Sunteți pe pagina 1din 21

activitatea profesorului

-romanul Fraii Jderi are o tem istoric: ce


perioad surprinde acesta?
-n ce alte opere literare apare figura
domnitorului moldovean?
-cum explicm titlul romanului?
-cum explicm titlul primului volum
Ucenicia lui Ionu?
-cum se poate realiza o legtur ntre tema
unitii din care face parte i acest volum?

activitatea elevului
-perioada lui tefan cel Mare; sec XV;
-n Letopisete, la Bolintineanu, Alecsandri,
Eminescu, tefnescu-Delavrancea;
-o entitate de familie, membrii unei
familii+citatul din oper;
-sinonime pentru ucenicie=nvare, slujire;
-Aventur=ex
-Cltorie=ex
-Cunoatere=ex

Verificarea temei pentru acas: Ilustreaz rolul drumului din cap XI;
CAPTAREA ATENIEI:

-deschidem o discuie despre o posibil situaie-limit; explicm conceptul;


ANUNAREA NOULUI TITLU:

-vom analiza o situaie-limit n care se afl dou personaje din acest roman: Jder cel mititel i
Alexndrel-Vod;
TRANSMITEREA NOILOR CUNOTINE:

activitatea profesorului
activitatea elevului
-rezumai scena de lupt, respectnd ordinea
-romnii i leii ;
evenimentelor;
-precizai cele dou grupuri implicate n conflict -timp: curgerea ploii aproape contenise i
rmsese numai negura; o lumin palid
i natura conflictului;
de lun se cernea prin pcl; era poate
-care sunt reperele spaio-temporale?
ctre a treia straj a nopii;
-loc: are n dreapta un rediu prpstios,
lng o balt fr stuh; nu putea fi n alt
-transcrie termenii care desemneaz statutul parte i mai grabnic o alt aprare mai
social pe care l au personajele individuale sau sprijinit dindrt i din lturi;
colective; observ ponderea arhaismelor sau a -Jder cel mititel
-Alexndrel-Vod
regionalismelor i rolul lor n evocarea istoric;
-jupn Dumitru Criv-medelnicerul,
Coman-cluza nainte, Botezatu-paz
-numete modul de formare a substantivelor ndrt;
proprii Alexndrel i Ionu; d o explicaie -cuvintele au rolul de a evoca o perioad,
pentru explicarrea acestor forme i nu a formelor de a transmite culoarea local;
de baz n context;
-n basm lupta eroului cu adversarii are rolul
unei probe, iar trecerea acesteia o etap n
metamorfozarae interioar a protagonistului;
cutai asemnri i deosebiri ntre modul n care
eroul unui basm i Ionu Jder trec proba de curaj
i de ndemnare n folosirea armelor;
Ex 6. pag. 151-despre nceputul maturizrii
personajului; clasa va fi mprit n dou
grupuri i se va lucra n scris pe baza a dou
afirmaii:
-Maturizarea e desprirea de copilrie
-Maturizarea e o transformare a tnrului ntrun otean responsabil;
-selecteaz din text citate care exprim evoluia
strilor sufleteti ale lui Ionu n situaia limit
prezentat;

-elevii vor da exemple adecvate care se


vor discuta oral; vor urmri scopul luptei,
participanii direci, calitile dovedite;

-elevii vor nota n scris rspunsurile


conform cu grupa de lucru;

-Jder fluier ncet-ca i


cum pierdea n acea
clip toate: ndejde,
dragoste,
via;
i
mrturisea cu umilin
c frica lui e fr cusur;
se tngui Jder cel
mititel;

-judecata
i
era ntreag i
lucra
cu
hrnicie;

ASIGURAREA FEED-BACK-ULUI

Elevii vor primi fie de lucru i vor compara atitudinea lui Alexndrel-Vod, respectiv a
lui Ionu n faa primejdiei; vor lucra independent pe fie;
2

Fia 1
n acest timp Alexndrel-Vod lepda dulama i primea de la un slujitor sabia; se
ntoarse ctre ameninri zmbind cu nepsare. Dintrodat n nfiare I se arat semeia i-I
sclipeau n aburul lunii ochii, pndind vntorete i piezi.
Jder se inea cu mult mai umilit n faa unei primejdii viitoare. i ferise calul n tufe, i
descnta uneltele aplecndu-se asupra lor. Ca i otenii de meserie se dosise dup un copac al
dumbrvii. ns voievozii au alt rnduial n lume, se gndi el, i trebuie s se ie n orice
mprejurare cu fal!
-ce statut social reflect fiecare personaj?
-ce trstura moral e evideniat?
-ce procedee de caracterizare sunt folosite?
-ce semnificaie are reflecia lui Ionu din final (monologul interior)?
Fia 2
nici n-am crezut noi vreodat s avem asemenea ncaz cu nite feciorai nebuni. Este
mai cu sam unul la care am stat i ne-am uitat ca la Belzebut. Vrednic i cu semeie se ine
coconul, iar noi nu-i putem face nico stricciune. ns tovarul su are ntr-nsul jratic i
piper.
-avnd n vedere aceast mrturie a unui lotru, precizeaz trstura dominant a
fiecruia dindre cei doi adolesceni;
EVALUARE Ex. 9, pag. 151

Realizeaz n scris pa baza fragmentului, caracterizarea personajului Ionu Jder, avnd


n vedere: Incadrarea personajului ntr-o tipologie; calittile care ies n eviden n situaia
dat; diversitatea tririlor sufleteti; mijloace i procedee de caracterizare; evoluia
personajului de la naivitate la asumarea responsabilittii ( maturizarea ntr-o situaie-limit);
Fia 1
n acest timp Alexndrel-Vod lepda dulama i primea de la un slujitor sabia; se
ntoarse ctre ameninri zmbind cu nepsare. Dintrodat n nfiare I se arat semeia i-I
sclipeau n aburul lunii ochii, pndind vntorete i piezi.
Jder se inea cu mult mai umilit n faa unei primejdii viitoare. i ferise calul n tufe, i
descnta uneltele aplecndu-se asupra lor. Ca i otenii de meserie se dosise dup un copac al
dumbrvii. ns voievozii au alt rnduial n lume, se gndi el, i trebuie s se ie n orice
mprejurare cu fal!
-ce statut social reflect fiecare personaj?
-ce trstura moral e evideniat?
-ce procedee de caracterizare sunt folosite?
-ce semnificaie are reflecia lui Ionu din final (monologul interior)?

