Sunteți pe pagina 1din 47

Glandele

sexuale

Hormonii sexuali
1. Testosteronul hormonul
masculinittii
2. Estrogenii hormonii feminittii
3. Progesteronul hormonul
maternittii
4. Hormonii gonadotropi hipofizari
(FSH, LH)

Testosteronul
Testiculele
produc:
hormoni
androgeni
(celulele Leydig); compusi steroizi, derivati din
colesterol.
- Testosteronul cel mai important (7mg/ zi, la
adult)
- Dihidrotestosteronul cel mai activ
- Androstendionul
- Estrogeni
celulele
Sertoli
(rol
n
spermatogenez)
Testosteronul hormonul sexual principal,
secretia sa:
- ncepe n perioada intrauterin (spt. 7)
nastere
(cteva
luni),
stimulat
de
gonadotropina corionic umana (HCG)
- aproape inexistent n copilrie (pn la 10-13 ani)

Testosteronul
- la pubertate (stimulat de hormonii
gonadotropi din hipofiza anterioara)
- apoi la btrni (la 80 ani: 20-50% din
valoarea maxima) climaxul masculin
Roluri principale
- dezvoltarea organelor sexuale masculine
n viata intrauterin
- dezvoltarea si mentinerea caracterelor
sexuale primare si secundare
Mecanism de actiune: pe receptori
intracelulari

Mecanism de actiune al
testosteronului

Rolurile testosteronului
Intrauterin:
1. dezvoltarea organelor sexuale masculine: penisul si
scrotul, prostata, veziculele si ductele seminale
2. supresia dezvoltrii organelor sexuale feminine
3. produce coborrea testiculelor n scrot (ultimele 2-3
luni)
Dup
pubertate, toat viata: dezvoltarea si
mentinerea caracterelor sexuale masculine primare si
secundare
a. Caractere sexuale primare: dezvoltarea organelor
sexuale,
stimularea
primelor
etape
ale
spermatogenezei (+FSH)
b. Caractere sexuale secundare:
- Cresterea osoas: grosimea + depozitarea Ca
rezistenta
oaselor
(aplicabil
n
tratamentul
osteoporozei la btrni):
*dezvoltarea matricei osoase ( sinteza proteic)

Rolurile testosteronului
*forma specific a pelvisului masculin
*nchiderea cartilajelor de crestere
cresterii n nltime

oprirea

- Dezvoltarea muschilor brbatii au 50% mai


mult mas muscular + sinteza proteic n
toate tesuturile (dopajul la sportivi)
Vocea masculin (bas), comportamentul
masculin
- Distribuia masculin a pilozittii (+ tendinta la
cdere a prului)
c. Metabolic:
- sinteza proteic + metabolismul (15%)
- retentia hidrosalin (cu aldosteronul)
d. Hematopoieza

Reglarea secretiei de
testosteron
1. Axul hipotalamo-hipofizo-gonadal +
triplul feed-back negativ mentin
concentratia testosteronului la nivel
normal
2. Influente modulatoare:
- Stressul inhib secretia hipofizar
GnRH
- Stimuli olfactivi, vizuali, genitali +/hipofiza /GnRH
3. Influenta altor hormoni:
- cortizol si PRL inhibitor

Anomalii ale secretiei de


testosteron
Fetal: dac testiculele nu secret testosteron
nu se dezvolt caracterele sexuale masculine
se formeaz organe sexuale feminine
Prepubertar: inactivitatea testicular
aspecte eunucoid (nalt, slab, voce feminin,
piele moale, organe sexuale infantile)
Adult: absenta testiculelor (castrare) unele
caractere sexuale involueaz, altele rmn:
- pierderea pilozittii masculine, grosimii oase +
muschi
- organele sexuale involueaz mai rar, vocea
devine mai nalt, libidoului
Genetic: afectarea hipotalamusului sindrom
adipozo-genital (sindr. Frhlich) obezitate
+ GnRH

Estrogenii
-

hormoni steroizi, produsi de catre celulele foliculare


secretia ncepe la pubertate; la adult; la
menopauz

Sintetizati n 2 faze ale ciclului menstrual:


- Preovulator de foliculul ovarian estrogenii
- Postovulator corpul luteal estrogenii (mai
putin)
Rolul principal dezvoltarea caracterelor sexuale
feminine primare si secundare
1. Dezvoltarea uterului si organelor genitale externe
(OGE) feminine (dup pubertate) dimensiunile
uter + ovare + trompe uterine + vagin + OGE

