Sunteți pe pagina 1din 28

Investete in oameni !

FONDUL SOCIAL EUROPEAN


Programul Operaional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013
Axa prioritar 3 ,,Creterea adaptabilitii lucrtorilor i a intreprinderilor
Domeniul major de intervenie 3.1 Promovarea culturii antreprenoriale
Numrul de identificare al contractului: POSDRU/92/3.1/S/50933
Titlul proiectului: Centru pentru Promovarea Antreprenoriatului in Domeniul Dezvoltrii Durabile
1.08.2010-31.07.2013

ANALIZA SI PROIECTAREA ECOLOGICA


A PANOURILOR FOTOVOLTAICE

COORDONATOR,
PROG. DR. ING. LIVIU BRANDUSAN
MASTERAND,
ANCA DOLHA (RUSU)

CAMPIA TURZII
2012

Introducere
Un panou solar fotovoltaic transforma energia luminoasa din razele solare direct n ener
gie
electrica. Componentele principale ale panoului solar reprezinta celulele solare.
Panourile solare se utilizeaza separat sau legate n baterii pentru alimentarea consumatori
lor
independenti sau pentru generarea de curent electric ce se livreaza n reteaua publica.
Un panou solar este caracterizat prin parametrii sai electrici cum ar fi tensiunea de mers
n
gol sau curentul de scurtcircuit.

se vor

Pentru a ndeplini conditiile impuse de producerea de energie electrica, celulele solare

asambla n panouri solare utilizand diverse materiale, ceea ce va asigura:

protectie transparenta mpotriva radiatiilor si intemperiilor

legaturi electrice robuste

protectia celulelor solare rigide de actiuni mecanice

protectia celulelor solare si a legaturilor electrice de umiditate

asigurare unei raciri corespunzatoare a celulelor solare

protectia mpotriva atingerii a elementelor componente conducatoare de electricitate

posibilitatea manipularii si montarii usoare

1.1 Elementele necesare constructiei unui panou solar obisnuit

Un geam (de cele mai multe ori geam securizat monostrat) de protectie pe fata e
xpusa la
soare,
Un strat transparent din material plastic (etilen vinil acetat, EVA sau cauciuc silico

nic) n
care se fixeaza celulele solare,

Celule solare monocristaline sau policristaline conectate ntre ele prin benzi de cositor,

Caserarea fetei posterioare a panoului cu o folie stratificata din material plastic

rezistent la
intemperii fluorura de poliviniliden (Tedlar) si Polyester,
Priza de conectare prevazuta cu dioda de protectie respectiv dioda de scurtcircuitar

e (vezi
mai jos) si racord,
O rama din profil de aluminiu pentru protejarea geamului la transport, mani

pulare si
montare, pentru fixare si rigidizarea legaturii
1.2 Celula solara
O celula solara consta din doua sau mai multe straturi de material semiconductor,
cel mai
ntalnit fiind siliciul. Aceste straturi au o grosime cuprinsa ntre 0,001 si 0,2 mm si sunt dop
ate cu

anumite elemente chimice pentru a forma jonctiuni p si n. Aceasta structura e similara cu


a unei
diode. Cand stratul de siliciu este expus la lumina se va produce o agitatie a electro
nilor din
material si va fi generat un curent electric.
Celulele, numite si celule fotovoltaice, au de obicei o suprafata foarte mica si
curentul
generat de o singura celula este mic dar combinatii serie, paralel ale acestor celule pot
produce
curenti suficient de mari pentru a putea fi utilizati n practica. Pentru aceasta, celu
lele sunt
ncapsulate

panouri

care

le

ofera

rezistenta

mecanica

si

la

intemperii.
Clasificare
Celulele solare pot fi clasificate dupa mai multe criterii.
Cel mai folosit criteriu este dupa grosimea stratului materialului. Aici deosebim cel
ule cu
strat gros si celule cu strat subtire.
Un alt

criteriu este felul

materialului:

se ntrebuinteaza,

de exemplu,

ca

materiale
semiconductoare combinatiile CdTe, GaAs sau CuInSe, dar cel mai des folosit este siliciul.

