Sunteți pe pagina 1din 29

Sistem

ul
Circulat

Sistemul circulator

este format din:

1.Sistemul cardiovascular, alcatuit din inima si


vase de sange.

2.Sistemul limfatic, alcatuit din vase limfatice,


ganglioni limfatici si organe limfoide( splina, timusul si
amigdalele).

Prin intermediul sangelui si al limfei, sistemul


circulator indeplineste trei functii esentiale:
- de transport (al tuturor substantelor necesare
organismului).
- de reglare (de exemplu, termoreglare).
- de protectie ( de exemplu, intervine in imunitate) .

1.SISTEMUL
Inim
CARDIOVASCULAR
a

Inima este un organ musculo-cavitar, tetra-cameral (2 atrii si 2


ventricule), situat in caviatatea toracica, in mediastin.
Are forma conica si este orientata cu varful (apexul) spre diafragm.
Invelisul extern al inimii se numeste pericard si este format dintr-un
strat extern, fibros si un strat intern, seros, intre care se gaseste
cavitatea pericardica, plina cu lichid pericardic secretat de stratul
seros.
Peretele inimii este alcatuit din trei starturi: epicard, miocard,
endocard.

Atriile sunt situate in partea superioara a inimii si, prin


contractie, pompeaza simultan sangele in ventricule, prin
orificiile atrioventriculare, prevazute cu valve
atrioventriculare.
Atriile sunt separate prin septul interatrial, iar ventriculele prin
septul interventricular.
In atriul drept se deschide vena cava inferioara ce
colecteaza sange venos din jumatatea inferioara a corpului. Cand
atriul se contracta, sangele trece in ventriculul drept prin orificiul
atrioventricular drept, prevazult cu valva tricuspida.
Contractiile ventriculare inchid valva tricuspida si imping sangele
prin trunchiul pulmonar catre arterele pulmonare. La baza
trunchiului pulmonar se afla valva semilunara pulmonara,
care impiedica sangele sa se intoarca in ventricul.
In atriul stang se deschid cele 4 vene pulmonare care aduc
sange oxigenat de la plamani. Prin contractia atriului, sangele
trece in ventriculul stang prin orificiul atrioventricular stang,
prevazut cu valva bicuspida(mitrala). Cand ventriculul se
contracta, valva se inchide si sangele oxigenat este propulsat
catre portiunea ascendenta a aortei prin valva semilunara.

Stratul de tesut conjunctiv dens situat intre atrii


si ventricule constituie scheletul fibros al
inimii
Miocardul, muschiul cardiac, este format dintro retea de fibre musculare inserate pe un
schelet fibros. Musculatura atriilor este mai
subtire se independenta strusctural de
musculatura ventriculara.
Fibrele musculare, cu diametrul de 10-20 si
lungimea de 30-60, bogate in mitocondrii si
miofibrile cu striatii,au nucleu unic, situat
central si functioneaza ca un sinctiu. Ele
constituie miocardul adult. In grosimea acestuia
se
afla miocardul
embrionar, singura legatura
Tesutul
nodal, alcatuit
musculara
intre atrii si
din nodulii sinoatrial
si ventricule si , in acelasi
timp,
sistemul excitoconducator
cardiac sau
atrioventricular,
fascicolul
tesutul
Hiss si nodal.
reteaua Purkinje,
constituie sistemul de
comanda al inimii.
Tesutul nodal asigura
contractiile inimii chiar si
atunci cand este scoasa
din corp(automatism

Vasculariza inimii este asigurata de ciculatia coronara, alcatuita din


vasele ce asigura irigarea inimii: arterele coronare, care se desprin din
aorta imediat la iesirea din ventricul, capilarele si venele coronare,
care se deschid intr-un sinus coronar. De aici sangele trece in atriul drept.

Inervatia inimii este asigurata de plexul cardiac.


Simpaticul are efect cardioaccelerator si
vasodilatator coronarian. Parasimpaticul are efect
cardioinhibator si actioneaza in special asupra
nodulilor sinoatrial si atrioventricular.

