Modelarea solidelor

In acest capitol vor fi prezentate cateva metode

de generare si reprezentare a solidelor
Modelul unui solid este o reprezentare matematica completa si
neambigua a formei solidului, ce poate fi prelucrata cu ajutorul calculatorului.
Intr-un sistem de modelare a solidelor, modelul unui solid este alcatuit
din doua tipuri de date: date geometrice si date topologice. Datele geometrice
sunt coordonate, vectori tangenti in diferite puncte ale frontierei, vectori
normali, coeficientii planului fetei unui poliedru,coeficientii algebrici ai unui
petic bicubic. Datele topologice exprima relatiile de conectivitate intre
caracteristicile geometrice: laturile (sau curbele) prin care sunt conectate
varfurile, secventa de laturi care formeaza conturul unei fete si altele.

Proprietatile topologice ale solidelor

(echivalenta topologica, orientabilitate, conectivitate)
Proprietatile topologice ale unui obiect sunt acele proprietati care nu se
modifica prin deformarea obiectului. De exemplu:

Prin deformare se modifica lungimile laturilor, unghiurile, aria. Acestea nu

sunt proprietati topologice. Ceea ce se pastreaza sunt legaturile dintre varfuri.
Echivalenta topologica
Doua corpuri sunt echivalente topologic daca unul se poate deforma in
celalalt. De exemplu, prisma si paralelipipedul sunt echivalente topologic cu
sfera deoarece se pot deforma intr-o sfera. Un corp cu o trecere este topologic
echivalent cu un tor deoarece se poate deforma intr-un tor:

Copyright Prof. dr. ing. Florica Moldoveanu

Sfera si torul fac parte din clase de echivalenta topologica diferite. Clasificarea
se bazeaza pe topologia curbelor inchise :
a. Toate curbele inchise care nu se intersecteaza, de pe suprafata unei sfere,
sunt echivalente topologic. Prin deformare ele se reduc la un punct. Astfel
de curbe definesc discuri topologice.
b. Pe suprafata unui tor exista doua tipuri de curbe inchise :
curbe inchise care se definesc discuri topologice;
curbe care pentru a fi reduse la un punct trebuie sa fie intersectata
suprafata torului.

Orientabilitatea
O suprafata este orientabila daca exista o definitie consistenta privind
ceea ce inseamna stanga si dreapta pentru acea suprafata.
Un exemplu tipic de suprafata neorientabila este banda lui Mbius. Se
poate obtine dintr-o banda de hartie ale carei capetele se unesc dupa ce unul
dintre capete a fost rasucit cu 180 ( grade ).
Un solid este orientabil daca parcurgand orice contur al sau, punctele
interioare conturului sunt situate tot timpul de aceeasi parte a conturului. De
exemplu, in figura, punctele interioare sunt situate in stanga conturului:

Copyright Prof. dr. ing. Florica Moldoveanu

Aceasta presupune o aceeasi orientare a contururilor exterioare ale fetelor

(de regula sensul trigonometric) si o orientare inversa a contururilor interioare
(sensul acelor de ceas). Muchiile sunt parcurse in sensuri diferite pe
contururile fetelor pe care le unesc.

Conectivitatea

a. Conectivitatea unui poliedru

Un poliedru este un solid marginit de un set finit de poligoane conectate
astfel incat fiecare latura a fiecarui poligon apartine de asemenea inca unuia si
numai unuia dintre celelalte poligoane.
Un poliedru este definit prin trei tipuri de elemente geometrice :
-> varfuri : V;
-> laturi : L ;
-> fete : F.
care satisfac urmatoarele conditii topologice :
1. numarul de laturi incidente intr-un varf este egal cu numarul de
fete incidente in acelasi varf;
2.
fiecare latura este delimitata de doua varfuri si
reprezinta
jonctiunea a doua fete;
3.
fiecare fata este marginita de o secventa circulara de
laturi
coplanare care formeaza un poligon.
Un poliedru convex poate fi definit printr-un set de inegalitati :
unde Ai, Bi, Ci si Di sunt coeficientii ecuatiei planului unei fete, i, a
poliedrului, alesi astfel incat inegalitatea sa fie satisfacuta pentru punctele
interioare poliedrului.
Exemplu :

