semantic al informaiei (mesajul)
Suportul tehnic care o nmagazineaz (suport clasic, electronic sau optic).
Problematica informaional prezint o perspectiv proprie de abordare in raport cu
utilzatorul informatiilor care pot fi manageri, cadre de concepie, sintez, funcionari, experi,
consultani.
Datele i informaiile- reprezint componentele primere ale sistemului informaional ,
organic interdependente.
Data reprezint descrirea cifric sau letric a unor aciuni, procese, fapte, fenomene
referitoare la firm.
Unele date au caracter de informaie.
Pentru necesitatile abordarii de fata se vor face urmatoarele distinctii:
Datele sunt fapte, evenimente, tranzactii si asa mai departe care au fost nregistrate.
Acestea
sunt materia prima pornind de la care se va produce informatia.
n termeni generali datele de baza sunt procesate ntr-o anumita maniera pentru a
produce informatie, dar procesarea n sine nu produce informatie. Aceasta este o distinctie
importanta care va fi
fructificata mai trziu.
Caracterizarea datelor

Datele sunt fapte obtinute, observate, contorizate, masurate etc., care sunt nregistrate.
Frecvent acestea
sunt numite date de baza si sunt adesea nregistrate n activitatile tranzactionale de zi cu zi ale
unei organizatii. Datele sunt derivate att din surse externe ct si din surse interne si ca urmare
a faptului cele mai multe date externe trebuie sa fie ntr-o forma gata de utilizat, determinnd
astfel activitati interne care necesita sisteme de masurare si nregistrare de maniera la care
aceste date pot fi captate. Datele pot fi produse ca rezultat al unor rutine automate dar
operatiile esentiale cum ar fi producerea unei facturi sau o
Astfel informaiile reprezint interpretri ale datelor n raport cu anumite situaii
particulare sau cu nelegerea de ctre mintea uman in general. Informatia se manifesta
ca date care au fost procesate ntr-o anumita maniera pentru a fi utile receptorului. Din
punctul de vedere al managementului prin informaii desemnm acele date care aduc
adresantului un spor de cunoatere privind direct sau indirect organuzaia respectiv, ce ii
furnizeaz elemente noi, utilizabile n realizarea sarcinilor ce i revin.
Herbert Simon defineste 4 roluri ale informatiei in management:
1. Masura a succesului organizational
De ex: informatia cu privire la profitabilitatea unei firme poate fi folosita pentru evaluarea
succesului acelei firme pe o anumita perioada.
2. Semnal de alarma.
Informatiile care reflecta schimbari drastice in volumul vanzarilor, nivelul costurilor,
nivelul profiturilor si altele constituie semnale care alerteaza managerii, determinandu-i sa
ia decizii si sa declanseze actiuni in consecinta.
Nu toti managerii au nevoie de aceleasi informatii.oreganizatia trebuie sa-si sezvolte
capacitatea de a dirija informatiile spre managerii care au cele mai mari posibilitati de a le
utiliza, evitand privarea unora de informatiile necesare sau coplesirea altora cu informatii
inutile ( principilu managementului prin exceptie).
3. Baza pentru cercetarea analitica
Investigarea si analiza operatiunilor curente ale unei organizatii, in urma carora sunt
evidentiate punctele ei forte si aspectele vulnerabile ale activitatii, au la baza informatii
pertinente, atat din mediul intern cat si din mediul extern.
4. Baza a planificarii
Obiectivele si actiunile viitoere ale organizatiei trebuie proiectate pe baza unor informatii
adecvate. De ex: informatiile cu privire la numarul si structura personalului unei
companii(dupa varsta, sex, categorii de calificare etc.), pot arata ca este necesar un
program de recrutare activa si perfectionare a personalului. Planurile pentru realizarea
acestui program trebuie coordonate cu palnurile de productie ale firmei si cu bugetele
proiectate.
Caracteristicile calitative ale informatiilor
Exactitatea (veridicitatea)- este insusirea informatiei de a contine elemente de
cunoastere care sa asigure conturarea unei imagini exacte a fenomenului sau proicesului la
care se refecra informatia.
Adecvarea este insusirea informatiei de a fi necesara destinatarului ei, pentru ca
aceasta sa-si poata rezolva in mod corespunzator problemele pe care el are.adecvarea
presupune si prezentarea informatiilor intr-o forma care sa asigure utilizarea ei cu usurinta
de catre destinatar.

