Analiza regionala

I. Regiunea de Vest a Romaniei

Judete componente : Arad , Caras-Severin , Hunedoara , Timis .
Suprafata : 32,034 km2 (13,4 % din totalul suprafetei tarii )
Componenta : 42 orae (din care 12 municipii) i 276 comune (318 uniti administrativ teritoriale)
Profilul regiunii caracteristici geografice
Regiunea de Vest a Romaniei are un relief variat i armonios distribuit n zone de cmpie, deal
i munte. Zonele de cmpie fac parte din Marea Cmpie de Vest i predomin n judeul Timi.Clima
este continental-moderat, cu influene sub-mediteraneene, pe culoarul Dunrii i Valea Cernei, cu
temperaturi medii multianuale ce oscileaz ntre 10-12 0C. Cderile de ap se situaz n jurul unei medii
de 560-580 l/m2 anual, uor mai ridicate n zonele montane.
Pozitia geografica a celor trei judete de frontiera ( Arad, Caras-Severin si Timis ) asigura
Regiunii de Vest un gred de deschidere determinant pentru viitorul sau si constituie un atuu major , iar
prezenta Dunarii , care formeaza partial frontiera cu Serbia , intareste aceasta dimensiune de "zona de
trecere, zona de contacte" .
Populaia Regiunii Vest este caracterizat de diversitate cultural, comunitile romne
coabitnd cu cele ungare, germane, rrome i srbe. n 2002, minoritile naionale reprezentau 11,7%
din totalul populaiei din regiune. Din 1990, populaia regiunii a sczut constant, de la 2.201.717, la 1
930 458 locuitori n 2005 locuitori, ca urmare a unei rate negative a natalitii i emigraiei externe a
populaiei din regiune. Densitatea populaiei la 1 iulie 2005 era de 61,1 loc/km 2 n 2005, considerabil
mai mic fa de densitatea populaiei la nivel naional (90,9 loc/km 2).
Regiunea se confrunt cu un proces de mbtrnire demografic, efectele sale n viaa
economic i social urmnd s fie resimite dup anul 2005, cnd n populaia n vrst apt
de munc vor intra generaiile, reduse numeric, nscute dup 1990.
Gradul de urbanizare al Regiunii (63,6% populaie urban) este mai mare dect media
naional (54,9%), iar judeul Hunedoara are cea mai ridicat rat de urbanizare din ar, dup
capital, respectiv 76,9% populaie urban.
n ceea ce privete spaiul rural acesta se caracterizeaz din punct de vedere demografic
printr-o densitate redus a populaiei, declin demografic datorat migraiei i mbtrnirii
populaiei, rata mortalitii relativ ridicat i o capacitate sczut de rennoire demografic.
Relieful regiunii
Regiunea de Vest se caracterizeaza printr-un relief variat si armonios distribuit in zone de munte,
deal si campie, care coboare in trepte de la est spre vest.
Sectorul montan al regiunii este reprezentat de unitati montante apartinand Carpatilor
Meridionali si Occidentali si predomina in judetele Caras-Severin si Hunedoara, unde muntii ocupa
circa 65 % din suprafata totala .
Sectoarele de deal sunt incluse Dealurilor Banatului si Crisanei, subunitate a Dealurilor de Vest .
Dealurile Crisanei fac tranzitia intre Muntii Apuseni si Campia Crisurilor , avand un caracter piemontan
si o altitudine medie de 200-300 de m .Dealurile Banatene continua spre sud Dealurile Crisene si au ca