Copyright Prof. dr. ing. Florica Moldoveanu

Un poliedru simplu este un poliedru topologic echivalent cu o sfera.

a. Conectivitatea unui poliedru simplu este definita matematic prin
formula lui Euler:
V L + F = 2,
unde V: numarul de varfuri, L: numarul de laturi si F: numarul de fete.

b. Conectivitatea unei suprafete inchise oarecare

O suprafata inchisa, reprezentata printr-o retea de fatete poligonale,
este conectata daca:
1. fiecare latura a retelei este delimitata de 2 varfuri;
2. fiecare latura uneste doua fete;
3. in fiecare varf sunt incidente cel putin trei laturi;
4. fiecare fata este marginita de un ciclu de laturi care definesc un disc
topologic;
5. reteaua imparte intreaga suprafata in discuri topologice.
Laturile retelei pot fi segmente de dreapta sau segmente de curba.
Conectivitatea suprafetei este definita matematic astfel :
V-L+F=2-n
unde n - numarul de conectivitate, este caracteristic fiecarei
clase de echivalenta toplogica. :
1. n = 0 pentru corpuri echivalente toplogic cu sfera;
2. n = 2 pentru corpuri echivalente toplogic cu torul;
3. n = 3 pentru corpuri echivalente toplogic cu forma 3D a cifrei
opt (corp cu 2 treceri).
Aplicand formula pentru un corp (corect definit) se poate
determina n pentru a afla clasa de echivalenta din care face
parte corpul. Invers, cunoscand clasa de echivalenta din care
face parte corpul, se evalueaza expresia
Copyright Prof. dr. ing. Florica Moldoveanu

n = 2 (V L + F)
pentru a se verifica daca obiectul este conectat.

c. Conectivitatea unui solid oarecare

Un solid oarecare se deosebeste de un poliedru simplu prin faptul ca fetele
sale pot avea mai multe contururi:
- conturul exterior al fetei;
- conturul unei treceri prin poliedru;
- conturul unei gauri ( adancituri).
Conectivitatea unui solid oarecare este definita prin formula Euler
generalizata:
unde P este numarul de varfuri de parti distincte ale solidului
T este numarul de treceri prin solid
C este numarul de cicluri de laturi interne fetelor (cavities).

Formula este folosita in sistemele de proiectare asistata pe calculator a

solidelor, ea permitand verificarea conectivitatii pe parcursul unei
construiri iterative a unui corp.
Formula Euler generalizata este interpretata ca ecuatia unui hiperplan
intr-un spatiu cu sase dimensiuni, fiecare punct din spatiului respectiv
definind un solid valid din punct de vedere al conectivitatii.
Definirea unui solid prin aplicarea iterativa a formulei, corespunde unei
translatii din origine intr-un punct P al planului respectiv. Translatia este
efectuata in mai multi pasi, fiecare pas constand in aplicarea unui
operator Euler.

Copyright Prof. dr. ing. Florica Moldoveanu

Sunt definiti 10 operatori Euler. Fiecare dintre ei permit transformarea

unui solid [ V, L, F, C, T, P ] intr-un alt solid [ V, L, F, C, T, P ] care
satisface formula Euler generalizata.
Operatorii Euler sunt:
1. MEV
2. MFE
3. MBFV
4. MRB
5. ME-KH
6. KEV
7. KFE
8. KBEV
9. KRB
10. KE-MH

Make an Edge and a Vertex

Make a Face and an Edge
Make a Body, a Face and a Vertex
Make a Cavity/Passage and a Body
Make an Edge and Kill a Hole (Cavity)
Kill an Edge and a Vertex
Kill a Face and an Edge
Kill a Body, a Face and a Vertex
Kill a Cavity/Passage and a Body
Kill an Edge and Make a Hole

Secventa operatorilor de aplicat pentru obtinerea unui solid se

obtine cu ajutorul unei matrici care contine un operator Euler
pe fiecare linie :

q = [n1, n2, n3, n4, n5, n6]

Fie q = [n1, n2, n3, n4, n5, n6] , unde ni este numarul de aplicari
ale operatorului reprezentat pe linia i a matricii A. De exemplu
n1 = numarul de aplicari ale operatorului MEV.
Vectorul q defineste operatorii Euler de aplicat pentru
obtinerea unui solid. Fie p = [ V L F C T P ] un solid.