Oportunitatea informatiei-reprezinta insusirea acesteia de a ajunge la destinatar in


momentul in care este realmente nevoie de ea. Experienta a evidentiat faptul ca uneori,
oportunitatea informatiei este mai importanta decat precizia ei.
Eficienta informatiei- reprezinta insusirea acesteia de a asigura un efect determinat
de detinerea informatiei, superior efortului depus pentru obtinerea ei.
Eficienta informatiilor de management, nu este usor de estimat intrucat, de cele mai
multe ori, disponibilitatea acestora are un efect indirect asupra rezultatelor organizatiei.
Operatiunea de estimare a eficientei informatiilor trebuie totusi realizata, mai ales atunci
cand proiectate sisteme informationale bazate pe tehnologii costisitoare.
Caracteristicile informatiei ca resursa strategica a firmei

Resursele de informatii sunt potential infinite si se dezvolta in mod


progresiv si cumulativ, cu o rata de crestere extrem de rapida- fiind
generte de procese de cunoastere si inovare. Ele se multiplica prin diseminare,
avand o capacitate de penetrare practic nelimitata.
Informatiile prezinta un caracter perisabil- datorita afluxului de noi achizitii
ale cunoasterii. Caracterul perisabil se manifesta sub forma uzurii morale.
Informatia presupune costuri inalte de producere si costuri comparativ
reduse de reproducere si de stocare. Transferul informatiei este subtil si de
multe ori incontrolabil.
Consumul de informatie este nedestructiv- accesul unui subiect uman la o
informatie dorita de un altul, nu-l deposedeaza pe cel dintai, de informatia
respectiva. O data diseminata, cu sau fara contrapartida o anumita informatie
devine egal disponibila tuturor celor ce ajung sa o detina.
Factor de productie- informatia apare ca rezultanta a activitatilor de inovare
si a celor de capitalizare a experientei de productie si de management. De
asemenea aceasta ipostaza se refera si la informatia continuta in conceptia si
programele de operare a sistemelor de productie, asistata de calculator si in
general a oricarui produs cu informatica incorporata.
Suport al proceselor de analiza- decizie si control- informatia se gaseste atat
la intrarea in ciclul de analiza- decizie-actiune, cat si pe intregul parcurs al
acestuia, conditionandu-i coerenta si rationalitatea si jucand astfel un rol
determinant in formarea si evolutia performantelor organizationale.
Resursa intangibila a firemi- informatia este un activ al firmei, avand o
utilitate proprie. Ea formeaza obiectul unor procese complexe de
generare,circulatie, prelucrare, stocare si utilizare, implicand costuri specifice.
Forma de reprezentare si capitalizare a cunoasterii organizationaleinformatia intervine in formarea reprezentantilor cognitive ales subiectilor
organizationali, ca baza pentru conceperea si aplicarea oricarui proiect de
actiune. Ea se rafineaza si se imbogateste progresiv, prin intermediul
proceselor de invatare organizationala.
Mediu al comunicarii si integrarii organizationale- informatia mediaza
comunicarea si interactiunea intre indivizi, la scara grupurilor si a
organizatiilor.

Conform acestor caracteristici se constata la nivelul firmelor a unui proces


dematerializare a activitatii economice, crescand astfel importanta laturii informationale a
functionarii firmelor.In acest context, resursele informationale trebuie percepute de catre
manageri, ca o parte a patrimoniuluiintreprinderii, aflat sub directa lor responsabilitate de

administrare. Aceasta preocupare nu poate si nu trebuie sa fie delegata in totalitate


specialistilor in tehnologia informatica, asa cum se intampla, relativ frecvent in practica.
Gestiunea resureselor de informatii ale firmei
Conceptul de gestiune este justificat de faptul ca resursele de informatii ale firmei
constituie un activ ale acesteia si pot fi gestionate ca atare. Considerentele de eficienta
economica si de performanta manageriala au acreditat treptat gestiunea resurselor de
informatii ca problema ce vizeaza functionarea firmei in anasablul ei, revenind ca
problema de responsabilitate si autoritate decizionala, conducerii firmei.
Domeniile de gestionare a resurselor de informatii sunt:
Gestiune bazelor de date
Gestiunea inregistrarilor informationale
Gestiunea activitatilor de exploatare a tehnicii de calcul.
Principii de gestionare a resurselor de informatii:
Informatia este o resursa rara
Pentru a o utiliza eficient, ea trebuie in primul rand, identificata si repertorizata
Dupa punerea in evidenta a informatiei, ea trebuie valorizata sub aspectul de
utilizare multipla, in scopuul satisfacerii nevoilor de informare din cadrul firmei
Actualizarea permanenta a dictionarului de informatii disponibile in functie
de sursa acestora, procesul de generare si gama destinatiilor de utilizare
Controlul permanent al proceselor de generare si utilizare a resurselor de
informatii.
Activitati specifice ale gestiunii resurselor de informatii
Elaborarea si actualizarea de planuri strategice in domeniul resurselor de
informatii
Aplicarea unor solutii de structurare coerente, ale sistemelor de baze de date,
existente in cadrul unei firme
Elaborarea si actualizarea dictionarului de informatii al firmei
Asistarea utilizatorilor finali ai sistemului informatic al firmei
Definirea si aplicarea de standarde de culegere, transmitere, prelucrare si
stocare a datelor
Prromovarea aplicarii, in cadrul firmei a politicilor si procedurilor stabilite in
domeniul gestiunii resurselor de informatii.

