CARACTERIZAREA MECANICA A

MATERIALELOR POLIMERE
Dr. Raluca DARIE

Laborator CERPOL

LABORATOR DE CARACTERIZARE
MECANICA A POLIMERILOR DIN/PENTRU
AMBALAJE - CERPOL
Finantare: Contract CEEX Modulul IV nr. 276/2006
director de proiect: Dr. Iuliana Spiridon

Infiintat in 2007;
ACREDITAT RENAR conform ISO 17025:2005
Certificat de acreditare Nr. LI 725/11.11.2008
Metode acreditate: - Testarea rezistentei la tractiune (cf. SR EN ISO
527:1996);
- Testarea rezistentei la soc Charpy (cf. SR EN ISO
179/2001)

Sumar

Camera de clima
Mixer/extruder BRABENDER
Proprietatile la tractiune
Proprietatile la soc
Duritatea Vickers
Rezistenta la abraziune

Camera de clima
Scop:
imbatranirea
in
(temperatura,
umiditate,
materialelor polimere

conditii
controlate
radiatii
UV)
a

Producator: Angelantoni Industry (Italia) - model CH 250

Parametrii de functionare:
- domeniul de temperatura: -30 + 170 oC;
- domeniul de umiditate: 10 95%

Conditionarea probelor pentru

testarea mecanica

(ISO 291)

Statia de laborator LAB-STATION - unitatea

de baza care antreneaza diferite dispozitive de
prelucrare (mixer, extruder), conectate intr-o
retea cu schimb permanent de informatii,
permitand inregistrarea, controlul si presetarea
valorilor nominale ale parametrilor de sistem.
MIXERUL 30 EHT - constituit dintr-o camera de
amestecare care prezinta 3 zone incalzite electric
cu ajutorul unor termocupluri, echipata cu 2
rotori care se rotesc in sens contrar. Temperatura
camerei de amestecare si viteza rotorilor se
seteaza inainte de inceperea prelucrarii.

Caracteristici mixer:
volumul camerei de amestecare: 30 cm3;
greutatea probei = 25-40 g (in functie de densitate)
intervalul rotatiilor: 0.2 275 rpm (variabil);
momentul de torsiune (Torque) maxim: 200 Nm;
temperatura maxima de prelucrare = 500 oC;
Materiale care se pot prelucra la mixer/extruder (granule, pudra):

Termoplastice;
Rasini;
Elastomeri

EXTRUDERUL cu un snec

- prezinta 3 zone diferite de

incalzire/racire electrica sau cu aer comprimat/apa.
In timpul prelucrarii, presiunea in extruder poate creste si
trebuie ajustata foarte precis printr-un dispozitiv special. Temperatura
camerei de amestecare si viteza de rotire a snecului se seteaza inainte
de inceperea prelucrarii, dar sunt posibile modificari in timpul
prelucrarii in functie de comportarea materialului studiat. Materialul ce
urmeaza a fi prelucrat se adauga in camera de amestecare printr-o cuva
speciala atunci cand este atinsa temperatura necesara prelucrarii si
snecul este in functiune. Materialul prelucrat este evacuat printr-o duza
speciala si produsul final este extras cu ajutorul unei benzi automate. La
final, extruderul (snecul, interiorul camerei de amestecare, cat si duza)
Caracteristici tehnice:
se curata cat inca sunt fierbinti
cu ajutorul unor perii speciale.
lungimea snecului = 25 cm;

diametrul snecului = 19 mm;

cantitatea de material prelucrat minim 0.5 kg/h (in functie
de material si viteza snecului);
momentul de torsiune (Torque) maxim: 150 Nm;
temperatura maxima de prelucrare - 450 oC;

Duza tip film

l = 75 mm; d = 0.5 1.5 mm

PRINCIPIUL METODEI - se bazeaza pe inregistrarea rezistentei pe

care o opune rotorilor la prelucrarea in topitura un material in

camera de amestecare.

In timpul prelucrarii, utilizand un software specific, se inregistreaza o

plastograma care prezinta variatia momentului de torsiune
(viscozitatii) si a temperaturii in functie de timpul de prelucrare si de
modificarile structurale ale materialului prelucrat.

Materialele ce pot fi prelucrate:

- polimeri sintetici
- polimeri naturali
- elastomeri in stare solida
sau pulbere

Curba moment de torsiune-timp pentru sisteme L

Cresterea viscozitatii in topitura in prezenta EP-MA in sistemul LDPE/HC2 poate fi dovada

interactiilor chimice care au loc intre grupele functionale -COOH si C=O din EP
functionalizat si grupele functionale ale colagenului hidrolizat.

APARATUL PENTRU DETERMINAREA

REZISTENTEI LA TRACTIUNE (Instron, USA)
- interval de masurare (1.5) kN
- viteze de tractiune diferite (5. 120 mm/min).
Controlul, inregistrarea si analiza datelor sistemului
de testare se efectueaza prin intermediul unui
program de software Bluehill Lite.

Incercarea la tractiune se face conform SR EN

ISO 527:1996.
Epruveta este alungita in lungul axei sale principale cu o
viteza constanta, pana la rupere sau pana cand
tensiunea (sarcina) sau deformarea (alungirea) a atins o
valoare prestabilita. In timpul incercarii sunt masurate
sarcina suportata de catre epruveta si alungirea ei.

injectare/extr
Exemple epruvete Obtinere - prin
prin stantare din p

SR EN ISO 527:1996)

Epruvete pentru materiale plastice pentru injectie si extruda

Epruvete pentru filme si folii (grosime < 1mm)

Rezistenta la tractiune - tensiunea maxima de tractiune suportata de catre

epruveta in timpul incercarii la tractiune (conform SR EN ISO 527-1:1996).

Se exprima in megapascali (MPa).