Fia 2
nici n-am crezut noi vreodat s avem asemenea ncaz cu nite feciorai nebuni. Este
mai cu sam unul la care am stat i ne-am uitat ca la Belzebut. Vrednic i cu semeie se ine
coconul, iar noi nu-i putem face nico stricciune. ns tovarul su are ntr-nsul jratic i
piper.
-avnd n vedere aceast mrturie a unui lotru, precizeaz trstura dominant a
fiecruia dindre cei doi adolesceni;

Fia 1
n acest timp Alexndrel-Vod lepda dulama i primea de la un slujitor sabia; se
ntoarse ctre ameninri zmbind cu nepsare. Dintrodat n nfiare I se arat semeia i-I
sclipeau n aburul lunii ochii, pndind vntorete i piezi.
Jder se inea cu mult mai umilit n faa unei primejdii viitoare. i ferise calul n tufe, i
descnta uneltele aplecndu-se asupra lor. Ca i otenii de meserie se dosise dup un copac al
dumbrvii. ns voievozii au alt rnduial n lume, se gndi el, i trebuie s se ie n orice
mprejurare cu fal!
-ce statut social reflect fiecare personaj?
-ce trstura moral e evideniat?
-ce procedee de caracterizare sunt folosite?
-ce semnificaie are reflecia lui Ionu din final (monologul interior)?
Fia 2
nici n-am crezut noi vreodat s avem asemenea ncaz cu nite feciorai nebuni. Este
mai cu sam unul la care am stat i ne-am uitat ca la Belzebut. Vrednic i cu semeie se ine
coconul, iar noi nu-i putem face nico stricciune. ns tovarul su are ntr-nsul jratic i
piper.
-avnd n vedere aceast mrturie a unui lotru, precizeaz trstura dominant a
fiecruia dindre cei doi adolesceni;
ijarea invatarii;

(30 de minute)

Se discuta despre titlul romanului:

- Fratii Jderi - personajele principale ale romanului


- erau fiii lui Manole Par-Negru, zis Jder, comisul de
Timis; (ce inseamna comis?)
- corespondentii celor trei/patru muschetari ai lui Al.
Dumas;
- aveau rolul de a proteja pe Maria Sa - Stefan cel Mare si familia sa;
4

Se prezinta componenta familiei (unii nu sunt prezenti in fragment):

- Simion - cel mai mare- ostean;


- Damian - negutator si spion;
- Cristea - vistiernic si diplomat;
- Nicodim (Nicoara) - calugar invatat;
- Ionut Jder - eroul principal al primei parti a trilogiei;

Care sunt personajele prezente in fragmentul studiat?

- Ionut Jder, Alixandrel Voda, Dumitru Crivat;

Putem vorbi de personaje principale?

- Ionut Jder si Alixandrel.

Se amintesc tipurile de caracterizare: directa si indirecta.

Elevii sunt repartizati pe grupe de cate patru si le sunt distribuite foile de lucru. (se
aplica metoda cadranului).

Va fi caracterizat personajul IONUT JDER in cca 10 - 15 minute.

La sfarsitul muncii se va face turul galeriei.

Se va discuta despre drumul de initiere(maturizare) a eroului principal - paralela cu


alte personaje literare: de basm, mitologice. Apare notiunea de bildungsroman.
VII.Feed-back;
Se desfasoara pe tot parcursul desfasurarii activitatii de invatare; elevii vor fi evaluati
corespunzator muncii depuse la indeplinirea sarcinii.
VIII.Asigurarea retentiei si a transferului;

(1 minut)

Se fixeaza tema pentru acasa:


Caracterizeaza in scris un personaj care parcurge un drum de initiere dintr-o opera
studiata sau dintr-una citita de tine.

METODA CADRANELOR

Mihail Sadoveanu Creator al romanului istoric romanesc - experientele lui B. P.


Hasdeu sau I. Slavici ramanand in sfera bunelor intentii - Mihail Sadoveanu evoca
momente din trecut, transformand, dupa opinia lui T. Vianu, in mit si colorand liric
realitatea. Inspirandu-se din cronici (Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce), din
literatura populara, din documente, scriitorul realizeaza o opera in care exista o
permanenta alternare de real si fabulos, observatia realista imbinandu-se cu avantul
romantic, documentul cu legenda. De la timpurile indepartate ale existentei noastre pe
aceste meleaguri(Creanga de aur, Vremuri de bejenie), pana in perioada secolului al
XVII-lea, evocata mai ales prin povestiri, trecutul traieste sub o aura legendara, aflanduse la granita dintre real si fabulos, incarcat de lirism. Prozatorul se dovedeste preocupat,
in mod deosebit, de trei momente ale istoriei Moldovei: perioada de glorie, de
independenta si de inflorire sub Stefan-Voievod (Fratii Jderi), perioada luptei pentru
recastigarea prestigiului tarii dupa moartea lui Ion-Voda cel Cumplit si perioada decaderii
din timpul domniei lui Duca-Voda (Nunta domnitei Ruxanda si Zodia Cancerului sau
Vremea Ducai-Voda)Trilogia Fratii Jderi are proportii ea singura de epopee, intrucat
reprezinta o gigantica, impunatoare constructie epica, in care lirismul sadovenian se
topeste intr-o naratiune enorma, homerica. Al. Piru arata cum tehnica din epopeea
clasica se uneste in Fratii Jderi cu tehnica romanului de aventuri de tipul Cei trei
muschetari de Alexandre Dumas - tatal. Lupte, expeditii, victoria de la Podul Inalt,
evocarea unei epoci stralucite din istoria statului moldovenesc cand, intre 1469 si 1475,
domnia lui Stefan cel Mare asigurase libertatea tarii sale, toate dau densitate epica unei
epopei cu ampla desfasurare.

Romanul este fictiune poetica in care se topeste documentul istoric: accentul se pune
intr-o masura mai mare pe eroismul fratilor Jderi, al oamenilor Mariei-Sale, decat pe
figura autentica a lui Stefan Voda. Fratii Jderi sunt rodul fanteziei autorului. Lucrarea
surprinde esenta spiritului epocii, atmosfera ei particulara, problematica ei sociala si
etica al carei element fundamental e lupta istorica a poporului pentru independenta
patriei.

Astfel structura acestei opere devine, in mod necesar, epica.