Protectia resurselor de informatii


Informatia fiind o resursa intelectuala, ridica probleme speciale de reglementare
juridica a dreptului de proprietate si de acces, prin prevederi legislative sau contractuale si
prin norme tehnice adecvate.
Aceste proceduri, in raport cu cu specificul unei economii concurentiale, trebuie
armonizate cu imperativele de ordin socio-cultural, ce se refera la integrarea si deschiderea
informationala, promovarea transparentei comunicarii sociale.
Acest context determina firmele ca in activitatea lor, sa respecte regimul institutional
pe plan national si mondial, privind protectia drepturilor creatorilor de bunuri intelectuale prin

brevete, marci inregistrate si legislatia copyright. Unele firme mai aplica si regimul secretului
comercial, cum ar fi proiectele unor noi produse si tehnologii, strategiile de piata etc.
Avand in vedere ca frauda informationala poate imbraca forme dintre cele mai subtile,
pentru fiecare firma se pune problema de a dezvolta loialitatea propriilor angajati, paralel cu
mijloacele proprii de protectie a resurselor informationale de care dispune (coduri interne,
parole de acces, sisteme de control si supraveghere, limitarea dreptului de acces in raport cu
profilul fiecarui post, sisteme de autorizare a cererilor de acces la date etc.)
DIME SIU EA I FORMATIO ALA A COMPORTAME TULUI MA AGERIAL
Managerii sunt in esenta si prin excelenta, lucratori informationali.
Decizia insasi, ca produs finit al activitatii manageriale, este o entitate
informationala investita cu forta de directiva.
Un proces decizional poate avea loc numai in prezentain formatiei necesare si
suficiente respectiv a informatiei de fundamentare si a celei de control si reglare. Exercitarea
conducerii unei organizatii se incadreaza in categoria demersurilor de cunoastere si de
rezolvare de probleme, ceea ce defineste organizatia ca un sistem de prelucrare de informatii.
Managerii sunt:
Segmente al cererii de informatii din cadrul firmei
Beneficiari ai iesirilor furnizate de sistemul informatic
Generatori de informatii .
Caracteristicile comportamentale ale managerilor, in calitatea lor de lucratori
informationali si utilizatori ai sistemului informatic sunt urmatoarele:
Cererea de informatii manageriale este relativ rigida. Managerii , mai ales
cei de rang superior sunt inclinati sa includa sistemele informatice ale
propriilor firme in categoria resurselor organizationale sub controlul lor total.
Un manager nu poate fi supus limitarilor in tentativa sa de a-si procura o
informatie, pe care sistemul informatic in functie nu i-o poate furniza la
momentul oportun si cu acuratetea necesara. Un asemenea manager va inclina
sa obtina oricum informatia respectiva, apeland la proceduri alternative,
eventual neformale (sondarea opiniei unor persoane avizate, regurgerea la
memoria unor potentiali detinatori ai informatiei respective sau chiar la propria
intuitie. A pretinde sistemelor informatice o adaptabilitate nelimitata a
facilitatilor de informare, la volumul, structura si dinamica cererii rigide de
informatie manageriala, inseamna a atribui acestor sisteme un caracter plastic.
In virtutea autoritatii decizionale de care dispun, managerii apar ca
utilizatori privilegiati, ai sistemelor informatice de firma. ei percep
formularea cerintelor lor informationale de cele mai multe ori ca un exercitiu
de autoritate. Aceasta atitudine manageriala determina aparitia unui decalaj
semnificativ si perturbator intre :
Informatia ceruta de catre manageri
Informatia primita