Copyright Prof. dr. ing. Florica Moldoveanu

Exemplu :
VLF
P = [4 6 4 0 0 1 ]

3 x MEV
3 x MFE
1 x MB FV

Deci, tetraedrul se poate obtine aplicand de 3 ori MEV, de trei

ori MFE si o data MBFV.

Daca un element al lui q este negativ se utilizeaza

operatorul complementar (KEV, KFE, etc.)

In cadrul sistemului de proiectare asistata de calculator a

solidelor, fiecare operator este implementat printr-o procedura.
De exemplu, procedura MBFV trebuie sa realizeze urmatoarele
operatii :
-> initializarea structurilor de date prin care este
reprezentat obiectul;
-> memorarea datelor (transmise ca parametri) prin
care se defineste fata si varful.
Fata poate fi definita parametric sau prin coeficientii ecuatiei
planului in care se afla.

Copyright Prof. dr. ing. Florica Moldoveanu

Cu toate ca formula Euler generalizata este verificata dupa orice

aplicare a unui operator Euler, solidul obtinut este valid numai
la sfarsitul.

Metode de modelare a solidelor

In sistemele de proiectare asistata de calculator obiectele 3D
generale, numite si solide, sunt modelate in mai multe moduri.
Exista mai multe metode de definire si reprezentare a solidelor :
1.

Reprezentarea

prin

BREP

frontiera,

(Boundary

Representation)
2. Reprezentarea prin enumerare spatiala
3. Reprezentarea prin baleiere spatiala (solide obtinute prin
translatia si/sau rotatia spatiala a unei
forme 2D (Sweep Representation)
4.

Reprezentarea

prin

arbore

de

constructie

(CSG

Constructive Solid Geometry).

5. Reprezentarea prin instantiere solidelor primitive.

1. Reprezentarea prin frontiera (BREP)

Prin aceasta metoda frontierele obiectului sunt descrie explicit,
ceea ce este foarte util in PAC. Totodata, metoda faciliteaza
vizualizarea obiectelor, majoritatea algoritmilor de vizualizare
bazandu-se pe cunoasterea suprafetei obiectelor. Este folosita in
multe sisteme de modelare a solidelor.
Copyright Prof. dr. ing. Florica Moldoveanu

Frontiera unui solid cuprinde : fete plane sau curbe, laturi

(segmente de dreapta sau arce de curba) si varfuri.
O reprezentare prin frontiera este alcatuita din :
date geometrice : - coordonatele varfurilor
- coeficientii ecuatiei unei laturi (a dreptei
sau a curbei suport)
- coeficientii ecuatiei suprafetei din care
face parte o fata.
date topologice, cum ar fi :
- varfurile care delimiteaza fiecare
latura
- conturul sau contururile care
marginesc fiecare fata
-- fetele conectate printr-o latura si
altele.
Iata cateva tipuri de relatii topologice utilizate in
reprezentarea poliedrelor :

1. Relatiile V : { }

Copyright Prof. dr. ing. Florica Moldoveanu

2. Relatiile L : { }

3. Relatiile F : { }

Datele geometrice sunt memorate separat, iar relatiile

topologice sunt in general reprezentate prin pointeri sau indici
in structurile de date care pastreaza datele geometrice.
O structura de date pentru reprezentarea prin frontiera a
unui poliedru poate fi urmatoarea :

Copyright Prof. dr. ing. Florica Moldoveanu

10

nx ny,
(a)
(b)
(c)

nz : componetele normalei la suprafata

pointer catre prima latura a conturului
numarul de laturi care formeaza conturul
pointer catre urmatorul contur al fetei.