Marele poet al naturii si amintirii, impregnandu-si proza cu un lirism caracteristic, a creat
in Fratii Jderi o bogatie de peripetii epice, dupa modele homerice, un adevarat epos
coplesitor. Trilogia are o complexa desfasurare. Ucenicia lui Ionut incepe cu evocarea
unui hram al ctitoriei Neamtu in primavara anului 1469, la care participa si Stefan Voda.
Nechifor Caliman istoriseste multe intamplari printre care, mai insemnate sunt
asasinarea lui Bogdan, tatal voievodului, de catre Petre Aron, fratele sau. In ceea ce
priveste 'ucenicia lui Ionut' ea se realizeaza prin probe de foc, prin batalii vitejesti, care
alimenteaza substanta epica a romanului. El se lupta cu mercenarii din slujba dusmanilor
lui Stefan Voda, il scapa de la primejdie pe Alexandrel, fiul domnului, iar dupa ce tatarii
prada tara si o rapesc pe jupanita Nasta, iubita lui Ionut, el se duce s-o scape, intreprinde
o actiune eroica, plina de peripetii, dar zadarnica, intrucat fata preferase sa se arunce in
Dunare, ca si Chira Chiralina din balada, decat sa ajunga roaba intr-un serai.
Titlurile capitolelor sunt, ca-n atatea opere sadoveniene, foarte sugestive si cu
semnificatii complexe. Capitolul XV poarta titlul: Pe neasteptate, Ionut pune la cale
cea mai mare nebunie. Sadoveanu intelege zburdalniciile tineretii, de aceea
zugraveste cu simpatie pe Ionut Jder, eroul principal al trilogiei, dar considera o mare
nebunie actiunea lui asa de imprudenta sub stapanirea impulsurilor, cand porneste pe
urmele Nastei, fara sa mediteze prea mult asupra riscurilor. Jderii cei mari il urmeaza pe
mezin cu gandul de a-l salva. Ionut, in toiul actiunii lui, incepe a capata mai muta
judecata si masura. Presimtind ca fratii mai mari il vor ajuta, desi plecase fara voia si
stirea lor, el ii asteapta in stufurile de pe langa cetatea ienicereasca, unde era seraiul. E
o adevarata expeditie a fratilor Jderi, incununata de succes pentru ca se termina cu
pedepsirea exemplara a lui Suliman beg, plesuvul, unsurosul si coptul de grasime,
stapan al seraiului, caruia ii era destinata si jupanita Nasta.
Materia epica este densa si in volumul al II-lea, Izvorul Alb. Sporesc ispravile vitejesti
ale fratilor Jderi. Jitnicerul Neculaes Albu o rapeste pe jupanita Marusca, dragostea lui
Simion Jder, fiica nelegitima a lui Stefan Voda, apriga ca si ilustrul ei parinte. Lupta lui
Simion Jder pentru eliberarea fetei, in Polonia, are semnificatie politica, intrucat Neculaes
Albu era nepot al logofatului Mihu, unul din marii boieri tradatori, dusmani ai lui Stefan
Voda. Actiunea de pedepsire a lui Neculaes Albu, care-si pierde capul 'dintr-o prostie a
tineretii', dupa vorba asa de inteleapta a lui Amfilohie Sendrea, sfetnicul de taina al
voievodului, are implicatii etice profunde in contextul intregii opere a lui Mihail
Sadoveanu. Neculaes Albu nu e departe de Alecu Ruset, eroul din Zodia Cancerului, care
cade infrant in actiunea lui nechibzuita de rapire a domnitei Catrina, zdrobit de
buzduganul lui Duca Voda. Scriitorul sanctioneaza inca o data dezechilibrul pasional,
lipsa de ratiune, spiritul anarhic. Neculaes Albu se face vinovat nu numai prin rapirea
7

unei fecioare, rapire silnica, ci si prin faptul ca facea jocul dusmanilor lui Stefan Voda,
prin urmare ai tarii, in contrast cu lupta dreapta a fratilor Jderi.
Ultimul volum al trilogiei, Oamenii Mariei-Sale, e insufletit de un elan epic si mai
puternic, incununand toata opera cu evocarea unei eveniment epocal, pentru domnia lui
Stefan cel Mare si a tarii, batalia moldovenilor cu turcii la Vaslui, batalie in care isi afla
sfarsitul Manole Par-Negru si Simion Jder. Acesta e un deznodamant-apoteoza al epopeii,
pregatind, insa, prin alte ispravi eroice.
Titlurile dau o indicatie asupra constructiei epice. E vorba de capitolul X
Intamplarile de mirare ale comisului Jder, pe drumurile Imparatiei si de capitolul XI Alte
intamplari si mai de mirare. Intr-adevar sunt de mirare, apartin baladei si legendei,
actiunile temerare ale lui Ionut ca iscoada pana la muntele Athos, urmarind miscarile
armatei turcesti a lui Solomon Hadambul, conform indicatiilor date de marele voievod al
Moldovei, demonstrandu-si vitejia, dibacia in manuirea armelor chiar in capitala
monstruoasei imparatii inrobitoare. Suflu epic au si evocarile unor lupte preliminare cu
urdiile turcesti date de fratii Jderi, comandanti ai razesimii armate, precum si capturarea
lui Mitru, mare boier, dusman al stapanirii celei drepte.
Alaturi de partea epica pe alocuri apare in epopee si imaginatia lirica a scriitorului, forta
de a plasmui simboluri poetice. Cel mai sugestiv simbol poetic din Fratii Jderi il gasim in
capitolul Vanatoare domneasca si bourul cel tare de la Izvorul alb. De altfel, titlul celui de
al doilea boul e o indicatie catre esente: Izvorul Alb. Stefan cel Mare apare in primul plan.
El pleaca in fruntea oamenilor lui de incredere in cautarea unui pustnic legendar, de la
care asteapta indrumare pentru actiunea lui istorica de aparare a tarii, pentru biruinta
dreptatii poporului sau. Izvorul alb este simbolul legaturii dintre Stefan cel Mare si
traditiile stravechi, neprihanite ale pamantului. Pustnicul n-a mai fost gasit, dar voievodul
a inteles ca adancurile s-au miscat si ca lupta cu balaurul se apropie. Pustnicul era
ucenic al unui sihastru care a fost proroc lui Alexandru cel Bun, profetind ca dupa acesta
va urma o perioada grea pentru Moldova, 'cu miselia razvratirii si a uitarii de Dumnezeu',
pana ce 'va iesi din nouri un bour tanar care va sufla pe nari foc ingemanat'. Acesti
monahi erau din semintie domneasca, aveau o intelepciune si o stiinta mai veche decat
crestinismul si au povatuit pe primii voievozi, Dragos si Bogdan. Cercetand urmele
schivnicului, Stefan cel Mare facea legatura cu intelepciunea magilor din stravechea
Dacie.
Pentru conturarea personajelor Sadoveanu nu foloseste analiza minutioasa a
starilor sufletesti pentru conturarea personajelor care se dezvaluie treptat din
evocarea faptelor, printr-o selectie subtila a momentelor semnificative. Aceasta
miscare epica fuzioneaza permanent cu lirismul intr-o sinteza artistica unica. Ionut Jder
se contureaza ca personaj literar in mod treptat in functie de viziunea artistica
a lui Sadoveanu care e creator de ample povestiri baladesti, opere epico-lirice,
nu de tipuri balzaciene.
Ucenicia lui Ionut, adica formarea lui, este fecunda intrucat prin cucerirea treptata a
intelepciunii el se maturizeaza in focul experientei si devine Comisul Onu, unul din
oamenii de incredere si de nadejde ai Mariei Sale. La inceput, zburdalnicia fireasca a
varstei lui e prinsa in formulari sugestive, lirice, metaforice: 'Era fluture, flacara,
schimbator ca un pui de demon.'
8