Informatia
utilizata.
Informatia pe care o primeste

Informatia pe care
o doreste

Informatia de care
are nevoie

Managerii doresc informatie in timp real. Ei pun accentul de disponibilitatea


deplina si imediata a unei informatii la locul si in momentul la care o solicita.
O informatie indisponibila la momentul oportun, este de regula considerata ca
inexistenta, in cadrul sistemului informatic. Ca urmare sistemele informatice,
care prezinta un timp de raspuns considerat inacceptabil, sunt evaluate de catre
manageri, intr-un mod extrem de critic, sub aspectul raportului costyperformanta.
In general managerii prefera informatia sisntetica celei analitice.
Informatia sintetica le este mai rapid accesibila si le apare ca fiind mai
relevanta; ea este mai usor de receptat, sub aspectul interpretarii mesajului pe
care il contine si determina luarea deciziei. Pentru managerii de rang superior ,
utilizarea de informatie analitica este o exceptie, dupa cum informatia sintetica
reprezinta regula. Aceasta decurge din preocuparea managerilor pentru fluenta
procesului decizional si pentru concentrarea atentiei catre problemele de fond.
Datorita constrangerilor de timp, la care este supus procesul de conducere,
informatiile de tipul tabelelor sinoptice, diagramelor, precum si al tablorilor de
bord informatizate satisfac, cerintele de informare curenta a managerilor,
comparativ cu tabelele analitice si mai ales cu informatia sub forma de text.
Excesul de informatie analitica duce la supraaglomerarea canalelor de
comunicatie organizationala, la supraancarcarea informationala a managerilor
si la dispersarea atentiei lor, urmata de icapacitatea utilizarii decizionale a unui
important volum de date, pentru a caror obtinere s-a depus un efort pemasura.
Managerii evalueaza performantele unui sisteme informatic, in raport cu
capacitatea acestuia de a le furniza informatii la cerere. Managerii prefera
sa dispuna de posibilitatea de a adresa, ad-hoc, asemenea cereri catre exprima
aceste cereri intr-un format liber ca sintaxa si in limbaj natural. Managerii si in
special cei de rang inalt au, de obicei, dificultati in a asimila si a aplica reguli
rigide si complicate in utilizarea interactiva a sistemelor informatice de care
dispun, agreind in schimb, proceduri simple de interogare, pe care sa le poata
opera personal, fie in prezenta unui operator uman calificat, la intefata cu
sistemul informatic.
Informatia de uz managerial se caracterizeaza prin eterogenitatea surselor
sale de provenienta, prin varietatea mediilor de comunicare si a suportilor

tehnici pe care este vehiculata sau stocata. Managerii utilizeaza combinatsi


simultan , canalele si tehnologiile informationale si comunicationale de care
dispun. Ei sintetizeaza si interpreteaza informatiile obtinute, asociidu-le intr-o
maniera fara o procedura prestabilita ceea ce determina variatii in
reprezentarea lor in sistemele de conducere.
Managerii prezinta o diversitate si variabilitate marcanta a obiectului lor
de interes informational. Ei fac apel la informatie faptica si documentara,
declanseaza proceduri ad-hoc de regasire a unor informatii ce le devin necesare
la un moment dat, isi distribuie atentia de la un aspect la altul, fragmentandu-si
astfel si timpul. Schimbarile de prioritati sau chiar cele ale perspectivei de
abordare a unei probleme pot conduce la modificari imprevizibile ale setului de
cerinte adresate sistemului informatic.
Indformatia cu destinatie manageriala se confrunta cu exigentele severe
de relevanta si veridicitate. Orice abatere de la aceasta conditie determina
erori de apreciere sau de orientare, cu consecinte dintre cele mai grave asupra
ansamblului organizatiei conduse. De aceea , pe langa procedurile formale de
validare prevazute de sistemul oficial, managerii tind sa aplice criterii proprii
de validare a informatiei obtinute din acest sistem, ori de cate ori informatiile
primite nu li se par plauzibile sau suficient de precise. In raport cu asemenea
criterii ei ajung sa utilizeze doar partial si selectiv informatia ce li se furnizeaza
si sa caute repere suplimentare sau surse de informare alternative.

In anasamblu managerii, si in special cei de nivel inalt, se plaseaza in calitatea lor


de beneficiari ai sistemelor informatice, in urmatoarea situatie paradoxala: pe de o parte, ei se
confrunta cu o avalansa de informatii provenite din interioryul si exteriorul organizatiei, iar pe
de alta parte, resimt o penurie de informatii relevante, veridice si oportune. Supraalimentarea
managerilor cu informatii nu anuleaza perceptie acestora de penurie informationala, ci
dimpotriva le deturneaza atentia de la problemele de foind, obligandu-i sa filtreze informatia.
Noile generatii de calculatoare si programe informatice inteligente, integrate in sisteme
expert, prin aplicatiile lor orientate catre asistarea deciziei, ofera o alternativa evoluata, din
punct de vedere conceptual si tehnic, pentru ameliorarea substantiala a fundamentarii
informationale a proceselor de conducere.