Ciclul cardiac reprezinta succesiunea contractiilor (sistole) si


relaxarilor (diastole) inimii. Adica este format dintr-o sistola si o
diastola.
La un ritm de 75 batai/min, ciclul cardiac dureaza 0,8 s. Intre sistola
atriala si cea ventriculara este o diferenta de 0,1 s datorita intarzierii
propagarii impulsului de la nodulul sinoatrial la cel atrioventricular.

Valori masurabile in ciclul cardiac:


Debitul sistolic = volumul de sange expulzat de inima intr-o
sistola, aprox 75ml
Debitul cardiac = volumul de sange trimis in organism/minut=
debitul
sistolic x frecventa cardiaca= 75 x 75 5,5 l/min.

Zgomotele inimii (Z1 si Z2) sunt cosecinta activitatii mecanice a


inimii
Z1 - zgomotul sistolic, cu tonalitate joasa, are durata de 0,1s. Se
produce in sistola ventriculara , prin inchiderea valvelor
atrioventriculare.
Z2- zgomotul diastolic, scurt si ascutit, se produce prin inchiderea
valvelor semilunare ale aortei si arterei pulmonare.

Fenomene din timpul ciclului


cardiac

Electrocardiograma (EKG) reprezinta inregistrarea grafica a


activitatii alectrice a inimii.
Manifestarile electrice sunt variatiile biocurentilor de depolarizare a
miocardului si se inregistreaza sub forma electrocardiogramei(EKG)
folosita frecvent in explorarile medicale.
Fonograma reprezinta
inscrierea grafica a oscilatiilor
sonore determinate de
activitatea mecanica a inimii

Vasele de
Alcatuiesc o retea prin care sangele circula de la inima catre
sange
organele corpului prin artere si de aici inapoi prin vene.
Circulatia pulmonara ( mica circulatie) este realizata de vase
sangvine care transporta sangele cu CO2 de la ventriculul drept la
plamani, unde are loc schimbul de gaze, iar sangele cu O2 ajunge la
atriul stang. Sunt implicate trunchiul pulmonar, arterele pulmonare
(transporta sange neoxigenat) , capilarele pulmonare din fiecare
plaman si cele 4 vene pulmonare (transporta sange oxigenat).
Circulatia sistemica ( marea circulatie) include aorta cu
ramurile ei, toate capilarele ( in afara celor pulmonare) si toate
venele ( in afara celor pulmonare). Sangele cu O2 pleaca din
ventriculul stang in corp, iar sangele venos, incarcat cu CO2 se
Peretele
este format, in general
intoarce lavaselor
inima insangvine
atriul drept.
de trei tunici:
-externa, alcatuita din tesut conjunctiv in care
predomina fibre de colagen si elastina
-medie, alcatuita din tesut muscular neted
-interna, formata din: edoteliu, membrana bazala a
edoteliului si un stat de fibre elastice

Mica si marea

Valori ale circulatiei arteriale:


Presiunea maxima sitolica =120-140 mmHg
Presiunea minima diastolica= 70-80 mmHg
Viteza circulatiei
-in aorta=500 mm/s
-in capilare=0,5 mm/s
Pulsul arterial= 70-80 pulsatii/min
Volumul de sange= circa 20% din volumul de
sange circulant.
Tensiunea arteriala ideala= 120/70 mmHg

Artere ale regiunii orofaringiene

Vene ale regiunii


oro-faringiene

Vene ale regiunii


anterioare a trunchiului

Vene ale regiunii


posterioare a peretelui
abdominal

Venele intestinului
gros

Venele
intestinului
subtire

Boli ale sitemului cardiovascular


Boli ale inimii:

Endocardie= inflamarea endocardului si a valvelor


Miocardie=inflamatii ale pericardului
Pericardie=inflamatii ale pericardului
Insuficienta cardiaca=inima nu mai poate asigura o circulatie
normala a sangelui
Cardiopatia ischemica= apare ca o cosecinta a aterosclerozei
coronariene, ceea ce are ca efect oxigenarea isuficienta a inimii. Este
insotita de angina pectorala si duce in final, la infarctul miocardic
(astparea completa si definitiva a unei artere coronare)

Boli ale vaselor de


sange:

Asteroscleroza=ingrosarea arterelor datorita depunerilor de


ateroame (placi lipidice) in perete vascular.