Tensiunea se calculeaza
sectiunii initiale a epruvetei:

pe

baza

ariei

= F/A

Curba efort-deformare
Tipuri de aplicatii

valoarea tensiunii considerate de

tractiune (MPa)
F - forta masurata (N);
A aria sectiunii transversale initiale a
epruvetei (mm2)

Materiale Plastice
Elastomeri
Materiale Textile
Biomateriale
Compozite polimer natural/polimer sintetic

SISTEME COMPLEXE

a)

b)

ezultatele la tractiune pentru amestecurile PP/PA6/EPDM continand sau nu coP

a) Rezistenta la tractiune b) Alungirea la tractiune
CoPA - copoliamidica ternara PA6/PA6.6/ PA6.10, (70/6/24 %), sintetizata la
ICMPP (M. Zanoaga si colab.): Mn = 2800-3000 g/mol, temperatura de topire =
125-135 C; indicele de fluiditate (2,16 daN, 190C) = 18 g/10min; densitatea =
1.11g/cm3

Datorita masei moleculare mici si a indicelui mare de curgere in topitura a

copoliamidei, prezenta lanturilor scurte ale acesteia induc un efect plastifiant in
sistemul complex PP/PA6/EPDM.

APARATUL PENTRU DETERMINAREA REZISTENTEI LA SOC - CEAST

CHARPY cu crestatur
SR EN ISO 179/2001

IZOD cu crestatura
SR EN ISO 180/2000

Microprocesor care permite calculul direct al

rezistentei si energia de potential eliberata de ciocan.
Aparatul are posibilitatea de autocalibrare si permite
colectarea si prelucrarea statistica a datelor folosind
Visual IMPACT software.

1 cm
8 cm

Se defineste rezistenta la soc Charpy necrestata (acU) ca fiind energia la soc absorbita la ruperea
unei probe necrestate, atribuita ariei sectiunii transversale initiale a probei (kJ/m2).
Conform SR EN ISO 179-1:2000, rezistenta la soc Charpy necrestata (acU) se calculeaza pe baza ecuatiei:

acU =
in care

Ec
hb

x 103

Ec - energia corecta absorbita la ruperea probei testate (J);

h - grosimea probei testate (mm);
b latimea probei testate (mm).

Se defineste rezistenta la soc Charpy crestata (acN) ca fiind energia la soc absorbita la ruperea
unei probe crestate, atribuita ariei sectiunii transversale initiale a probei in dreptul crestaturii
(kJ/m2).
Conform SR EN ISO 179-1:2000, rezistenta la soc Charpy crestata (acN) se calculeaza pe baza
ecuatiei:

acU =
in care
(J);

Ec
hbN x 103

Ec - energia corecta absorbita la ruperea probei testate

h - grosimea probei testate (mm);
bN latimea ramasa a probei testate dupa crestare (mm).

Proprietatile la soc sunt influentate de:

- umiditate;
- viteza ciocanului;
- energia ciocanului;
- geometria probelor;
- unghiul si directia de lovire;
- modul de pregatire a probelor (obtinute prin turnare, extrudate sau decupate din placi);
- modul de fixare a probei in aparat.

Amestec Binar: LDPE/PA6; Amestec Ternar: LDPE/PA6/EPDM

LDPE-BMI (LDPE functionalizata cu bismaleimido - 4, 4 diaminodifenilmetan)
Sistemele cu un continut mai mare de LDPE sunt mai rezistente la soc, energia absorbita
crescand si cu adaugarea EPDM datorita particulelor elastomerice.
Eficienta LDPE-BMI se observa la ambele tipuri de sisteme (din polimeri puri si reciclati).

amprenta de duritate prin crearea unei deformari permanente in suprafa

ea Vickers (HV):

HV = 0.1891 x F/d2

rcina aplicata (N) (98 mN 20 N)

edia lungimii diagonalei amprentei (mm)

Durimetru SHIMADZU

Sisteme: B 66.67PP/33.33PA6;
T 60PP/30PA6/10EPDM
Forta: 245,2 mN (0.025 HV) aplicata tim
de 15 sec

APARAT CU CILINDRU ROTATIONAL

(GERMANIA)
Dimensiuni BAREISS
probe circulare:
- Diametru =1
mm
- Inaltime h=1020 mm
Presiune constanta pe foaia abraziva: 10 0.2 N
Lungime foaie abraziva: 40 m;
Viteza rolei: 0.32 m/s la temperatura camer
rotatii/min).
Principiul metodei: se determina pierderea de masa a unei epruvete
din material plastic datorita frecarii acesteia, sub actiunea unei forte de
apasare, pe o suprafata unui suport abraziv, fixat pe un cilindru rotativ.
Uzura prin abraziune se calculeaza, pentru fiecare epruveta incercata intr-un ciclu, cu relatia:

m1 m2 m3
1000
a m4

[mm3/cm2]

m1 masa epruvetei inainte de incercare, (g);

m2 masa epruvetei dupa incercare, (g);
densitatea materialului, (g/cm3);
a aria suprafetei epruvetei (cm2);
m3 cantitatea de cauciuc pierduta prin abraziune, la inceputul ciclului de incercare cu hartia (panza) abraziva noua, (g);
m4 cantitatea de cauciuc pierduta prin abraziune la finele ciclului de incercare, pe aceeasi hartie (panza), (g).

Factorii care influenteaza uzura prin abraziune a materialelor plastice sunt:

natura si proprietatile materialului plastic supus incercarii;
conditiile de lucru (natura si granulatia abrazivului, desimea particulelor de abraziv pe suport, adezivul
utilizat, forta de apasare a epruvetei pe abraziv, caldura care se produce in timpul incercarii).

(Finantare mixer BRABENDER contract VIASAN CEE