Rolul estrogenilor
Uter: modificri proliferative ale endometrului
(prima parte a ciclului) proliferarea stromei,
glandelor (nutritia oului),
Trompe uterine: modificri proliferative +
activittii cililor miscarea spre uter
propulsarea ovulului fertilizat spre uter
Vagin: modificri n structura epiteliului
(cuboidal stratificat mai rezistent)

2. Dezvoltarea snilor initierea cresterii pn


la aspectul final (dezvoltarea stromei + sistemul
ductal + depozite adipoase)
3. Piele: moale, fin, vascularizatia , pilozitatea

Rolul estrogenilor
4. Schelet:
- activitatea osteoblaste crestere mai
rapid n primii ani dup pubertate, dar totodat
nchiderea mai rapid a cartilajelor de crestere
talia final e mai mic dect n cazul bietilor;
- aspectul pelvisului feminin
5. Efecte metabolice:
- sintezele proteice (mai redus ca testosteronul)
- metabolismul (mai redus ca testosteronul)
depozite
adipoase
subcutanate,
fesier
(adipozitate feminina)
- retentia hidrosalin (aldosteron)

Progesteronul
= hormonul maternittii
- structur steroidic;
- sintetizat:
n
a
doua
parte
a
ciclului
menstrual
(postovulator), de ctre corpul luteal (corpul
galben)
la gravide, de ctre placent 10 ori
Roluri:
1. Uter:
- modificri secretorii (n a doua parte a ciclului)
ale endometrului pregteste uterul pentru
implantarea ovulului fertilizat depozitele de
nutrienti = laptele uterin
- contractilitatea si excitabilitatea musculaturii
netede uterine previne expulzarea zigotului

Rolurile progesteronului
2. Trompe uterine: modificri secretorii (pentru
nutritia ovulului fertilizat)
3. Glande mamare:
- Progesteron + PRL produc dezvoltarea final a
snilor ca organe productoare de lapte
progesteronul induce lobulilor si acinilor, iar
PRL cresterea secretiei glandulare de lapte
- Progesteronul produce mrirea de volum a
snilor

In sarcin sunt necesari ambii hormoni feminini:


Estrogenii: uter si sni; relaxarea ligamentelor
pelvine pasajul mai usor al ftului la nastere
Progesteronul: rol n nutritia ovulului fertilizat,
contractilitatea
uterin, pregteste snii
pentru productia de lapte.

Secretia progesteronului in
sarcina

Hormonii gonadotropi
FSH si LH structur glicoproteic
Sintez: hipofiza anterioara:
- ncepe la 8-12 ani fetite, 9-13 ani baieti
- la pubertate
Actiune: mesager II AMPc

Efectele hormonilor gonadotropi:


Femeie:
debutul primului ciclu menstrual (menarha);
controlul ciclului lunar normal
Barbat:
debutul sintezei hormonilor sexuali de
pubertate toat viata adult

la

Efectele FSH

FSH, la femei:
FSH, la brbai:
Secretia:
Secretie constant
= Faza folicular: initial , apoi
(FSH>LH)
Rol:
= Preovulator: 2-3 ori LH FSH
-Stimuleaza
= Postovulator: lent
dezvoltarea
testiculelor tubii
semi-niferi
Rol:
-Initiaz
- Stimuleaz dezvoltarea ovarelor
spermatogeneza
- Stimuleaz dezvoltarea foliculilor
ovarieni (1 folicul /lun) n prima a - stimuleaz cel. Sertoli
feedback negativ
ciclului (faza folicular)
inhibarea secretiei FSH
Stimuleaz
dezvoltarea
cel.
granuloase

secretia
estrogeni

Efectele LH
LH, la femei:
LH, la brbai:
-Controleaz secretia folicular -Secretie constant
dup FSH (dar FSH>LH)
-Preovulator 2-3 ori (LHFSH)
Rol:
-Postovulator: lent
- stimuleaz celulele
inter-stitiale Leydig
secretia de testosteron
Rol:
-Dezvoltarea final si maturarea
folicular ovulatia (ziua a 14-a),
dup actiunea FSH
-Dezvoltarea corpului galben

secretia
progesteron,
estrogenii

Reglarea secretiei FSH si LH


1.
Axul
hipotalamo-hipofizo-gonadal
triplul feedback
Hipotalamus GnRH
Diferente n functie de sex:
Brbat centru nucleii arcuati
Femeie centri nucleii arcuati
paraventricular
diferente n ritmul si secretia hormonal

si

Influente modulatoare:
- Stress sistemul limbic inhibarea hipofizei
GnRH
- Stimuli olfactivi, vizuali, genitali +/- hipofiza
/GnRH