Proiectia folclorica da un contur tot mai sugestiv si pregnant virtutilor lui Ionut. El este
mezinul din basme, superior pana la urma fratilor, desi la inceput se dovedeste atat de
nechibzuit in dragoste.
Ca Nica a lui Stefan a Petrei din Amintirile lui Creanga, Ionut Jder confunda realitatea cu
basmul, e copilul universal care crede in propriile lui fantasme. La 12 ani, i-a dat
harmasarului alb, nazdravan ca in povesti, lui Vizir al lui Stefan Voda, sa manance
jaratec, dar calul domnesc l-a lovit cu copita; era sa dea foc grajdului. Tot din cadrul
fanteziei zburdalnice fac parte fratii Onoferi si Samoila care devin Sfarma Piatra si
respectiv Stramba Lemne.
Scrisorile solilor venetieni in Moldova pe langa curtea lui Stefan Voda ajuta la conturarea
personalitatii lui. Parintele Geronimo della Rovere primise de la postelnicul Stefan Mester
confirmarea vitejiei si iscusintei in lupta a lui Ionut: 'te incredintez, cuvioase parinte, ca
acest tanar are minte cat si vitejie'. Nepot al Papei Sixt, Geronimo ii scrie stapanului sau
despre Signor Onu, comandantul cavaleriei razesesti care a prezentat voievodului pe solii
italieni. Scrisoarea venetianului Guido
Solari ne arata pe un strain foarte curio sa
cunoasca pe razesi ca ostasi care participa la lupta de la Voineasa, condusa cu deplin
succes de Comisul Onu.

Opera este plina de virtutile fratilor Jderi care sunt pe primul plan. Titlul ales trilogiei
subliniaza ideea de baza, ca si titlul celui de-al treilea volum care accentueaza
comuniunea dintre 'Oamenii Mariei-Sale' si personalitatea marelui domn. Fratii Jderi sunt
boieri mici, ridicati din razesime. Toti sunt devotati lui Stefan Voda, dar fiecare are calitati
particulare. Simion e deosebit de viteaz si curajos, in toate actiunile lui, un om inchis, un
caracter nestramutat. El cade eroic in lupta de la Podul Inalt, ca si tatal sau, cu care
semana foarte mult. Cristea are graiul dulce si impodobit. Damian are siretenia
negutatorului. Badita Nicoara, calugar la Manastirea Neamtului, in urma unei deceptii
sentimentale, reprezinta intelepciunea. Devotat marelui domn, el devine la nevoie iscusit
in manuirea armelor si viteaz ca si fratii sai.
Ionut, mezinul, intruneste toate calitatile fratilor, de la vitejie pana la diplomatie si
vorbire inflorita, depasindu-si ca-n basme, pe fratii mai mari.
Figura lui Stefan cel Mare e realizat in lumina cronicii marelui domn, adica Letopiset de
cand s-a facut Tara Moldovei, precum si a cronicii lui Grigore Ureche. Voievodul e o
expresie a epocii feudale, un domn autoritar, cu drept de viata si moarte asupra
supusilor. Intransigenta lui in pedepsirea dusmanilor si a tradatorilor de tara, ca boierul
Mihu, e caracteristica eroilor sadovenieni, tari si neinduplecati in sanctionarea miseliei. E
la fel de necrutator cu tatarii care pradasera tara, punand in teapa pe soli si desfacand in
doua pe feciorul hanului, pedepsind cotropirea Moldovei.
E un strateg iscusit, foloseste cu maiestrie terenul in castigarea razboaielor. Diplomat
abil, se inconjoara de sfetnici cu simt politic deosebit, ca Arhimandritul Amfilohie
Sendrea, care-l sfatuieste sa-si aleaga oameni devotati, oameni tineri impotriva puterii
marilor boieri feudali. Fratii Jderi reprezinta noua boierime ridicata pana la divan prin
increderea domnului si virtutile ei.
9

Stefan cel Mare are preocupari carturaresti si artistice. A invatat la scolile Bizantului,
asculta cu infiorare psalmii, calauzeste pe mesterii care-i lucreaza bisericile, vorbeste cu
italienii in limba lor. In viziunea lui Sadoveanu, se pune accentul pe intelepciunea si
iscusinta sa politica si militara, pe comuniunea cu norodul, pe calitatile oamenilor sai, fie
sfetnici apropiati, fie oameni simpli, care duc la apoteoza finala, la cucerirea
independentei patriei. Nu se ocolesc slabiciunile omenesti ale voievodului. Postelnicul
Stefan Mester, om cult format la scolile Venetiei, il califica astfel: 'dupa cum vinul ii e dat
sa-l bea numai voinicii, asemenea si dragostea nu priesc oricui. Insa lui Stefan Voda ii
priesc fiind Maria-sa blastamat asa.'
Eroismul popular isi gaseste omagiul patetic in scena cand, dupa victorie, domnul
ingenuncheaza, cu inima innegurata de mahnire, in cinstea ostenilor cazuti (printre care
si Manole si Simion Jder, ca si batranul Caliman), vorbind celor din preajma din inima.
Inca o data puterea de evocare sadoveniana se sprijina pe auditie. Se stie ca s-au scris
pagini despre simfonia vantului in proza lui Sadoveanu. Universul sau e in proportie
coplesitoare sonor si ne face sa vibram mai ales prin muzicalitatea frazei. George
Calinescu compara sugestiv opera lui Sadoveanu cu o harfa eoliana, in care toate
gandurile, privelistile, figurile sunt puse pe portativ, inca pana si virgulele canta. Paul
Georgescu o numeste un urias coral, asemenea muzicii lui Johan Sebastian Bach. Pana si
titlul ultimului capitol al epopeii, cap. XV, e impregnat de lirismul textelor vechi: Genune
pe genune o cheama.
Pregnanta artistica are si evocarea personajelor feminine, de la Comisoaia Ilisafta
Jderoaia, inteleapta si vorbareata stapana de la Timis, pentru care autorul are o simpatie
usor inundata de umor, pana la jupanita Nasta, cu visurile si spaimele ei, eroina unei
tragice povesti de dragoste; de la frumoasa si bogata Candachia, originara din Barlad,
sotia devotata a lui Cristea Jder, la apriga Marusca, fiica tainuita a lui Stefan Voda, care
bate din picior si lui Voda; de la Moasa Irina Vorniceasa pana la doamna Maria de
Mangop.