Dupa structura de baza deosebim materiale cristaline(monocristaline fabricate din pastile


de
siliciu monocristalin /policristaline fabricate fabricate din mai multe cristale mici ) respectiv amo
rfe.

n fabricarea celulelor fotovaltaice pe langa materiale semiconductoare, mai nou,


exista
posibiltatea utilizarii si a materialelor organice(celulele pe baza de compusi organici prezi
nta un
impedient , faptul ca aceste celule au un randament redus si o durata de viata redusa, max 5
000h)
sau

pigmentilor

organici

(procedura

se

bazeaza

pe

efectul

de

fotosinteza).
Celule pe baza de siliciu
Strat gros
Celule monocristaline (c-Si) randament mare - n productia n serie se pot atinge pana la peste
20 %
randament energetic, tehnica de fabricatie pusa la punct; totusi procesul de fabricatie este energo
fag,
ceea ce are o influenta negativa asupra periodei de recuperare (timp n care echivalentul e
nergiei
consumate n procesul de fabricare devine egal cantitatea de energia generata).
Celule policristaline (mc-Si) la productia n serie s-a atins deja un randament energetic de
peste la
16 %, cosum relativ mic de energie n procesul de fabricatie, si pana acum cu cel mai bun rapor
t pret
performanta.Acestea pot fi fabricate de exemplu prin procedeul de turnarem sunt mai ieftine
si ca
atare cele mai raspandite in productia de dispozitive fotovoltaice.
Strat subtire
Celule cu siliciu amorf (a-Si) constau dintr-un strat subtire de siliciu amorf (fara cristalizare) si
din
aceasta cauza se numesc celule cu strat subtire.Se pot produce prin procedeul de condensare de
vapori de siliciu si sunt ieftine, dar au un randament scazut in spectrul de lumina solara, totusi a
u

avantaje la lumina slaba; randament energetic al modulelor de la 5 la 7 ; se utilizeaza la


calculatoarele de buzunar si ceasuri.
Celule pe baza de siliciu cristalin, microcristalele, au un randament mai bun decat celulele amor
fe si
nu au un strat ata de gros ca si celulele policristaline. Se utilizeaza partial la fabricarea de pa
nouri
fotovoltaice, dar nu sunt atat de raspandite.
Moduri de constructie
Pe langa materia prima o importanta mare prezinta tehnologia utilizata. Se deosebesc dif
erite
structuri si aranjamente n care se depun electrozii de acoperire transparenti a caror rezistenta nu
este
deloc neglijabila.
4

Alte tehnici vizeaza marirea eficientei asigurand absorbtia unui spectru de frecventa cat
mai
larg prin suprapunerea mai multor materiale cu diferite caracteristici de absorbtie. Se ncearca
selectarea materialelor n asa fel ncat spectrul luminii naturale sa fie absorbit la maximum.
Actualmente celulele solare pe baza de materiale semiconductoare cele mai des
comercializate sunt cel pe baza de siliciu.
Celulele solare pe baza de materiale semiconductoare utilizate pentru producerea de ener
gie
electrica sunt legate n module.
Pe un modul se afla mai multe randuri de celule solare conectate n serie ntre ele pe f
ata si
pe reversul modulului permitand, datorita tensiunii nsumate, utilizarea unor conductori cu sectiu
ne

mai mica decat la legarea n paralel. Pentru protejarea unei celule solare mpotriva efect
ului de
avalansa n jonctiune, datorata potentialului mai mare (aparuta de exemplu la umbrirea par
tiala a
modulului), trebuie incorporate paralel cu celulele solare diode de protectie(bypass).
Sistemele de panouri solare sunt nzestrate uneori cu mecanisme de orientare, panoul fiin
d n
permanenta directionat pentru a exploata la maximum energia solara incidenta. Randamentul
termodinamic maxim teoretic pentru producerea de energie din lumina solara este de 85 %. Aces
ta
se calculeaza din temperatura suprafetei soarelui(5800 K), temperatura maxima de absorbtie(<2
500
K, tempertura de topire a materialelor greu fuzibile) si temperatura mediului nconjurator(300
K).
Daca se utilizeaza doar o portiune din spectrul luminii solare, valoarea teoretica se reduce n fun
ctie
de lungimea de unda, pana la 5-35 %. Neutilizarea spectrului complet este una din dezavantajele
celulelor solare fata de centralele solare termice.
Principiu de functionare
Celulele solare pe baza de materiale semiconductoare n principiu sunt construite ca
niste
fotodiode cu suprafata mare care nsa nu se utilizeaza ca detectoare de radiatii ci ca sursa de cur
ent.
Interesant la acest tip de semiconductoare este ca prin absorbtie de energie (caldu
ra sau
lumina) elibereaza purtatori de sarcina (electroni si goluri). Este nevoie de un camp electr
ostatic
intern pentru ca din acesti purtatori sa se creeze un curent electric dirijandu-i n directii diferite.
Acest camp electric intern apare n dreptul unei jonctiuni p-n. Pentru ca intensitatea
fluxului