Reglarea secretiei FSH si LH


2. Influenta altor hormoni:
- cortizol si PRL inhibitor
- hormoni epifizari: unii au rol stimulator, altii rol
inhibitor (ex. melatonina)
Patologic: hormonilor gonadotropi:
- copii eunucism, pubertate tardiv
- femei oprirea ciclului menstrual, atrofie
genital,
stergerea
caracterelor
sexuale
secundare
- brbati aspermie + involutia caracterelor
sexuale primare si secundare

Ciclul ovarian
Ovarele femeii mature sexual prezint un ciclu
regulat determinat de oscilatiile hormonale care
implic
participarea
hipotalamusului,
adenohipofizei si a ovarelor.
Stadiile maturarii foliculilor ovariani:
1. diviziunea celulelor granuloase care nconjur
ovulul.
la pubertate sunt ~ 400 000 de oocite care se vor
dezvolta ctre maturitate.
in fiecare lun ~ 1000 de foliculi vor ncepe s se
dezvolte pn la cele mai avansate nivele de
maturare.
din 6-10 foliculi care sunt sustinuti n dezvoltarea
lor la fiecare ciclu, numai unul parcurge ciclul de
maturare si determin ovulatia.

2. stadiul folicular
(prima jumtate a ciclului
ovarian) dezvoltarea unui folicul pn la stadiul
de eliberare a ovulului (ovulatie). Foliculul din acest
stadiu de dezvoltare se numeste folicul secundar.
3. stadiul foliculului de Graaf
In finalul stadiului de maturare folicular ovulul
este aproape complet nconjurat de fluidul antral
foliculul va prezenta o umfltur vizibil la suprafata
ovarului tesutul de la suprafat devine subtire
permitnd eliberarea ovulului la momentul potrivit.
Aceste evenimente au loc n ambele ovare, n
fiecare ciclu, dar numai un ovar dezvolt un folicul
de Graaf.
In momentul ovulatiei, ovulul este eliberat exploziv
n cavitatea pelvin mpreun cu lichidul antral
este aspirat de ctre franjurii trompei uterine.

4. Stadiul luteal al ciclului ovarian urmeaz


ovulatiei. Ceea ce a rmas din folicul se
transform n corpus luteus sau corpul galben
care secret progesteron si estradiol.
In absenta semnalului hormonal care reflect
aparitia sarcinii, corpul galben va degenera
spontan n corpus albicans, o cicatrice tisular
alb la nivelul ovarului care va dispare pe
parcursul a ctorva luni.

Modificri structurale principale n cursul ciclului ovarian

Fig. 10. Controlul endocrin a funciei ovariene

Ciclul endometrial (uterin)


Uterul sufer modificri sub actiunea
hormonilor sexuali feminini ciclu uterin sau
menstrual.
Fazele ciclulul menstrual:
1. Faza menstruala:
- ncepe din prima zi de menstruatie si se
caracterizeaz printr-o sngerare uterin
- apare ca rezultat al estradiol si progesteron de
la nivelul fazei luteale a ciclului ovarian, cnd
corpul galben degenereaz.
- durata menstruatiei dureaz 3-5 zile.

2. Faza proliferativ:
- ca rspuns la estradiol mitozele n stratul bazal
al endometrului cresc celulele endometriale
se multiplic crescnd grosimea endometrului la
2-3 mm.
- se dezvolt arterele spirale si glandele spirale.
3. Faza secretorie:
- glandele uterine ncep s secrete un amestec
bogat n glicoproteine numit lapte uterin.
- grosimea endometrului este acum de 4-6 mm,
fcndu-l
receptiv
pentru
nidare
dac
fertilizarea a avut loc.

La sfrsitul fazei luteale productia


hormonal
scade
brusc

modificri
degenerative ale endometrului sinteza de PG
vasoconstrictia arterelor spiralate. Periodic,
aceste artere se contract att de puternic nct
ele se nchid privnd endometrul de irigarea
corespunztoare

se
produce
moartea
endometrului prin ischemie.

Cnd arterele spiralate se deschid las s


treac sngele si s ptrund n endometrul
ischemiat, mpingnd straturile deteriorate ctre
cavitatea uterin.

Cantitatea de snge pierdut odat cu


endometrul ischemiat este de aproximativ 50 ml.

In medie, ciclul menstrual dureaz 28


de zile, cu variatii normale ntre 21 si 35
zile.

Prima zi a fluxului menstrual este ziua


1.

Ovulatia are loc n jurul zilei a 14-a


(primele 14 zile include menstruatia si
faza proliferativ a dezvoltrii uterine si
corespunde fazei foliculare a ciclului
ovarian).