In unele cazuri se prefera ca structura de date prin care este

reprezentat solidul sa fie redundanta, dar in schimb sa permita
cautari rapide. O astfel de structura este structura Baumgart,
care poate fi simbolizata grafic astfel:

adica :
fiecare latura este reprezentata prin :
-> pointeri catre varfurile care o delimiteaza
-> pointeri catre fetele adiacente (stanga, dreapta)
-> pointeri catre cele 4 laturi incidente in varfurile
extreme
- fiecare fata este reprezentata printr-un pointer catre una
dintre laturile conturului
- pentru fiecare varf se memoreaza pointer catre una
dintre laturile care-l au extremitate
-

Structura este adecvata construirii iterative a unui solid prin

aplicarea unei secvente de operatori Euler. Ea asigura ca graful
laturi varfuri este intotdeauna valid.
Datele care definesc frontiera unui solid pot fi date primare,
adica introduse de utilizator, sau date rezultate din combinarea
altor solide, de exemplu folosind operatii booleene de reuniune,
intersectie, diferenta. De aceea, in sistemele de modelare bazate
pe reprezentarea prin frontiere se impun o serie de criterii de
validitate a solidului astfel reprezentat.

Copyright Prof. dr. ing. Florica Moldoveanu

11

Criterii de validitate a unui solid

1. Sa nu existe laturi/fete neconectate conditia este verificata
daca fiecare latura uneste doua varfuri si doua fete si perimetrul
fiecarei fete contine un numar egal de varfuri si laturi;
2. Fetele sa nu se intersecteze;
2. Solidul trebuie sa fie orientabil.
Un solid este orientabil daca parcurgand conturul fiecarei fete
punctele interioare fetei sunt situate de aceeasi parte. Prin
aceasta conditie solidul satisface regula Mbius
Regula lui Mbius : daca pentru fiecare latura sensurile de
parcurgere ale contururilor fetelor adiacente pe latura sunt opuse,
atunci suprafata solidului este orientabila.

Criteriile de validitate 1 si 2 pot fi verificate folosind formula

Euler generalizata :
(V L + F C + 2T 2P = 0).

Reprezentarea prin frontiera a unui solid nu este unica:

Copyright Prof. dr. ing. Florica Moldoveanu

12

2. Reprezentarea prin enumerare spatiala

Se bazeaza pe descompunerea solidului in parti.
Descompunrea poate fi: celulara, regulata sau adaptiva.

2.1. Descompunerea celulara:

Orice solid poate fi reprezentat ca o reuniune de celule solide
(fara goluri) cu interioare disjuncte.
Descompunerea in celule are drept scop simplificarea
reprezentarii, deci se efectueaza pana la nivelul la care fiecare
celula poate fi reprezentata ca un poliedru simplu: cub,
paralelipiped, prisma, . Descompunerea celulara se foloseste
in analiza structurala (modelarea elementului finit). Solidul este
reprezentat ca o reuniune de celule cu interioarele disjuncte.

2.2. Enumerarea spatiala

descompunerea adaptiva)

(descompunerea

regulata

si

2.2.1. Descompunerea regulata

Este un caz particular de descompunere celulara; fiecare celula
este un cub si are o pozitie fixa, pe o grila spatiala regulata. Se
obtine divizand cubul incadrator al solidului, recursiv, de fiecare
data in 8 subcuburi pana la un nivel de rezolutie predeterminat.
Subcuburile rezultate se numesc voxeli. Voxelii sunt clasificati
in voxeli interiori si voxeli exteriori.
Reprezentarea este cu atat mai exacta cu cat latura voxelilor
este mai mica. Cubul incadrator are fetele paralele cu planele
sistemului de coordonate 3D.