luminos scade exponential cu adancimea, aceasta jonctiune este necesar sa fie cat mai aproa
pe de
suprafata materialului si sa se patrunda cat mai adanc.

Aceasta jonctiune se creeaza prin impurificarea controlata. Pentru a realiza profilul dor
it, n
mod normal se impurifica n un strat subtire de suprafata si p stratul gros de dedesubt n
urma
caruia apare jonctiunea. Sub actiunea fotonilor apar cupluri electron-gol n jonctiune,
din care
electronii vor fi accelerati spre interior, iar golurile spre suprafata. O parte din aceste cupluri
electron-gol se vor recombina n jonctiune rezultand o disipare de caldura, restul curentului
putand fi
utilizat de un consumator, ncarcat ntr-un acumulator sau prin intermediul unui invertor li
vrat n
reteaua publica.
Tensiunea electromotare maxima la bornele unei celule solare (de exemplu la c
ele mai
utilizate, celulele de siliciu cristaline) este de 0,5 V. Structura celulelor solare se realizeaza
n asa
mod ncat sa absoarba cat mai multa lumina si sa apara cat mai multe sarcini in jonctiune.
Pentru
aceasta electrodul de suprafata trebuie sa fie transparenta, contactele la acest strat sa fi
e pe cat
posibil de subtiri, pe suprafata se va aplica un strat antireflectorizant pentru a micsora gr
adul de

reflexie a luminii incidente. Acestui strat antireflectorizant i se atribuie culoare negrualbastruie a


celulelor solare care fara aceasta ar avea o culoare gri-argintie.
La celulele solare moderne se obtine din nitrat de siliciu prin procedeul PECVD(pe o
suprafata ncalzita se depun n urma unei reactii chimice componente extrase dintr-o faza
gazoasa)
un stratul antireflectorizant de cca 70 nm grosime (sfert de lungime de unda la un coefi
cient de
refractie de 2,0). Se mai utilizeaza straturi reflectorizante din SiO2 si TiO2 ce se de
pun prin
procedeul AP-CVD.
Grosimea stratului influenteaza culoarea celulei (culoarea de interferenta). G
rosimea
stratului trebuie sa fie cat se poate de uniforma, deoarece abateri de cativa nanometri maresc g
radul
de reflexie. Celulele si datoreaza culoarea albastra realizarii unei grosimi ce corespunde lungim
ii de
unda a culorii rosii, culorea cea mai bine absorbita de siliciu. n principiu nsa n acest mod
se pot
realiza celule rosii, galbene, sau verzi la cerinte arhitectonice deosebite, dar vor avea un randa
ment
mai slab. n cazul nitratului de siliciu si a bioxidului de siliciu stratul antireflectorizant mai are
si un
rol de a reduce viteza de recombinare superficiala.
1.3

Fabricarea panoului solar


Fabricarea ncepe ntotdeauna de pe partea activa expusa la soare. La nceput se pregate

ste si
se curata un geam de marime corespunzatoare. Pe acesta se aseaza un strat de folie de etile
n vinil
acetat, EVA adaptat profilului celulelor solare utilizate. Celulele solare vor fi legate cu ajutorul

benzilor de cositor n grupe (siruri - strings) care mai apoi se aseaza pe folia de EVA
dupa
care se face conectarea grupelor ntre ele si racordarea la priza de legatura prin lipire. n final
totul
se acopera cu o folie EVA si peste aceasta o folie tedlar. Pasul urmator consta n laminarea pan
oului
n vacuum la 150 C. n urma laminarii din folia EVA plastifiata, prin polimerizare, se va obtin
e un
strat de material plastic ce nu se va mai topi si n care celulele solare sunt bine incastrate si
lipite
strans de geam si folia de tedlar. Dupa procesul de laminare, marginile se vor debavura si se v
a fixa
priza de conectare n care se vor monta diodele de bypass. Totul se prevede cu o rama metali
ca, se
masoara caracteristicile si se sorteaza dupa parametrii electrici dupa care se mpacheteaza.
1.4