Reglarea ciclului menstrual

Sarcina
1. Fecundatia
- ovulul este aspirat de ctre trompa uterin
datorit cililor prezenti la captul acesteia si
este transportat pn in cavitatea uterina
- ovulul poate fi fecundat numai n aproximativ
10-12 ore dup ovulatie, perioad n care se
gseste n trompa uterin.
- spermatozoizii
pot
supravietui
n
tractul
reproductor feminin aproximativ 3 zile.
- fecundarea normal are loc n 1/3 extern a
trompei uterine, iar spermatozoizii depozitati n
vagin n timpul actului sexual vor trebui s
parcurg uterul si cea mai mare parte din
lungimea trompei uterine pentru a ntlni ovulul.

- in timpul pasajului prin tractul genital feminin,


spermatozoizii sufer un proces:
de capacitare (ndeprtarea glicoproteinelor de
pe suprafata membranar)
de activare (n imediata vecintate a ovulului).
Desi ajung mai multi spermatozoizi la ovul
doar unul singur va penetra ovulul si-l va
fecunda.
Cnd spermatozoidul atinge celulele granuloase
ale ovulului reactie acrozomial.
Dup ptrunderea spermatozoidului n ovul are
loc o reactie cortical a membranei ovulului prin
care zona pelucida nu mai este receptiv la noi
spermatozoizi care ajung la ovul.

2. Nidatia
are loc in a 7-a a 8-a zi dup ovulatie.
Substantele secretate de trofoblast dizolv
endometrul realiznd o nis unde se fixeaz
blastocistul. Inc de la nceputul fazei luteale,
progesteronul secretat de corpul galben
mentine uterul n stadiul receptiv pentru
nidare.
embrionul

este
dependent
pentru
supravietuire de secretia continu de estrogen
si progesteron de ctre corpul galben. Fr
semnale hormonale de sarcin, corpul galben
se auto-distruge n cteva zile; rezultatul este
pierderea endometrului si ntreruperea sarcinii.

Rolurile hormonilor secretati n sarcina


1. HCG
- este secretat de sincitio-trofoblast;
- nivelul de HCG creste, max. la 9-12 sptmni,
ramane la fel pn la sfrsitul sarcinii.

Roluri:
mentine functia corpului galben n timpul celor 14
zile de viat ale acestuia
stimuleaz secretia de progesteron si estrogeni;
are efect inhibitor asupra secretiei de LH;
la ft, stimuleaz productia de testosteron de
ctre celulele Leydig testiculare;
determin producerea de relaxin.

2. Estrogenii (estradiol, estron, estriol).


- la nceputul sarcinii sinteza se realizeaz de ctre
corpul galben ca urmare a stimulrii prin HCG.
- ulterior, placenta are acest rol revine acesteia.

Rolurile estrogenilor:
stimuleaz dezvoltarea miometrului uterin
pregtindu-l pentru nastere;
stimuleaz dezvoltarea canalelor galactofore de
la nivelul glandelor mamare;
alturi de relaxin, determin relaxarea si
nmuierea ligamentelor pelvice si a simfizei
pubiene permitnd dezvoltarea uterului;
determin sinteza crescut de progesteron la
nivel placentar;

3. Progesteronul
- este sintetizat de ctre corpul galben in prima lun
de sarcin,
- in timpul sarcinii se produc aproximativ 250 mg/zi
de progesteron (90% din unitatea placentar a
mamei si 10% din cea fetal).
Roluri:
- este responsabil de procesul de nidare si de
mentinere a produsului de conceptie n cavitatea
uterin.
- inhib contractiile uterine prin inhibarea productiei
de prostaglandine si prin scderea sensibilittii
muschiului uterin la ocitocin, prevenind astfel
nasterea prematur;
- stimuleaz dezvoltarea glandelor mamare;
- creste
ventilatia,
prin
stimularea
centrilor
respiratori materni, n vederea ndeprtrii
excesului de CO2 produs n cantitate mai mare n
timpul sarcinii.

4. Somatomamotropina corionic uman


(HCS) = hormonul lactogen placentar
- este produs numai n timpul sarcinii de ctre
sincitio-trofoblast;
Rolurile HCS:
-

rol anabolizant pentru mam;


are activitate lactogen actionnd sinergic cu
prolactina;
stimuleaz lipoliza;
stimuleaz cresterea ftului.