Reprezentare
Metoda necesita un mod convenabil de reprezentare a setului de
voxeli. Un mod consta in reprezentarea printr-o lista in care se
memoreaza coordonatele centrelor voxelilor interiori. Lista este
ordonata astfel incat solidul este un set de celule adiacente.
Copyright Prof. dr. ing. Florica Moldoveanu
13

Primele scheme de reprezentare prin voxeli erau foarte

redundante : solidul era reprezentat printr-un tablou
tridimensional, cu un numar de elemente egal cu numarul de
voxeli, fiecare element al tabloului avand valoarea 0 sau 1. O
astfel de schema de reprezentare nu tine cont de coerenta
spatiala.

Avantajele metodei :
Reprezentarea se obtine simplu,
Permite sa se calculeze proprietatile fizice ale solidului
(volumul, momentul de inertie, s.a.)
Permite realizarea cu usurinta a operatiilor booleene intre
solide.
Reprezentarea este invarianta in raport cu translatia dar
nu si cu rotatia, deoarece fetele voxelilor trebuie sa fie
paralele (daca se roteste obiectul trebuie reconstruita
reprezentarea) cu planele sistemului de coordonate 3D.
Avantajele metodei :
Reprezentarea este o aproximare a solidului a carei precizie
creste pe masura ce latura voxelului scade si deci memoria
necesara reprezentarii creste.
Metoda este adecvata pentru obiecte solide modulare,
compuse din forme paralelipipedice (arhitectura) si pentru
obiecte de forme foarte neregulate, cum sunt obiectele biologice
(o aplicatie este tomografia computerizata).

2.2.2. Reprezentarea prin arbore octal (descompunerea

adaptiva)
In reprezentarea printr-un tablou spatial, cu voxeli de aceeasi
marire, un numar mare de voxeli care fac parte din solid pot
forma un cub cu latura mai mare. Asadar, plecand de la cubul
incadrator al solidului (cubul cu laturile paralele cu planele
principale ale sistemului de coordonate 3D, care incadreaza
solidul), se determina prin divizare recursiva cuburile de latura
maxima care aproximeaza solidul . Divizarea se face de fiecare
data in 8 subcuburi de marime egala.
Copyright Prof. dr. ing. Florica Moldoveanu

14

Fiecare subcub rezultat din prima divizare se reprezinta

printr-un nod pe primul nivel al arborelui. Radacina corespunde
cubului incadrator. Nodurile sunt de 3 feluri : pline (P), vide (V),
partial ocupate (N).

Obs: un nod neterminal s reprezinta printr-un patrat pe

jumatate plin:

Copyright Prof. dr. ing. Florica Moldoveanu

15

Divizarea se continua numai cu subcuburile partial ocupate,

pana cand se obtin numai subcuburi pline sau vide sau pana
cand latura subcubului atinge limita minima prestabilita. In
final, solidul este reprezentat printr-un arbore octal.
Reprezentarea este inexacta daca frunzele arborelui sunt
noduri de tip nedefinit (partial ocupate). O imbunatatire a
metodei foloseste arbori octali exacti. Intr-un arbore octal exact
fiecare nod frunza este :
- vid (subcubul este exterior solidului)
- plin (subcubul este interior solidului)
nod de tip fata : subcubul contine o parte dintr-o
singura fata
nod de tip latura : subcubul contine o parte dintr-o
singura latura precum si parti din fetele adiacente
nod de tip varf : subcubul contine un singur varf
impreuna cu parti din laturile si fetele adiacente in varf
Deoarece divizarea se poate opri destul de repede ajunganduse la cele 5 tipuri de noduri, numarul de noduri al unui arbore
octal exact este in general mult mai mic decat al unui arbore
octal obisnuit. In schimb, metoda presupune memorarea in
fiecare nod frunza a informatiei geometrice privind frontiera
reprezentata in nod, cum ar fi :
- indici sau pointeri catre coeficientii ecuatiei planului fetei
sau fetelor
( a*x + b*y + c*z + d = 0 )
- informatie de convexitate pentru nodurile de tip latura
- configuratia spatiala a fetelor pentru nodurile de tip varf
Exemplu:

Copyright Prof. dr. ing. Florica Moldoveanu

16

Solidul poate fi de o parte sau de cealalta a semispatiului

definit de cele 3 fete.