Caracteristici technice
Parametrii unui panou solar se stabilesc, la fel ca si cei pentru celule solare, pentru conditii de t

est
standard.
Prescurtari ale termenilor mai des utilizati

SC: Short Circuit - Scurtcircuit

OC: Open Circuit Mers n gol

MPP: Maximum Power Point Punctul de putere maxima


Caracteristicile unui panou solar sunt:

Tensiunea de mers n gol UOC

Curent de scurtcircuit ISC

Tensiunea n punctul optim de functionare UMPP

Curentul n punctual de putere maxima IMPP

Putere maxima PMPP

Factor de umplere FF

Coeficient de modificare a puterii cu temperatura celulei

Randamentul celulei solare


Incapsulare durabila a elementelor componente are o importanta foarte mare d

eoarece
umiditatatea ce ar putea patrunde ar afecta durata de viata a panoului solar prin coroziune
si prin
scurtcircuitarea legaturilor dintre elementele prin care trece curent electric.
Dioda pentru mers n gol (Bypass)
Daca se conecteaza mai multe module n serie, este necesar sa montam cate o dioda antiparalel
cu

fiecare panou. Curentul maxim si tensiunea de strapungere ale diodei trebuie sa fie cel putin eg
ale cu
curentul si tensiunea panoului. De multe ori se utilizeaza diode de redresare de 3 Amper / 100
Volt.
Dioda pentru mers n gol este conectata la bornele de legatura ale fiecarui panou astfel ncat n
regim
normal de functionare (panoul debiteaza curent) are la borne tensiune inversa (catodul diodei
legat
la polul pozitiv al panoului). Daca panoul ar fi umbrit sau s-ar defecta nu ar mai debit
a curent,
polaritatea tensiunii la borne s-ar schimba si acesta s-ar defecta, sau n cel mai bun caz
randamentul

acelui lant de module ar scadea. Acest lucru este mpiedicat de dioda bypass care preia curen
tul n
acest caz.
1.5

Tipuri de panouri
panouri laminate sticla-sticla

panouri sticla-sticla utilizand rasini aplicate prin turnare

panouri cu strat subtire (CdTe, CIGSSe, CIS, a-Si) pe suprafete de sticla sau aplicate ca

folie
flexibila
panouri concentrator

Lumina solara se concentreaza cu ajutorul unui dispozitiv Optic pe celule solare de dimensiun
i mai
mici. Astfel utilizand lentile comparativ mai ieftine pentru a crea un fascicol de lumina mai su
btire,
se economiseste material semiconductor care este mai scump. Sistemele cu concentrat
or sunt
utilizate de cele mai multe ori la celule solare din semiconductori pe baza de elemente din gru
pa IIIV. Pentru ca utilizarea lentilelor impune ca razele solare sa cada perpendicular pe aceste
a, va fi
nevoie de un sistem de orientare mecanica n functie de pozitia soarelui.
Colector cu fluorescenta

Acest tip deosebit de panou solar transforma lumina incidenta, prin intermediul unui
strat de
material sintetic, n radiatie de o lungime de unda acordata pe frecventa de absorbtie maxi
ma din
celula solara. n acest scop materialul sintetic este impurificat cu un pigment fluorescent.
Lumina
solara este absorbita de pigment si reemisa cu o lungime de unda mai mare. Aceasta lumina ge
nerata

paraseste stratul de material sintetic doar pe o anumita directie bine determinata pe toate c
elelalte
directii fiind reflecteta si astfel retinuta n material. Pe directia emisie se aseaza celulele sol
are ce
sunt optimizate pe lungimea de unda emisa de pigment. Prin aplicare mai multor straturi de ma
terial
sintetic si celule solare acordate pe lungimi de unda diferite, se poate mari randamentul deoare
ce se
poate acoperi un spectru mai larg decat cu panourile solare obisnuite.
8