si trasatura distincta caracterul discontinuu. Aceste dealuri se constituie ca o treapta de tranzitie intre
zona montana , repezentata de muntii Banatului si sectoarele mai joase de campie dinspre vest.
Clima regiunii
Regiunea de Vest prezinta cateva trasaturi climatice care o individualizeaza intre regiunile tarii .
Asezarea geografica a regiunii, precum si varietatea formelor de relief determina caracteristicile majore
ale climatului, dar si nuantele locale ale acestuia. Cea mai mare parte a regiunii de Vest cade sub
incidenta climatului temperat continental de tranzitie, cu influente submediteraneene.
Temperatura medie anuala oscileaza intre 10-12 grade , cu valori mai ridicate in Campia de Vest
si de-a lungul Dunarii. In ceea ce priveste temperatura medie anuala de vara (iulie) m aceasta are valori
diferentiate ,astfel : in unitatile Campiei de Vest, izoterma de vara are valori cuprinse intre 21-23 de
grade . In zona Dealurilor de Vest si a muntilor mai scunzi din Muntii Banatului , izoterma de vara
inregistreaza valori de 18-21 grade , in vreme ce zona montana inalta se caracterizeaza prin valori
termice de vara sub 18 grade Celsius.
Temperatura medie anuala de iarna (ianuarie) , cunoaste si ea variatii spatiale. Astfel , iernile
cele mai blande , cu o izoterma de -1 - +1 grad , se inregistreaza in sudul si centrul Campiei Timisului.
Cantitatea medie a precipitatiilor este un indicator climatic important pentru caracterizarea
climatica. Cantitatile relativ mari de precipitatii se datoreaza influentelor oceanice vestice, dar si celor
submediteraneene. In zona de campie , media anuala a precipitatiilor depaseste 600 de mm in partea
sudica si estica si chiar 700 de mm la contact cu zona deluroasa.
Hidrografia regiunii
Din punct de vedere hidrografic , se remarca existenta unor retele de suprafata importante ce
apartin bazinelor Muresului, Crisului Alb, Crisului Negru, Begai , Timisului. Este de remarcat ca toate
cursurile de apa ale regiunii sunt afluente fluviului Dunarea, care reprezinta cel mai mare curs de apa
din Regiunea Vest .
Vegetatia si fauna
Din punct de vedere a zonalitatii latiduinale a vegetatiei , cea mai mare parte a teritoriului
Regiunii Vest sunt incluse zonei silvostepei, cu o sub zona a palcurilor de padure de stejari. La nivelul
Regiunii Vest se intalnesc 20 de specii de plante rare , periclitate , care necesita masuri de conservare .
Amintim : pinul negrul , floarea de colt , narcisa , arnica, crucea voinicului.
Din punct de vedere pedogeografic , regiunea Vest se include in regiunea carpatica si in regiunea
banato-crisana. Toate clasele de soluri sunt bine reprezentate in regiune, prezentand si o etajare
altitudinala. Astfel , Campiei Banato-Crisene ii sunt specifice molisolurile. In dealurile Banatului si
Crisanei s-au dezvoltat argiluvisolurile si cambisolurile, iar in zona montana predomina spodosolurile.

Tabel 1 Modul de folosinta a fondului funciar

Modul de folosinta a fondului funciar

Anul
2011

2012

2013

2014

Total ( HA )

3203317

3203317

3203317

3203317

Agricola

1872375

1868417

1867381

1866423

Arabila

1089780

1088813

1090282

1091175

Pasuni

537522

534898

532148

529864

Finete

211528

211202

211235

211245

Vii si pepeniere
viticole

8181

8400

8625

8668

Livezi si
pepeniere
pomicole

25364

25104

25091

25471

Trenuri
neagricole total

1330942

1334900

1335936

1336894

Paduri si alta
vegetatie
forestiera

1101707

1105547

1104967

1104457

Terenuri
degradate

54018

54644

54698

55233

In regiunea Vest exista un total de 3.203.317 hectare de suprafata . Suprafata agricola a regiunii
a suferit o usoara scadere din anul 2011 pana in anul 2014 unde a ajuns l.866.423 de la 1.872.375 ( a
scazut cu 5952 de hectare ) .
Suprafata arabila a avut , in schimb , o evolutie ascendenta , plecand de la valoarea de 1.089.780
in anul 2011 si ajungand la valoarea de 1.091.175 in anul 2014 .
S-a inregistrat o scadere considerabila in sectorul pasunilor , acolo unde din anul 2011 , de la
valoarea de 537.522 de hectare s-a ajuns in anul 2014 ka 529.864 de hectare.
Pe judete , Judetul Timis detine monopolul la suprafata agricola , cu un numar de 621.299 de
HA in anul 2014. la suprafata arabila , cu un numar de 531.472 de HA in anul 2014 si la suprafata cu vii
si pepeniere viticole, cu o suprafata de 4.121 de HA in anul 2014 . Judetul Caras-Severin detine cea mai
mare suprafata de pasuni , avand un numar de 179.349 de HA in anul 2014 . Judetul Hunedoara a
inregistrat cea mai mare suprafata de finete , avand un numar de 82.771 de HA in anul 2014.

Tabel 2 Imbunatatiri funciare

Modul de folosire 2011

2012

2013

2014

Suprafata totala
amenajata

54.324

54.324

54.324

54.324

Suprafata agricola 52.883

amenajata

52.858

52.834

52.693

Teren arabil

49.533

49.509

49.368

49.558

Cu privire la amenajarile pentru irigatii , s-au inregistrat cele mai mari suprafete amenajate
pentru irigatii , suprafata totala de 54.324 de Ha.
Suprafata agricola irigata este de 52.883 Ha in anul 2011.
In perioada analizata 2011 2014 , judetul Arad detine monopolul cu privire la suprafata
agricola amenajata cu sistem de irigare. Suprafata totala fiind de 29.124 de Ha. La polul opus se afla
judetul Hunedoara , care a reusit sa detina doar 9.690 de Ha de suprafata amenajata cu sistem de irigare.