Vizualizarea obiectelor reprezentate prin arbori octali

Se folosesc algoritmi spaciali, deoarece solidul este in acest caz

un set de cuburi care se acopera. Eliminarea suprafetelor
ascunse poate fi realizata eficient : cuburile pline din cei 4
octanti din fata obtureaza cuburile din octantii din spate,
precum si pe toate cele care au rezultat din divizarea lor.

Operatii booleene cu arbori octali

Fie :

U
\

intersectia;
reuniunea;
diferenta;
complementul;

Stiind ca :
A U B = (A B);
A \ B = A ( (A B));
Copyright Prof. dr. ing. Florica Moldoveanu

17

este suficient sa se implementeze numai operatia de intersectie

( ) si operatia de complementare ( ).

Complementul unui arbore octal

Se obtine foarte simplu, prin aplicarea operatorului fiecarei

frunze : P plin,
V vid, N nedefinit.
P = V;
V = P;
N = N.

Calculul intersectiei a 2 arbori octali

Metoda de calcul se bazeaza pe compararea nodurilor care

corespund unor cuburi cu aceeasi amplasare spatiala si aceeasi
latura. De aceea, arborii octali intersectati trebuie sa fie
construiti pornind de la acelasi cub incadrator :

In acest caz, nodurile de pe un nivel i

corespund acelorasi subcuburi.
Copyright Prof. dr. ing. Florica Moldoveanu

din cei 2 arbori,

18

Calculul intersectiei presupune o parcurgere sincronizata a

celor 2 arbori, comparandu-se nodurile care corespund unor
subcuburi cu aceeasi amplasare spatiala.
Daca nodurile comparate sunt frunze, atunci in arborele
rezultat se creaza un nod de tip :

Daca nodul curent al arborelui A este de tip P

iar nodul din B cu aceeasi amplasare spatiala este neterminal,

se executa o parcurgere completa a subarborelui, creandu-se in
arborele rezultat un subarbore echivalent.

Daca nodurile curente din cei 2 arbori sunt de tip N, se coboara

in ambii subarbori, comparandu-se succesiv nodurile
corespondente.

3. Reprezentarea prin arbori de constructie

(Constructive solid geometry)

Copyright Prof. dr. ing. Florica Moldoveanu

19

Metoda este folosita in PAC a solidelor fiind adecvata

interactivitatii.
In acest caz proiectantul dispune de o multime de solide
primitive (paralelipipede, sfere, cilindri, conuri, s.a.) ale caror
dimensiuni sunt parametrizate (latimea, inaltimea, lungimea,
raza, ) si care sunt pozitionate in spatiu folosind transformari
geometrice (translatii, rotatii). Solidele primitive sunt compuse,
dupa aplicarea transformarilor, folosind un set de operatori :
reuniune, intersectie, diferenta.
Reprezentarea interna a obiectului definit prin aceasta metoda
este un arbore binar, numit si arbore CSG, in care fiecare nod
neterminal este un operator de compunere, iar frunzele sunt
solide primitive.

Figura urmatoare exemplifica metoda pentru un solid definit

prin expresia:
(P1 U P2) P3
unde: P1 = P (param 1) T1
P2 = P (param 2) T2
P3 = C (param 3 ) T3 ,
P, paralelipiped parametrizat
C, cilindru parametrizat
T1, T2, T3 transformarile geometrice aplicate celor 3
primitive solide

Copyright Prof. dr. ing. Florica Moldoveanu

20

Reprezentarea unui solid prin aceasta metoda nu este unica si

este ne-ambigua numai daca operatiile booleene sunt regulate;
combinarea a 2 solide nu trebuie sa produca fete sau laturi
neconectate. Figura urmatoare reda cazul 2D al unei interectii
conventionale si cel al intersectiei regulate.