Cu simpatie, c-un bland umor, Sadoveanu infatiseaza pe Comisoaia Ilisafta, mama buna
a Jderilor, ocrotitoarea lui Ionut pentru care are o slabiciune aparte, desi nu era fiul ei, ci
numai al sotului.
Exuberanta ei temperamentala, locvacitatea ei fara sfarsit, artistul le evoca printr-un
procedeu invariabil si de efect: o pune sa vorbeasca mereu. Abia o vedem miscandu-se
cu gesturile ei domoale de mama grijulie, de amfitrioana, revarsandu-si generozitatea
unui suflet bogat. O blajina ironie a povestitorului insoteste pana si-n titlul capitolelor
cum ar fi al saselea: Unde se arata si vorbeste iar cunostinta noastra veche, Comisoaia
Ilisafta.
Vorbaria ei are totusi substanta. Are rezerve fata de politica lui Stefan cel Mare,
necrutatoare cu marii latifundiari necredinciosi, mai ales ca e gata de razboaie pentru a
apara independenta Moldovei. Ea lacrimeaza usor din cauza primejdiilor eventuale ce
ameninta pe feciorii ei, totusi ii indeamna la supunere, intuind misiunea istorica a
marelui voievod. Cand afla ca sotul ei Manole si fiul ei Simion au cazut in lupta de la
Vaslui, e cutremurata, dar se pregateste sa plece pentru a implini ritualurile stramosesti.
10

Capodopera a evocarii istorice sadoveniene, prin fuziunea desavarsita dintre epos si


lirism, Fratii Jderi e o epopee ce preamareste acele virtuti morale care constituie zestrea
esentiala a poporului roman, definindu-l intr-o imagine unica.
Geneza:
La baza romanului sta o vasta documentatie. Romancierul a consultat cronicile
moldovene - Neculce, Ureche. Din cronica lui Neculce a retinut mai ales legendele, in
care era evocata figura domnitorului, legende grupate in O sama de cuvinte; de
asemenea a mai consultat Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir. Romancierul a mai
avut in vedere si lucrarile inaintasilor sai, care evocau figura lui Stefan cel Mare:
Alecsandri, Eminescu, Delavrancea, Bolintineanu.
In tesatura romanului Sadoveanu a introdus si motive din balade populare romanesti:
Corbea, Gruia lui Novac, Chira chiralina. De asemenea a mai folosit elemente reale,
controlabile documentar. Aceste fapte, evenimente reale le-a tratat insa cu libertatea
fictiunii artistice: a imaginat scene, dialoguri, a creat personaje, a reconstituit tabloul de
epoca, toate dand senzatia de viata reala, autentica. Faptele, personajele sunt credibile
pentru ca Sadoveanu a dovedit o intuitie si o capacitate rara de a insufla viata trecutului
istoric.
Nu intamplator Sadoveanu se opreste asupra Moldovei secolului al XV.-lea si asupra
domniei lui Stefan cel Mare. El vede in acest timp o epoca de echilibru, de stabilitate si
de armonie, iar in figura lui Stefan cel Mare, un conducator ideal.
Criticul literar Nicolae Manolescu considera, ca din acest punct de vedere, romanele
istorice sunt niste proiectii utopice: dezamagit de societatea in care traia, romancierul isi
cauta refugiul in trecut, intr-o perioada arhaica, caracterizata prin stabilitate si armonie
sociala.
Astfel in Fratii Jderi ne ofera modelul unei democratii taranesti, condusa de Stefan cel
Mare, care reuneste calitatile inteleptului cu cele ale viteazului.
Structura:
Este o trilogie, alcatuita din: Ucenicia lui Ionut (1935), Izvorul Alb (1936), Oamenii Mariei
sale (1942).

In atentia romancierului sta figura domnitorului Stefan cel Mare, dar si familia Jderilor,
slujbasi credinciosi ai domnitorului. Jderii reprezinta razesimea ridicata la rangul boieresc
de Stefan cel Mare, care stabileste o noua ierarhie bazata pe merit personal.
Fratii Jderi este o constructie ampla, epopeica, figura domnitorului si spiritul de sacrificiu
al Jderilor fiind urmarite pe fundalul unei soceietati medievale romanesti.
Sadoveanu realizeaza o constructie epica monumentala, o adevarata cronica a vietii
sociale, economice, politice si culturale a acestei epoci.
Fratii Jderi poate fi considerat un roman al romanelor. Astfel intalnim: romanul formarii
unui caracter, roman istoric, roman de aventuri, roman al eroismului.
11

Trilogia lui Sadoveanu este o epopee eroica, care urmareste destinul individului (Jderii) in
stransa legatura cu destinul colectiv. Romanul are o structura complexa pe doua nivele:
' nivelul social: in cadrul caruia distingem:
' planul istoric (actiunile politice si militare ale lui Stefan cel Mare)
' planul civil (viata moldovenilor)
' nivelul existential: in care distingem:
' planul real (concret al vietii)
' planul miraculos (legendar)
Mijloacele limbii folosite de Sadoveanu
Remarcam in special arhaicitatea textului care rezulta din constructii sintactice
cronicaresti si din muzica domoala a cuvantului ales cu grija, pentru functia lui
evocatoare. Lexicul arhaic are functia unui element de sugestie, la care putem adauga
cuvinte din universul caracteristic armatei moldovenesti sau turcesti. Intalnim constructii
perifrastice cronicaresti, constructii metaforice, constructii arhaice si lexic folosite cu
sens figurat, folosirea perfectului compus care exprima actiuni de scurta durata si de
mare frecventa dar care dinamizeaza actiunea. Intalnim de asemenea schimbarea
frecventa a diatezelor, alternarea perfectului simplu cu prezentul indicativ si punctarea
naratiunii cu forma reflexiva. Procedeele sintaxei poetice, concretizate in enumerari il
ajuta pe Sadoveanu sa detalieze batalia in momentele ei fundamentale. La acestea mai
adaugam prezenta unor fricative si siflante ca s, s, z, t sau a unor vibrante ca r care dau
efect sonor cuvintelor dar contribuie si la impresia auditiva sub care este conceputa
batalia.
Mihail Sadoveanu este creatorul romanului istoric romanesc. Este un mare povestitor,
alaturi de Jon Neculce (perioada veche) si de Jon Creanga (perioada marilor clasici).
Mihail Sadoveanu a lasat o opera monumentala concretizata in peste 100 de volume.
Debuteaza cu o schita Domnisoar N. din Falticeni, intr-o revista din Bucuresti, in 1897.
Din 1901 Mihail Sadoveanu colaboreaza la revista Samanatorul, fiind coaptat in redactia
acestei reviste. Anul 1904 inseamna marea intrare a lui Mihail Sadoveanu in literatura
romana prin debutul editorial cu patru carti: Povestiri, Crasma lui mos Precu, Dureri
inabusite, Soimii.
Referindu-se la acest aspect, Nicolae Iorga preciza ca anul 1904 trebuie numit anul
literar Mihail Sadoveanu. Acest debut editorial anunta inca de pe acum marile teme ale
creatiei sadoveniene: viata celor multi si necajiti, interesul pentru istorie, dragostea fata
de natura.
In acelasi timp cele patru carti evidentiaza exceptionalul talent de povestitor al lui Mihail
Sadoveanu. In 1907 apare la Iasi revista Viata romaneasca si Mihail Sadoveanu va deveni
un colaborator al acesteia.
Romanele istorice:
12