Arteritele= inflamatii ale arterelor care, netratate duc la


cangerene.
Flebitele= inflamatia venelor
Trombofeblitele=inflamatii ale venelor si formarea de
cheaguri de sange in vene
Varicele=dilatarea venelor, asociata cu tulburari
circulatorii care pot duce la atrofii musculare, ulceratii ale
gambelor, edeme cronice masive(picioare de elefant)

2. SISTEMUL LIMFATIC
Sistemul limfatic reprezinta o parte a
sistemului circulator. Este constituit din vase
limfatice, care aduc limfa in sange si lichidul
interstitial.
Sistemul limfatic este format din capilare
limfatice, care se unesc formand vene limfatice
tot mai mari. Acestea converg in doua trunchiuri
limfatice: ductul limfatic drept si canalul
toracic, care dreneaza limfa din tot corpul in
venele subclaviculare.
Structura vaselor limfatice este asemanatoar
ecu cea a venelor, avand insa peretii mai subtiri,
mai multe valvule si ganglioni limfatici pe traiect.
Capilarele limfatice se deosebesc de cele sangvine
prin structura lor in forma de deget de manusa.
Principala functie a vaselor limfatice este de a
asigura intoarcerea apei si a proteinelor din lichidul
interstitial in sangele din care provin.

In organism exista numeroase organe limfoide: timusul ganglionii


limfatici, splina, amigdalele.
Ganglionii limfatici sunt formatiuni ovale sa reniforme, aflate
pe traseul vaselor limfatice. Sunt localizati in anumite zone
corporale: grupul cervical superficial, grupul axilar, grupul
inghinal, grupul mediastinal, etc.
Ganglionii au doua functii principale: de aparare(prin
fagocitoza) si de producere a unor elemente
figurate(limfocite si monocite)

Splina, de forma ovoida este localizata in hipocondrul stang, sub


diafragma. Are marimea variabile si se mareste in boli infectioase. Contine
parenchim limfatic si sinusuri venoase (microscopic se aseamana cu ganglion
limfatic urias)
Functiile principale ale splinei sunt:
Functia de aparare prin fagocitarea microorganismelor de catre
macrofagele din tesutul limfatic.
Hematopoieza, producerea de monocite si limfocite, iar inainte de nastere
si de hematii.
Hemoliza hematiilor si trombocitelor (prin fagocitarea lor de catre
macrofage), scindarea hemoglobinei din hematii in Fe2+ si globina si
transportul acestora de catre sange la ficat si maduva osoasa.
Rezerva permanenta de sange(350 ml), mobilizata prin contractiii,
uneori dureroase, la aliminarea rapida.

Splina nu este un organ de importanta vitala ( dovada supravietuirea


dupa extirparea ei operatorie).

!!
Toate vasele sanguineCURIOZITATI
puse cap la cap ar avea o lungime de
peste 96.000 de kilometri. Circumferinta Pamantului la Ecuator
!!kilometri.
este de numai 40.075 de
Inima femeii cantareste in jur de 230 grame, pe cand a unui
barbat are cam 280 grame.
O inima normala poate crea atat de multa presiune incat sa
arunce sangele pompat la o distanta de noua metri.
Cel mai mare vas de sange al corpului tau, artera aorta, are in
jur de 3,5 centimetri in diametru, deci cam cat un furtun de
gradina. Capilarele, cele mai mici vase de sange, au un
diametru mediu de opt microni. Un micron este egal cu un
metru impartit la un milion.
Chiar si cand stai pe loc, muschiul inimii lucreaza la fel de
intens ca muschii de la picioarele unui alergator de viteza.
Inima ftului ncepe s bat la patru sptmni de la
fecundarea ovulului.

. Inima ta este alctuit n principal din muchi, unul att de puternic


nct ar putea s ridice greutatea unei maini.
Cnd faci sport, sngele tu are nevoie de 10 secunde ca s ajung
de la inim pn la degetul mare de la picior i napoi.
Sngele circul prin artera aort cu 1,6 km pe or. Prin capilare, el
circul cu 109 centimetri pe or.
Inima unui ft bate de dou ori mai repede ca a unui adult. Inima
femeilor bate puin mai repede dect a brbailor.

Proiect realizat
de :
Ancuta Anca
PSIHOLOGIE
AN:1
GR:2