1.6 Aplicatii ale panourilor fotovoltaice


Ceasurile de mana
Ceasurile cu o celula solara inclusa n cadran care ncarca un acumulator cu litiu
avand o
independenta de 150-240 zile si care dupa o functionare de 20 ani prezinta o scadere de
capacitate
de maximum 20%
Calculator de buzunar
Calculatoarele de buzunar pot dispune de alimentare dubla de la baterie si celula so
lara sau
alimentare simpla doar de la celule solare, caz n care pentru functionare este nevoie de o ilum
inare
relativ puternica.
Aparat de taxare n parcari
Aparatele automate de taxare n parcari apartin sitemelor cu alimentare autonoma care pe lang
a un
modul cu celule solare mai este nzestrat si cu un acumlator pentru a se asigura alimentarea con
tinua

cu energie electrica
Lampion
Este compus din mai multe celule solare (ex. 36) mbinate estetic formnd corpul lampion
ului ce
ncarca un accumulator n cursul zilei care mai apoi alimenteaza o sursa de lumina noapte
a. Este
portabil, putand fi utilizat pemtru iluminare unui interior noaptea.
Lampadar
Pe un stalp de iluminare se monteaza un panou solar de cca 40 Wc care alimenteaza o bateria
de cca
50Ah. Acesta asigura o autonomie de cca 5 zile a 8 ore de noapte. Aprinderea si stingerea lumi
nii se
asigura cu un programator inclus.
Balize luminoase
Balize luminoase sunt corpuri de iluminat incluse n asfalt, ce emit o lumina difuza pro
duse cu
ajutorul unuia sau mai multor LED-uri pe baza energiei acumulate n cursul zilei prin interm
ediul
celulelor solare. Dispun de o autonomie de 6-7 zile fara soare.

Pompe de apa
Sisteme de panouri solare cu o putere instalata cuprinsa ntre 80Wc si 1200 Wc ce alimenteaza
prin
intermediul unui panou de comanda pompe elicoidale cu o naltime de pompare de 5230m si un

debit de 0,8m/ zi - 95m/zi.


Mijloace de transport
Automobilele solare sunt construite utilizand rezultate din tehnica spatiala, tehnologia de fabricat
ie a
bicicletelor, industria de automobile si tehnologia energiei reannoibile. Cadrul este realiz
at din
materiale composite usoare (fibra de carbon, fibra de sticla, Kevlar) asamblate prin lipire cu r
asini
sintetice (epoxidice) si este purtatorul a sute de celule solare legate ntre ele. Un astfel de ansa
mblu,
ntr-o zi nsorita, poate produce o putere de pna la 2kW(2,6CP)
Mijloace de transport pe apa
La mijloacele de transport pe apa panourile solare se utilizeaza :
- Alimentare bateriei de acumulatoare de bord
- Pentru generarea de current electric stocat ulterior n acumulatoare pentru alimentarea utilita
tilor
de bord de exemplu n cazul ambarcatiunilor. De exemplu o baterie de acumulatoare s
e poate
ncarca de la panouri solare montate pe bord la un curent de 9A.
- Pentru propulsarea vasului, caz n care panourile solare vor acoperi o suprafata de obicei orizo
ntala
de tip acoperis, sau chiar o parte din puntea vasului.
Vehicule pe sine
Vagon autonom actionat de motor electric alimentat cu curentul produs de panouri solare si stoc
at n
baterii de acumulatoare. ELSE este un vagon experimental cu 6-8 locuri Puterea maxima de 3
kW
este dezvoltata de un motor cu un randament de 95% la 24 V. Viteza de croaziera este de 15
km/h
(teoretica maxima 50 km/h). Autonomia n conditii de umbra este de 60 km.

Avioane
Avioane fara pilot
Primul avion cu o greutate de 12 kg a fost Sunrise I avand o putere de 450W furnizata de cca
1000
celule solare. A efectuat primul zbor la 4 noiembrie 1974. A urmat Sunrise II la 27.
09. 1975
actionat de un motor de 600 W alimentat de 4480 celule solare.