Soimii (1904), Neamul Soimarestilor (1915), Zodia cancerului sau vremea Duca-i Voda
(1929), Creanga de aur (1933), Viata lui Stefan cel Mare (1934), Fratii Jderi : Ucenicia lui
Ionut (1935), Izvorul Alb (1936), Oamenii Mariei sale (1942), Nicoara Potcoava (1952)
Romane sociale: Baltagul (1930), Strada Lapusneanu, Insemnarile lui Neculai Manea,
Mitrea Cocor
Opere inchinate naturii: Imparatia apelor, Valea Frumoasei, Tara de dincolo de negura,
Povestile de la Bradu, Stramb, Istorisiri de vanatoare
Povestiri: Bordeienii, Hanu-Ancutei (1929), Dureri inabusite, Apa marilor, Viata targurilor
de provincie: Locul unde nu s-a intamplat nimic (1933), Barca linistii, Haia Sanis, Floare
ofilita
Lucrari memorialiste: Anii de ucenicie, Cele mai vechi amintiri
Pentru meritele sale Mihail Sadoveanu a fost primit in Academie, rostind cu acest prilej
un discurs de receptie Poezia populara. Dupa al doilea razboi mondial Mihail Sadoveanu
a fost recunoscut ca o mare personalitate a vietii politice si literare. A fost presedintele
Uniunii Scriitorilor. In anii obsedantului deceniu Mihail Sadoveanu face niste
compromisuri, scriind romanele Mitrea Cocor si Pauna mica, romane complet lipsite de
orice valoare literara. Din vasta opera sadoveniana se remarca proza istorica de foarte
buna calitate, operele inchinate naturii si cele care evoca atmosfera apasatoare a
targurilor de provincie.
Intreaga opera traieste prin exceptionalul talent de povestitor al autorului
Ucenicia lui Ionut
Trilogia 'Fratii Jderi' este alcatuita din romanele 'Ucenicia lui Ionut (1935), Izvorul-alb
(1936) si Oamenii Mariei sale fiind un roman epopeic simbolic pentru ca ne gasim in fata
atat a destinului individual cat si cel colectiv, investite cu sensuri simbolice.
Ucenicia lui Ionut - Volumul I - este un roman al cunoasterii primitive, empirice, al
credintelor in mituri si in minuni, al initierii, pentru ca Ionut intra ucenic la ucenicia
armelor din porunca domneasca spre a invata cum sa devina ostas adevarat.
Intriga complicata si imprevizibila, situatiile epice limita, culoarea locala ce contribuie in
buna masura la realizarea tonalitatii, dau, evident, impresia de roman istoric, unde
intalnim formule ale romanului de aventuri practicate de Walter Scott si Al. Dumas.
Hramul Manastirii Neamt, cu care se deschide primul volum este un spectacol
ceremonial ce are rolul de a sublinia maretia voievodului si unitatea dintre acesta si
mase. In acest moment intra in scena Ionut Jder si Nechifor Caliman. Din povestea
batranului staroste, plina de umor, aflam despre razboiul lui Stefan 'cu aceasta tara fara
randuiala', unde poruncesc 'multi stapani'. Acum se contureaza vechiul conflict domnitorboieri.
Facem apoi cunostinta cu familia lui Manole - Par Negru al carui feciori sunt cu totii
inchinati slujbei domnesti: Simion-comis si el; Nicoara - calugar care sub anteriul
monahal poarta arme; Cristea al doilea comis aflat sub influenta frumoasei Candachia,
13

Damian-negutator la Liov dar 'ochiul deschis al domnitorului' peste hotare,


Ionut - mezinul este chemat in slujba domneasca.
Intriga se invarteste, mai ales in jurul tentativei nereusite a lui Gogolea Pogonat de a-l
rapi pe Catalan. Armasarul domnesc are insusiri magice. In el este concentrata puterea
voievodului.
Arhimandritul Amfilohie si parintele Timotei sunt dascali vestiti de la care Ionut are multe
de invatat. Numita 'bildungsroman', 'Ucenicia lui Ionut' este deocamdata un roman al
inocentei. Candoarea tanarului erou este reliefata mereu de catre Nechifor Caliman, care
il numeste 'manz'. Tanarul cunoaste si prima criza erotica. Dragostea pentru jupinita
Nasta, de la Ionaseni, il determina sa tradeze fratia de cruce cu Alexandrel-Voda - fiul
domnitorului. Are prilejul sa-si treaca examenul de ostean adevarat, prin lupta vitejeasca
cu dusmanii lui Voda, salvand viata fiului domnesc. Ionut dovedeste ca este format ca
ostean in timpul luptei contra tatarilor cand il ajuta pe Simion sa captureze pe fiul lui
Mamac Han. Apoi, cum se intampla frecvent in acele vremi, are loc o iesire in prada a
tatarilor in urma careia cade in robie jupanita Nasta - prima dragoste a lui Ionut.
Evadarea necugetata din cadrul familial este pana la urma pentru Ionut o calatorie
cognitiva - tema epopeica si ea in roman. Afland ca jupanita Nasta a fost vanduta unui
serai, Ionut de unul singur se duce s-o scoata din mainile turcilor in chiar cetatea lor bine
aparata. Dar jupanita, pentru care a fost intreprinsa intreaga actiune eroica nu se mai
afla printre cei vii, deoarece preferase sa se arunce in apa decat sa cada in mana turcilor.
Ucenicia lui Ionut
Este considerat un roman al iubirii adolescentine. In acelasi timp poate fi considerat si un
roman al cunoasterii primitive: oamenii cred in superstitii, semne, in practici primitive.
Astfel jupaneasa Ilisafta crede ca soarta omului depinde de un urs mitic; oamenii cred in
cai nazdravani, ca de exemplu Catalan, calul lui Stefan cel Mare.
Volumul incepe cu prezentarea sosirii lui Stefan cel Mare la hramul manastirii Neamtu.
Aparitia domnitorului provoaca emotie si tulburare in randul poporului.
Oamenii discuta despre Stefan cel Mare, ca despre o fiinta miraculoasa. Cu acest prilej
Stefan cel Mare il alege pe Ionut Jder, ca prieten si slujitor al fiului sau, Alexandrel.
Dragostea spontana pentru domnita Nasta il face pe Ionut sa tradeze fratia de cruce cu
Alexandrel. Aceasta prima criza erotica il face pe Ionut sa-si piarda capul si sa expuna
viata lui Alexandrel.
Sub impulsul acestor senimente pentru Nasta Jonut pleaca-n cautarea ei, rapita la
porunca lui Soliman bei. Aceasta evadare necugetata este pedepsita de domnitor si din
acest moment Ionut se straduieste sa devine un ostean adevarat a lui Stefan cel Mare.
Calatoria lui Ionut si toate aventurile prin care trece, au un caracter initiatic; ca si
personajele din basme, drumul si aventurile reprezinta probe, incercari, prin care Ionut
Jder dobandeste experienta si intelepciunea vietii.
Stefan cel Mare caracterizare Fara a fi personajul principal al romanului, fara a fi direct
implicat in actiune, figura lui Stefan domina intreaga desfasurare epica, fiind o prezenta
14