Un solid este alcatuit din 2 multimi de puncte: puncte interioare

si puncte de frontiera. Fie A si B doua solide, iA, iB multimile
punctelor interioare si f(iA), f(iB) multimile punctelor de frontiera.
A = iA U f(iA)
B = iB U f(iB)
Operatorii booleeni regulati pot fi definiti astfel:
Copyright Prof. dr. ing. Florica Moldoveanu

21

A * B = (iA iB) U (f(iA iB))

A U* B = (iA U iB) U (f(iA U iB))
A -* B = (iA - iB) U (f(iA - iB))

Dezavantajul metodei CSG: pentru vizualizare trebuie obtinuta

reprezentarea prin frontiera (calcule complexe)
Avantajele:
Definirea interactiva de obiecte complexe, atragatoare pentru
utilizator
Adecvata procesului de fabricatie

4.

Reprezentare
Representation)

prin

baleiere

spatiala

( Sweep

Solidele din aceasta categorie sunt generate prin deplasarea

unui obiect 2D in spatiu. Un solid este definit prin 2 elemente:
- un obiect 2D (o fata sau o sectiune prin obiect)
- traiectoria pe care se deplaseaza

In cazul general este posibil sa se deplaseze o fata pe o

traiectorie oarecare, dimensiunile fetei pe o traiectorie putand sa
varieze in cursul deplasarii.
Metoda permite modelarea unui mare numar de obiecte, dar
acestea pot sa nu fie solide valide.
Copyright Prof. dr. ing. Florica Moldoveanu

22

Inconvenientul major este lipsa de instrumente algoritmice

pentru calculul proprietatilor geometrice, pentru realizarea
operatiilor booleene si pentru vizualizare.
Principalul avantaj al metodei este posibilitatea de a
reprezenta obiecte descriind procesul de fabricatie. Metoda,
utilizata in multe sisteme de modelare contemporane, se
dovedeste practica si eficienta pentru modelarea partilor
mecanice cu sectiune constanta. Se foloseste de asemenea
pentru a detecta interferenta potentiala dintre diferite parti ale
mecanismelor. Se foloseste si pentru simularea si analiza
operatiilor de indepartare a materialelor in operatiile de
fabricatie.
De exemplu, se pot descriere foarte simplu corpuri care se
fabrica prin operatiuni de extrudere (cele de translatie) sau
strunjire (cele de rotatie).
Ca si tehnica CSG, metoda este foarte bine adaptata pentru
crearea interactiva a obiectelor 3D.
Se bazeaza pe notiunea de miscare a unui punct, a unei curbe
sau a unei suprafete pe o anumita cale.

In general, pentru modelarea unui solid trebuie sa se dea :

obiectul generator si traiectoria de miscare. Obiectul poate fi o
curba sau o suprafata iar traiectoria este o cale ce poate fi
definita analitic. Curba directoare nu este in mod necesar un
element al obiectului obtinut.

Copyright Prof. dr. ing. Florica Moldoveanu

23

Pot fi create si obiecte neomogene dimensional :

Prin rotatia unei curbe generatoare care trece prin axa de rotatie
se produce o suprafata sau un solid cu o singularitate.

5. Modelarea prin instantierea formelor parametrizate

Forme parametrizate
Un mod simplu de a defini o forma consta in aplicarea unei transformari
liniare, unei forme parametrizate.
Exemplu : prin scalarea cu factori egali sau diferiti se obtin forme diferite.

Copyright Prof. dr. ing. Florica Moldoveanu

24

Transformarile afecteaza geometric obiectul dar nu si topologia sa. Numarul

de transformari care pot fi aplicate unei forme parametrizate este limitat. De
exemplu pentru forma Z :

Metoda este utilizata in CAM pentru a incuraja standardizarea partilor

mecanice. Acestea sunt grupate in clase sau familii, ai caror memebri se
deosebesc prin cativa parametrii. O familie de forme este o primitiva generica
iar membrii individuali sunt instante ale sale.
Copyright Prof. dr. ing. Florica Moldoveanu

25

Primitive generice tipice sunt formele 3D corespunzatoare figurilor 2D

urmatoare :

Sistemele de modelare bazate pe acest tip de reprezentare sunt puternic

specializate.

Copyright Prof. dr. ing. Florica Moldoveanu

26