1
0

La 11 septembrie 1995 Pathfinder a realizat recordul de zbor de 12 ore la 15.240 m a


ltitudine
corectat la 7 iulie 1997 la 21.802 m. n 1998 din Pathfinder a rezultat Pathfinder_plus cu o pu
terea
instalata a celulelor solare de 7,5 kW alimentand 6 motoare cu o putere de 1,5 kW fiecare.
Avionul fara pilot HELIOS cu o greutate de 580 kg avea suprafata acoperita cu 66000 celule s
olare
cu randamentul de 22% si o putere de 35 kW. Viteza de zbor era de 30 pana la 50 km/h. Heli
os s-a
prabusit la 29 Mai 2003 langa Hawaii n oceanul Pacific
Avioane cu pilot
In 1979 Gossamer Penguin a efectuat primul zbor cu pilot la o naltime de 4 m avand o putere
de
600 W. Primul avion solar se considera a fi Solar Challenger cu care s-a reusit la 7 iulie 1981
traversarea canalului manecii lasand n urma 163 mile dupa un zbor la o altitudine de 3000 m. S
olair
I a efectuat la 21. August 1983 un zbor de 5 h 41 m. Solair II cu o putere de 1600W a efectuat
primul zbor de test reusit.

Bertrand Picard intentioneaza ca n 2010 sa traverseze oceanul Atlantic, iar n 2011 sa nconjoar
e
globul cu un avion solar avand o suprafata de cca 250mp acoperita cu celule solare din siliciu
monocristalin de 130m grosime si un randament de 20%.
Sateliti
Satelitul STARDUST are o suprafata de panouri solare de 6,6 mp ce stocheaza energia necesa
ra n
perioda de umbra n acumulatoare de nickel-hydrogen (NiH2) cu o capacitate de16 A
h Statia
Spatiala Internationala (ISS) este alimentata cu energie electrica avand ca sursa celule sol
are ce
echipeaza 8 panouri desfasurate pe o lungime de cate 35,05 m lungime si 11,58 m latime cu o
masa
de 1,1 T fiecare. Celulele solare pe o aripa sunt n numar de 32800 asezate n randuri de cate
400.
Un panou furnizeaza statiei 32,8 Kilowatt energie electrica, la o tensiune reglata la 140
V prin
Utility Transfer Assembly (UTA). Pe perioada de eclipsa (35 min din fiecare 90 min a rotati
ei pe
orbita). Energia este stocata an baterii de nichel-hidrogen proiectate pentru 38.000 ci
cluri de
ncarcare descarcare respective o durata de viata de 6,5 ani. Pentru maximizarea puterii fu
rnizate
panourile sunt orientate permanent catre soare de sistemele BGA (Beta Gimbal Assembly) si S
ARJ
(Solar Alpha Rotary Joint)

1
1

Utilizare casnica
n utilizarea casnica panourile solare au o importanta mai mare n cazul locuintelor izol
ate fara
racord la reteaua de curent alternativ. n general n sistemele mai evolute, optional pe langa pa
nouri
se mai monteaza:

o baterie de acumulatore pentru a pute livra energie si n lipsa luminii solare

un regulator de tensiune pentru prevenirea suprancarcarii bateriei

un dispozitiv de deconectare n cazul descarcarii sub limita a acumulatoarelor

un dispozitiv de masurare ce indica directia de alimentare si cantitatea de

energie
produsa/consumata

n cazul utilizarii de consumatori de current alternativ, este nevoie si de un invertor. n

acest
caz la locuintele racordate la reteaua de curent alternativ teoretic ar exista posibilitatea eliminari
i din
schema a bateriei de acumulatoare, energia suplimentara fiind masurata n ambele directii (la sur
plus
sau lipsa).
Incarcatorul Solar
Incarcatorul solar se monteaza in circuitul sistemului solar, intre panoul solar fotovoltaic si bat
erie.
Incarcatorul solar asigura o incarcare eficienta a bateriei, pe care o si protejeaza i
mpotriva
descarcarii profunde si scurtcircuitelor, protejand in acelasi timp si panoul solar impotriv
a unui
eventual scurtcircuit. Incarcarea bateriei este realizata prin metoda PWM (Pulse Width Modula
tion

= Modulare a Duratei de Impuls). Bateria este incarcata folosind un tren continuu de impulsu
ri de
curent electric, impulsuri a caror durata este modificata automat de incarcator in functie de grad
ul de
incarcare a bateriei. Modul de functionare a unui incarcator solar este exemplificat prin fig
ura de
mai jos:

1
2

Invertorul
Invertorul este utilizat intr-un sistem solar pentru a obtine o tensiune utila de 230V, folosind ca
sursa
de alimentare bateria, incarcata in prealabil de panoul solar, prin intermediul incarcatorului solar.
Tensiunea de 12 volti a bateriei este convertita in 230 V de catre acest aparat. Printre facilitatile
pe
care le pot avea invertoarele se numara: protectie la scurt-circuit pe intrare si iesire, protectie la
suprasarcina si supraincalzire, protectie la supravoltare si subvoltare, afisarea puterii consumate s
ia

tensiunii bateriei etc. Invertoarele au ca si caracteristica principala puterea nominala, care reprezi
nta
consumul maxim admis la iesirea de 230 V. O alta caracteristica importanta a unui invertor este
forma undei de iesire. Astfel, exista invertoare cu unda sinusoidala pura sau cu unda sinusoidala
modificata. Invertoarele cu unda sinusoidala modificata sunt mai accesibile ca pret, dar nu se
preteaza la echipamente electrice sau electronice care folosesc motoare alimentate direct la 230
V,
pentru care se utilizeaza invertoare cu unda sinusoidala pura. Modul de conectare al unui inverto
r
intr-un sistem solar este exemplificat prin figura urmatoare :

1
3

SISTEM SOLAR COMPLET :

Utilizare industriala
Panourile solare sunt utilizate pe scara tot mai larga la producerea de curent electric
Ca surse
principale/secundare de curent electric n cazul cladirilor
Centrale solare
Centralele de producere a energiei electrice pe baza de panouri solare castiga teren
Centrala solara din Atzenhof suburbia orasului Frth/Germania produce 1 MW energie electric
a cu
ajutorul a 144 panouri solare ce acopera o fosta halda de deseuri menajere.
Centrala solara din Quierschied suburbia orasului Gttelborn /Germania construita pe o suprafat
a de
165000 mp n 2004/2005 produce 7,4 MW energie electrica utilizand panouri solare.

Actualmente cea mai mare centrala solara se afla n Pocking/ Bavaria compusa din 57912 pa
nouri
solare de nalta performanta cu o putere de 10 MW. n Shinan/Corea de Sud a nceput constr
uirea
unei mari centrale solare cu o putere instalata de 20 MW, productie anuala estimata la 27000
MWh
4

ce va acoperi cu 109000 panouri solare o suprafata egala cu cea a 80 de terenuri de f


otbal. n
Brandis/Saxonia/Germania a nceput construirea celei mai mari centrale solare avand o putere d
e 40
MW, pe un teren al unei foste baze militare, acoperindu-se o suprafata egala cu a 200
terenuri de
fotbal cu 550.000 panouri solare din film subtire. Se preconizeaza ca n primul an de functiona
re sa
se recupereze integral cheltuielile de constructie care se estimeaza a costa cu 20%-40% mai
putin
decat pretul comercial. Primele module vor fi operationale la sfarsitul lunii iunie.
1.7 Producatori, Exportatori, Importatori
Tarile cu cea mai mare productie de module solare sunt Japonia, Germania si China. n
timp
ce Japonia si China exporta de ani de zile mai mult de jumatate din productie, Germania
importa
cca. 2/3 din instalatiiele sale, n cea mai mare parte din China si Japonia, dupa cum arata anali
za de
piata.
1.8 Imbtrnire
Prin imbatranire intelegem modificarea parametrilor de funcionare a elementelor semiconductoa
re a
celulelor solare n timp, n special scderea randamentului pe parcursul vieii acestora.

Perioada luat n considerare este de cca 20 ani, n condiii de utilizare terestr, randamentul sc
ade cu
cca 10 %, pe cnd n spaiu acest procent se atinge ntr -un timp mult mai scurt datorit cmpurilor
de radiaii
mult mai puternice.
Pierdere de randament n utilizare se datoreaz n multe cazuri unor cause banale independente
de

celulele

solare.

Aici

enumerm

murdrirea

suprafeelor

sticlei

de

protecie

a
modulelor,mucegirea pornind de la rama modulului, umbrirea modulelor de ctre vegetaia di
n jur
crescutntre timp, inglbirea polimerilor care constituie materialul de contact ntre celul i sticl
.
1.9 Reciclare
Cu toate ca durata de viata a panourilor solare este de 20-40 ani, n prezent se
acumuleaza
deja deseuri de ordinul a sutelor de tone anual(2004). Pe plan mondial singura instalatie p
ilot de
reciclare a celulelor solar de siliciu cristalin se afla n Freiberg-Germania. Aici la o
temperatura de
600C se ard materialele sintetice incluse n panouri, rezultand sticla, metal, material de umple
re si
celulele solare. Aceste celule pot fi reutilizate dupa prelucrare cu pierderi minime de material.