continua nu numai prin vorbele si faptele sale, ci mai ales prin ceea ce spun si gandesc
despre el supusii sai.
Portretul lui Stefan este complex: Stefan apare in mai multe ipostaze:
' domn
' om politic
' bun diplomat
' om al Renasterii
' titor si iubitor de cultura
Portretul fizic este concis, alcatuit din trasaturi esentiale, care sugereaza calitati morale.
Portretul realizat de Sadoveanu aminteste de portretul cronicarului Grigire Ureche: Voda
Stefan, calcand atunci in al patruzecelea an al varstei, avea obrazul ars proaspat de
vantul de primavara. Se purta ras, cu mustata usor caruntita. Avea o puternica strangere
a buzelor si o privire verde, taioasa. Desi scund de statura, cei dinaintea sa, opriti la zece
pasi, pareau ca se uita la el de jos in sus Se vorbeste prin sate despre Maria sa ca-i om
nu prea mare de stat, insa groaznic cand isi incrunta spranceana.
Obrazul ars de vantul de primavara: neodihna, agitatia permanenta a domnitorului
pentru treburile tarii.
Mustata usor caruntita: numeroasele griji si framantari ale domnitorului
O puternica strangere a buzelor: un carecter darz, hotarat
O privire verde, taioasa: capacitatea de a patrunde in esenta lucrurilor, si in sufletul
oamenilor. Se pare ca intreaga forta interioara a domnitorului izvoreste tocmai din
aceasta privire, care ii supune pe cei din jur si ii sileste sa-i asculte.
Groaznic cand isi incrunta spranceana: asprimea si impulsivitatea domnitorului
necrutator cu cei rai.
Sadoveanu imbina caracterizarea directa cu cea indirecta. Din vorbele oamenilor se
contureaza profilul unui domn drept, care pedepseste abuzurile si face dreptate celor
multi si asupriti: Maria sa a facut o randuiala in tara fiecare traieste la locul sau in
pace. Au fost taiati lotri si s-au linistit drumurile; negutatorii nu mai au de nicaieri
sminteala. Iar dregatorii domnesti sunt mai putin grasi decat inainte, avand ceva mai
multa truda. Porunci tari au iesit de la Maria sa.
Stefan cel Mare intemeieaza o nuoa ierarhie sociala, care nu se bazeaza pe avere si
rang, ci numai pe merit personal: Maria sa nu inceta de la o vreme sa suie in trepte
oameni noi, pretuindu-i numai dupa vrednicie. La alte vremuri trebuiau alti oameni.
Bataliile jertfei cereau inimi arse de credinta.
De pe astfel de pozitii democratice, domnitorul duce o politica antiboiereasca, limitand
puterea marilor boieri, si pedepsind nedreptatile acestora: S-a facut lumina si dreptate in
tara Moldovei si boierii cei falosi si pantecosi si-au plecat grumazul si s-au supus.
15

Calatorii straini prin Moldova remarca iscusinta domnitorului care are o oaste platita
dintre cele mai bine organizate. Astfel calugarul Gerolamo remarca chibzuinta strategica
putin obisnuita fruntilor incoronate.
Chiar de la inceputul domniei Stefan isi da seama ca este necesar sa concentreze
intreaga putere in mainile domnului pentru a pune capat anarhiei, luptelor pentru putere:
Razboiul meu il am cu aceasta tara fara randuiala. In tara asta umbla neoranduielile ca
vanturile. Am gasit in tara asta si multi stapani. Nu trebuie sa fie decat unul.
In toate situatiile Stefan se straduieste sa fie drept, nepartimitor: Judetul nostru nu se va
clati niciodata din cumpana dreapta.
Impresia calatorilor straini este ca Stefan e omul cel mai potrivit pentru epoca
respectiva, reprezentand cel mai bine aspiratiile si interesele neamului sau. Intre
domnitor si supusii sai circula un sentiment de iubire si pretuire: Dumnezeu a trimis tarii
la timp pe barbatul dorit de morti si astepatat de vii. Simteam din cei mai multi o
comuniune calda cu printul lor si o iluminare sufleteasca.
Portretul domnitorului intelept se completeaza cu imaginea conducatorului iscusit, care
stie sa pregateasca si sa castige victoria impotriva turcilor.
O alta ipostaza este aceea de om al Renasterii, protector al artei, titor de manastiri si
cunoscator al vechilor texte. Astfel se spune despre Stefan ca a baut apa intelepciunii din
aceeasi fantana rasariteana, din care s-a adapat apusul. Deci Stefan s-a format in
monarhi si dascali ai Bizantului. Domn prevazator si bun diplomat, incearca sa realizeze o
alianta aniotomana.

Personajul devine mai convingator si prin faptul ca cunoaste si momente de nehotarare,


de indoiala. Sentimentele celor din jurul sau sunt de respect si iubire.

ETAPELE LECIEI/
TIMP

OBIECTIVE
OPERAIONALE

CONINUTUL LECIEI

ST
DI
Salutul, verificarea
conversaie

I. Moment
organizatoric
1 min.
II. Verificarea temei
5 min.
O1 - s dea scurte
informaii despre autor
i oper;
O2 Sa stabileasc
universal tematic

prezenei

elevilor,

scurt

Se verifica tema pentru acas: Elevii prezint n


format pps, date despre Mihail Sadoveanu si opera
sa.
Mihail Sadoveanu (1880-1961) prozator, a crui
oper cuprinde toate speciile epice.
Coordonatele tematice:
- evocarea trecutului istoric;
16

- natura;
- aspectele sociale;
- viaa satului/viaa trgurilor;
Particularitatea prozei const n dinstincia dintre:
- romanele istorice care evoc imaginea Moldovei n
Evul Mediu romnesc (Neamul oimretilor, Fraii
Jderi, Zodia Cancerului);
- crile de cltorie, vntoare i pescuit (ara de
dincolo de negur, mpria apelor, Ochi de urs,
etc.).
III. Actualizarea i
sistematizarea
cunotinelor
acumulate anterior
12 min.

Profesorul reitereaz aspecte legate de autor si


opera sa.

con
euris
exp

IV. Captarea ateniei


5min.