Tabel 3 Pricipalele culturi agricole

Principalele
culturi

2010

2011

2012

2013

Total

761.427

842.719

836.810

872.392

Cereale pentru
boabe

555.902

633.570

628.399

646.593

Grau

219.288

203.541

186.828

222.511

Secara

614

706

555

803

Orz

15.816

13.029

13.186

19.900

Ovaz

27.260

36.336

33.382

27.871

Fasole boabe

295

267

386

442

Tutun

120

35

19

11

Cartofi

30.562

26.058

25.798

20.113

Legume

29.182

30.662

30.416

32.672

Rapita

18.504

25.613

3,187

16.786

Sfecla de zahar

562

790

2.436

2.291

Floarea soarelui

58.353

52.658

73.988

89.984

Din analiza facuta pe principalele culturi agricole , putem afirma ca culturile cu cereale detin
ponderea cea mai mare cu un numar de 646.593 de tone in anul 2014 , din acestea 222.511 tone
fiind reprezentate de grau .

Tabel 4 Ramuri agricole

Ramuri agricole

2010

2011

2012

2013

Total

126,8

93,6

88,1

117,3

Vegetala

134,8

93,8

83,2

125,1

Animala

115

93

99,5

103

Din analiza facuta asupra ramurilor agricole , putem afirma ca atat ramura vegetala , cat si
cea animala au suferit o scadere , urmata de o crestere a ponderii in intervalul anilor 2010-2014 , de
la 134,8 % la 125,1 % , respectiv de la 115 % la 103 % .
Resursele naturale existente
1.Resurse subsolice importante
Ca urmare a alctuirii geologice complexe i a reliefului variat, Regiunea Vest posed bogate i
diverse resurse subsolice dintre care se pot aminti: hidrocarburi lichide i gazoase (petrol i gaze
naturale) n special n zona de cmpie, minereuri de metale feroase i neferoase care predomin n
zonele de deal i de munte, zcminte de crbuniconcentrate mai ales n judeele Hunedoara i
Cara-Severin i materiale de construcii.
2. Bogate resurse de ape termale i minerale
Structura geologic i tectonica Regiunii Vest au favorizat exploatarea i valorificarea bogatelor ape
termale, minerale i de ap plat din regiune, care au fost cunoscute i captate din cele mai vechi
timpuri. Potenialul balnear al apelor termale este valorificat n urmtoarele staiuni de interes
naional i regional: Bile Herculane (judeul Cara-Severin), Geoagiu-Bi (judeul Hunedoara) i
Moneasa (judeul Arad), dar i n alte staiuni mai mici, de interes local. Sunt valorificate intens
apele minerale de la Lipova (judeul Arad) i Buzia (judeul Timi), precum i apa platde la Bile
Herculane.
3. Potenial teren agricol
Potenialul agricol al Regiunii Vest se bazeaz pe terenurile agricole fertile, n special pe existena
molisolurilor care datorit coninutului ridicat de humus sunt cele mai fertile soluri pentru cultura
plantelor. Rspndirea mare a acestui tip de soluri n Regiunea Vest, ct i fertilitatea ridicat a
acestuia a transformat Cmpia Banato-Crian n cea de-a doua mare zon agricol a rii.
4. Importante resurse forestiere i dezvoltarea sectorului de exploatare i prelucrare a lemnului
Regiunea Vest deine importante resurse forestiere, care depesc media naional, cu precdere n
zonele de deal i de munte, respectiv n judeele Hunedoara i Cara-Severin. Gradul ridicat de
mpdurire din arealele montane a favorizat dezvoltarea unui sector intens de exploatare, cu uniti
de prelucrare a lemnului la marginea muntelui, care a stat la baza dezvoltrii economiei din acea
zon.