5. Prolactina.
- este secretata de hipofiza matern cu rol de a
stimula productia lactat.

dup nastere are loc declansarea lactatiei


concentratia prolactinei in plasma matern
creste brusc n timpul fiecrei perioade de supt
realiznd astfel mentinerea secretiei lactate.
prolactina scade si functia reproductiv la
mamele care alpteaz.

6. Relaxina
- este secretat de corpul galben
- rol de nmuiere a colului uterin determinnd una
din cele mai precoce modificri anatomice
asociate sarcinii.
- mai trziu determin laxitatea ligamentelor
pelvine permitnd pasajul ftului prin canalul
pelvin.

Gestatia
La om, perioada de gestatie sau durata
dezvoltrii sarcinii, este ~ 39 de sptmni
calculate din prima zi a ultimei menstruatii.
Perioada de gestatie este divizat n trei prti, de
cte 3 luni, numite trimestre dureaz trei
trimestre.
Cele mai multe organe ncep s se diferentieze n
timpul perioadei de dezvoltare embrionar
(corespunde primelor 8 sptmni de gestatie).
Aceast faz este cea mai sensibil la
administrarea diverselor droguri/medicamente.
Urmtoarele 31
perioada fetal.

de

sptmni

reprezint

la ~ o sptmn de la nidare ncepe


dezvoltarea sistemului nervos si a celui cardiac.
- la 2-3 sptmni inima ncepe s bat.
- n sptmna 3-4 ncep s se diferentieze
organele majore.

La sfrsitul primului trimestru de sarcin:


embrionul care acum se numeste ft;
are o lungime de 7-8 cm;
pot fi detectate btile cardiace;
se poate recunoaste fata si sexul genital.

La sfrsitul celui de-al doilea trimestru de


sarcin:
ftul are o lungime de 25-37 cm si o greutate de
550-700 g;
diferentierea organelor este destul de avansat.
In timpul celui de-al treilea trimestru de sarcin:
ftul creste rapid;
tesutul adipos este bine reprezentat pentru a
supravietui n primele zile de dup nastere;
unele organe (rinichii, inima) functioneaz deja;
in luna a 8-a, plmnii ncep s produc
surfactant alveolar necesar functionrii normale
a plmnilor dup nastere;
sistemul nervos fetal se dezvolt continuu pe tot
parcursul vietii intrauterine, dar nu este
dezvoltat complet nici dup nastere.

Nasterea
Parturitia sau nasterea reprezint procesul
prin care ftul este expulzat la exterior.
In timpul perioadei normale de gestatie,
muschiul neted uterin este relativ linistit, dar pe
msur ce ftul creste n dimensiuni muschiul
uterin devine din ce n ce mai tensionat creste
contractilitatea muscular (activare prin stress)
si apar unele contractii necoordonate n timpul
gestatiei (contractiile Braxton-Hicks).

Factorii declansatori ai nasterii


1. Oxitocina.
- La nceputul sarcinii exist putini receptori
pentru oxitocin numrul creste pe msur ce
sarcina avanseaz scznd foarte mult cnd
sarcina a ajuns la termen.
- Legarea oxitocinei de receptorii si de la nivelul
muschiului uterin are dou efecte:
contractia muschiului neted uterin
stimularea producerii de prostaglandine uterine.

2. Prostaglandinele (F2alfa si E2)


- sunt utilizate pentru inducerea artificial a nasterii
3. Progesteronul
- are efect inhibitor asupra muschiului uterin;
- blocheaz
rspunsul
su
la
oxitocin
si
prostaglandine;
- folosit ca medicament, progesteronul este foarte
util n prevenirea iminentei de avort.
4. Relaxina
- determin o crestere a numrului de receptori
pentru oxitocin de la nivelul muschiului uterin.
5. Catecolaminele
- particip la cascada hormonal final din timpul
nasterii;
- stimularea receptorilor determin contractia
miometrului, iar stimularea celor determin
relaxarea lui.

6. Cortizolul
- determin maturarea pulmonar;
- intervine n metabolismul energetic al ftului si n
termoreglare;
- cresterea rezervelor de glicogen hepatic;
- activarea
sistemelor de transport la nivel
intestinal.
7. Presiunea capului fetal asupra cervixului
matern
- initiaz un reflex hormonal care va determina
cresterea secretiei de oxitocin si prostaglandine.
- cand ftul a atins o mrime critic, distensia
uterului si ntinderea fibrelor musculare uterine
cresc capacitatea lor de a se contracta;
- incepnd chiar cu luna a 8-a de sarcin ncep s
apar contractii uterine necoordonate;
- ftul emite si el semnale c este pregtit
pentru viata extrauterin (cortizol).

S-ar putea să vă placă și