Vizionare fragment din ecranizarea filmului Fraii


Jderi(1973)

Activ
grup

V. Enunarea temei i a
obiectivelor
1 min.

Este anunat tema leciei i sunt enunate obiectivele


ce se vor a fi atinse.

Te
VI. Dirijarea nvrii
28 min

Romanul Fraii Jderi apare ca o trilogie istoric:


- Ucenicia lui Ionu (1935)
O3-

identifice - Izvorul Alb (1936)

structura romanului ;

- Oamenii Mriei Sale (1942)


Fragmentul din manual face parte din capitolul XI,
(Ionu Jder afl o capcan gtit stpnului su) i
prezint
dou
personaje
angajate
ntr-o
cltorie/aventur.
Elevii marcheaz n caiete schia de pe tabl.
Dup ce se citete fragmentul din manual (pagina
148) se pun ntrebri referitoare la text:

O4-

explice - Cum explicm titlul primului volum Ucenicia

semnificaia titlului

lui Ionu?
sinonime pentru ucenicie = nvare, slujire;
-Aventur
-Cltorie
-Cunoatere

17

- Precizai cele dou grupuri implicate n conflict


i natura conflictului (personajele);
romnii i leii.
- Jder cel mititel
-Alexndrel-Vod
-jupn Dumitru Criv-medelnicerul, Coman,
Botezatu;
- Care sunt modalitile de expunere utilizate n
acest fragment? Identificai pasajele care descriu
lupta.
Care sunt reperele spatio-temporale?
O5 - s prezinte
reperele spatiotemporale

Elevii rspund:
- locul - definit doar prin prisma peisajului;
se caut n text reperele spaiale;

-loc: are n dreapta un rediu prpstios, lng o


balt fr stuh; nu putea fi n alt parte i mai
grabnic o alt aprare mai sprijinit dindrt i
din lturi;
- timpul - definit doar prin prisma evenimentelor
istorice;

-timp: curgerea ploii aproape contenise i


rmsese numai negura; o lumin palid de lun
se cernea prin pcl; era poate ctre a treia
straj a nopii.
- Care este scopul aciunilor ntreprinse de cei doi
prieteni, Ionu Jder i Alexndrel? (eliberarea
domniei Nasta din minile leilor);
- Care este rolul lui Ionu Jder n aceast cltorie?
(Ionu Jder cltorete mpreun cu fiul domnesc,
Alexndrel, pentru a-l apra de primejdii);
- Cum se contureaz imaginea drumului? Ca o
cltorie sau ca o aventur? Argumentai!
- Ca o aventur deoarece implic riscuri. Cei doi
tineri sunt vnai de dumani, li se ntinde o capcan
la Ioneni.
- Putem vorbi de mai multe secvene n cltoria
celor doi?
18

-Dou secvene: pn la locul unde se desfoar


lupta i adpostirea.
Cu ce condiii se confrunt Ionu n lupt?
- Condiiile sunt favorabile celor atacai deoarece
atacatorii sunt constrni s atace doar printr-un loc.

-selecteaz din text citate care exprim evoluia


strilor sufleteti ale lui Ionu n situaia limit
prezentat;
-Jder fluier ncet-ca i cum pierdea n acea
clip toate: ndejde, dragoste, via; i
mrturisea cu umilin c frica lui e fr cusur;
se tngui Jder cel mititel;
-judecata i era ntreag i lucra cu hrnicie;

VII. Asigurarea feedback-ului (1)

Are loc pe parcursul leciei, ntrirea fcndu-se prin con


aprecieri verbale i prin efectuarea fulger a ctorva act
exerciii de identificare i de motivare.
front

VIII. Asigurarea
reteniei i a
transferului
1 min.

Lucru individual tema pentru acas: Ex.9/151

Realizeaz n scris pa baza fragmentului,


caracterizarea personajului Ionu Jder, avnd n
vedere: Incadrarea personajului ntr-o tipologie;
calittile care ies n eviden n situaia dat;
diversitatea tririlor sufleteti; mijloace i
procedee de caracterizare; evoluia personajului
de la naivitate la asumarea responsabilittii
( maturizarea ntr-o situaie-limit);
Elevii noteaz n caiete sarcina de soluionat pentru
viitoarea or de limba romn.

19

indiv

FI DE LUCRU
Fia 1
n acest timp Alexndrel-Vod lepda dulama i primea de la un slujitor sabia; se
ntoarse ctre ameninri zmbind cu nepsare. Dintr-o dat n nfiare I se arat semeia
i-I sclipeau n aburul lunii ochii, pndind vntorete i piezi.
Jder se inea cu mult mai umilit n faa unei primejdii viitoare. i ferise calul n tufe, i
descnta uneltele aplecndu-se asupra lor. Ca i otenii de meserie se dosise dup un copac al
dumbrvii. ns voievozii au alt rnduial n lume, se gndi el, i trebuie s se ie n orice
mprejurare cu fal!
-ce statut social reflect fiecare personaj?
-ce trstura moral e evideniat n cazul lui Alexndrel?
-ce procedee de caracterizare sunt folosite?
-ce semnificaie are reflecia lui Ionu din final (monologul interior)?
Fia 2
nici n-am crezut noi vreodat s avem asemenea ncaz cu nite feciorai nebuni. Este
mai cu sam unul la care am stat i ne-am uitat ca la Belzebut. Vrednic i cu semeie se ine
coconul, iar noi nu-i putem face nico stricciune. ns tovarul su are ntr-nsul jratic i
piper.
-avnd n vedere aceast mrturie a unui lotru, precizeaz trstura dominant a
fiecruia dindre cei doi adolesceni;
Fia 1
n acest timp Alexndrel-Vod lepda dulama i primea de la un slujitor sabia; se
ntoarse ctre ameninri zmbind cu nepsare. Dintr-o dat n nfiare I se arat semeia
i-I sclipeau n aburul lunii ochii, pndind vntorete i piezi.
Jder se inea cu mult mai umilit n faa unei primejdii viitoare. i ferise calul n tufe, i
descnta uneltele aplecndu-se asupra lor. Ca i otenii de meserie se dosise dup un copac al
dumbrvii. ns voievozii au alt rnduial n lume, se gndi el, i trebuie s se ie n orice
mprejurare cu fal!
-ce statut social reflect fiecare personaj?
-ce trstura moral e evideniat?
-ce procedee de caracterizare sunt folosite?
-ce semnificaie are reflecia lui Ionu din final (monologul interior)?
20

Fia 2
nici n-am crezut noi vreodat s avem asemenea ncaz cu nite feciorai nebuni. Este
mai cu sam unul la care am stat i ne-am uitat ca la Belzebut. Vrednic i cu semeie se ine
coconul, iar noi nu-i putem face nico stricciune. ns tovarul su are ntr-nsul jratic i
piper.
-avnd n vedere aceast mrturie a unui lotru, precizeaz trstura dominant a
fiecruia dindre cei doi adolesceni;

21