2 . Regiunea de Sud-Vest a Romaniei

Suprafata : 29,212 km2
Judete componente : Dolj, Olt, Valcea, Mehedinti si Gorj.
In 2005 , Regiunea Sud-Vest Oltenia avea o populatie de 2.306.450 locuitori ( 10,67 % din
populatia totala a tarii ).
Relieful regiunii are o distributie relativ echilibrata , cuprinzand munti , campii , dealuri si
podisuri . In partea de nord a Olteniei , relieful este muntos si deluros , predominand padurile si
pasunile alpine. Zona de campie este specializata , in principal , in cultura de cereale
Reteaua hidrografica , alcatuita in princial din fluviul Dunarea, raurile Olt si Jiu , confera
regiunii rolul energetic principal in Romania (71,57% din totalul productiei hidroelectrice ) .
Regiunea Sud-Vest realiza , in anul 2004 , un PIB de 2.443,9 euro/locuitor ( 83,33 % din
media nationala ) la care sectorul serviciilor a contribuit cu 48,23 %, industria cu 33,75% si
agricultura cu 11,62% . Nivelul redus de dezvoltare al regiunii se datoreaza si volumului scazut de
investitii straine directe , regiunea atragand doar 745 de milioane de euro pana la finele anului 2005.
Procesul de restructurare economica a facut ca o mare parte din populatia somera in varsta din
mediul urban sa se orienteze catre mediul rural, unde practica o agricultura de subzistenta. Procentul
mare al populatiei rurale si suprafata intinsa a terenurilor arabile , in special in partea sudica a
regiunii , fac din agricultura sectorul predominant in economia regionala. Astfel, numarul in crestere
al persoanelor ocupate cu agricultura si faramitarea terenurilor in urma reformei privind proprietatea
, precum si utilizarea unor tehnologii putin avansate , au condus la o descrestere notabila a
productivitatii muncii in acest sector.
Sectorul extractiv ( carbune energetic si petrol ) constituie inca o componenta importanta in
economia regiunii. In judetul Gorj se gasesc cele mai multe intreprinderi cu profil extractiv.
Regiunea are o suprafata agricola totala ( de foarte buna calitate ) de peste 1,8 milioane HA ,
reprezentand 12,3 % din terenul agricol din Romania , si , de asemenea , beneficiaza de importante
resurse hidroenergetice ( Dunarea,Oltul,Jiul ) si termoelectrice ( bazinul carbonifer Jiu-Motru ) ,
Oltenia fiind cel mai important producator de energie aproximativ 3/4 din totalul pe tara.
Agricultura reprezinta o resursa importanta pentru regiunea Oltenia cu peste 1 milion ha
utilizate pentru cultura cerealelor ( in special porumb si grau ), a plantelor uleioase ( in special
floarea-soarelui ) , legume ( soia,mazare,fasole,rosi,varza,ceapa ) si fructe ( mere,pepeni verzi,
pepeni galbeni, struguri ) cartofi, sfecla de zahar.
n zona sudic a regiunii culturile cerealiere ocup mari suprafee, n special n judeele Olt,
Dolj i sudul Mehediniului. n zonele deluroase din Gorj i Vlcea livezile ocup arii importante.
Cea mai cultivat specie pomicol este prunul din care se produce uic, o butur specific
zonei; de asemenea se mai cultiv mrul, nucul (la Rmnicu Vlcea se gsete o cunoscut staiune
de cercetare), piersicul, caisul i smochinul fiind specifice zonelor mai calde din sud i vest. n
zonele montane din nord ( n partea de nord a judeelor Vlcea i Gorj i n vestul judeului
Mehedini ) locul culturilor agricole este luat de pduri i pajiti montane.

n zonele Drgani, Drgneti, Segarcea, Strehaia i Dbuleni podgoriile ocup suprafee

extinse; dac n zona Drgani predomin soiurile nobile de vi de vie, n restul regiunilor soiurile
cele mai frecvente sunt cele hibrid din care se produce cunoscutul zaibr. n zona luncii Oltului se
practic legumicultura, iar n zona oraului Dbuleni se cultiv pepeni verzi.
Tabel 1 Amenajari pentru irigatii

Amenajari pentru irigatii

2010

2011

2012

2013

Suprafata
totala

604,690

601,119

601,119

601,119

Suprafata
agricola
amenajata

576,526

573,012

572,919

572,761

Teren arabil

539,016

535,457

535,364

535,206

Cu privire la amenajarile pentru irigatii , in anul 2010 s-au inregistrat cele mai mari
suprafete amenajate pentru irigatii cu suprafata totala de 604,690 HA .
Suprafata agricola irigata este de 576,526 HA in anul 2010 .
Tabel 2 Principalele culturi agricole

Principalele culturi

2010

2011

2012

2013

Cereale pentru
boabe

747,767

791,649

789,012

819,151

Secara

3,976

3,100

2,292

3,106

Grau

403,705

350,049

311,349

387,170

Orz

26,371

14,584

20,166

30,304

Ovaz

19,061

19,596

20,759

19,068

Porumb boabe

276,396

386,455

414,269

346,643

Plante uleioase

156,486

138,946

131,904

148,133

Tutun

20

134

162

143

Plante
medicinale

3,098

613

302

38

Cartofi

18,135

18,53

15,113

14,090

Pepeni verzi si
galbeni

8,151

8,792

8,785

7,466

Varza alba

154,654

152,548

145,332

159,651

Tabel 3 Categorii de vii