1
5

1.10.Amortizarea energetica si eficienta energetica

Amortizarea energetica este momentul n care energia consumata pentru fabricarea c


elulei
fotovoltaice este egalata de cea produsa n timpul exploatarii. Cel mai bine se prezinta di
n acest
punct de vedere celulele cu strat subtire. Un panou solar (fara cadru) cu astfel de
celule se
amortizeaza n 2-3 ani, Celulele policristaline necesita pana la amortizare cca 3-5 ani, pe cand
cele
monocristaline 4-6 ani. Deoarece un sistem cu panouri solare include si suportii de montare,
invertor
etc. durata de amortizare energetica se mareste cu cca 1 an

1.11. Protectia mediului


n fabricarea de celule solare se utilizeaza partial si materiale daunatoare san
atatii si
mediului. Exemplu n acest sens prezinta celulele cu strat subtire CdTe si arseniura de galiu si
mult
discutatele celule solare de tip CIS si CISG. Productia n masa si utilizarea pe suprafete ext
inse a
acestora trebuie bine cantarita. Dar si productia de celule cu siliciu traditionale ascunde p
ericole
pentru mediu. Pentru persoane neavizate aceste riscuri ce sunt legate de procesul de fabrica
tie nu
sunt vizibile. Aici intervine cerinta de a promova selectiv tehnologiile de fabricare a celulelor s
olare
ce nu distrug mediul si care pe baza progreselor tehnologice promit avantaje concurentiale.
1.12Imbunatatiri propuse in proiectarea ecologica a panourile fotovoltaice
Imbunatatirea performantei panourilor fotovoltaice se poate realiza in primul ran
d prin
imbunatatirea tehnologiei fotovoltaice la toate tipurile de celule fotovoltaice:

- La celule pe baza de siliciu reducerea

consumul de siliciu si grosimea de 2

50m la
160m, in timp ce simultan cu cresterea sperantei de viata a modulelor panourilor voltaice la 4
0 de
ani.
- Utilizarea unor noi tipuri de celule solare care contin un compus de elemente,
Gallium
arsenide(GaAs), care au capacitatea de a genera energie electrica la temperaturi ridicate ca
t si la
lumina scazuta. Acest lucru nseamna ca, panourile au o densitate de energie semnificativ mai
mare
decat alte tehnologii, generand mai multi kilowati-ora de energie pe parcursul unui an, in
conditiile
de viata reale. Celulele sunt aproximativ un micron grosime, in comparatie cu un fir de par
uman
care este de aproximativ 40 microni grosime.

1
6

- celule de tip Thin Film : procesul de productie al celulelor presupune depuner


ea unor
straturi sucesive de material semiconductor avind grosimea de ordinul nanomicronilor ce r
educe
astfel cantitatea de material necesar la fabricare si implicit costul celulelor care este cu aproxi
mativ
30% mai mic decit al celulelor cristaline clasice. Celulele fotovoltaice de tip strat subtire
au un
raspuns mai bun la spectrul luminii acoperind o banda de lungimii de unda de 2 pina la 5 or
i mai

mare decit spectrul acoperit de celulele cu siliciu cristalin si se comporta mai bine decit panouri
le cu
siliciu cristalin in conditii de cer innorat sau iluminare indirecta.
Imbunatatirea performantei panourilor fotovoltaice se poate realiza si prin utilizarea
unor
materiale superior calitative in procesul de fabricatie: panouri de sticla rezistenta, ra
me de
duraluminiu, materiale ce vor mari durata de viata a panourilor fotovoltaice si ce vor
putea fi
reciclate integral la sfarsitul perioadei de utilizare a panourilor. Rezistenta crescuta la interper
ii si
durabilitatea este data tot de materialele utilizate in procesul de productie. Etanseitatea element
elor
componente are o importanta foarte mare deoarece umiditatatea ce ar putea patrunde ar afecta d
urata
de viata a panoului solar prin coroziune si prin scurtcircuitarea legaturilor dintre elementel
e prin
care trece curent electric.

17