Managerii care au ramas fara job ca urmare a restructurarilor operate de companii sau care pur si simplu nu

reusesc sa isi gaseasca un nou loc de munca de multa vreme au gasit strategii mai putin obisnuite prin care
sa para mai "angajabili" in ochii potentialilor angajatori.

"Am intalnit multe modificari in CV- urile oamenilor care isi cauta un loc de munca, printre care se afla si
cei din randul middle si top-managerilor. Ei vin cu noi strategii, incercand sa mascheze cele mai recente
experiente profesionale in asa fel incat sa para mai mult decat ceea ce sunt", sustine Yiannis Lagos,
executive director in cadrul companiei de investitii Global Eye si managing partner in cadrul diviziei de
consultanta organizationala a grupului People First.

Functia de pe cartea de vizita, argument la negociere

Un exemplu de strategie
frecvent folosita de angajatii
pe piata de retail, unul din
domeniile in care activeaza
Global Eye, este aceea de a
trece cat mai multe pozitii
manageriale la rubrica de
experienta profesionala, desi
rolul pe care l-au avut in
companie nu era unul
managerial.
Practic, angajatii nu mint
atunci cand isi completeaza
CV-urile, ci profita de greselile
fostilor angajatori, care le-au
permis sa-si treaca pe cartea
de vizita functii mari de
conducere.
"Ceea ce se intampla acum
pe piata locala imi aminteste
de o experienta pe care am
avut-o in Arabia Saudita,
unde, daca ar fi trebuit sa
actionam dupa informatiile din CV-uri, toti localnicii ar fi trebuit sa fie angajati ca manageri", isi aminteste Lagos, care
a intervievat un angajat care a avut anterior functia de "fax manager" - din care era responsabil cu trimiterea si
receptionarea faxurilor in companie - si care solicita un job pe o pozitie manageriala.
"Cred ca avem o serie de 'fax managers' pe piata locala. Trebuie sa intelegem ca titulatura de pe cartea de vizita nu
va garanta o cariera stralucita. Daca ai functia de manager intr-o companie, asta nu inseamna ca automat trebuie sa
te muti intr-o alta companie pe aceeasi pozitie", apreciaza Lagos. De exemplu, un director care a avut in subordine
un departament de cateva persoane nu poate pretinde angajatorului sa-l angajeze pe o pozitie in care sa coordoneze
o suta de oameni.
Referintele de la fostii angajatori ii dau de gol
"E normal ca oamenii sa-si modifice CV-urile si sa-si treaca tot felul de alte informatii in ele dupa ce au avut 23 interviuri de angajare esuate. Ei nu prea mint in legatura cu functiile pe care le-au avut in companie, ci de regula
spun ca au avut mai multe atributii decat au avut in realitate", precizeaza Eliza Nechifor, coordonator de marketing si
comunicare in cadrul companiei de recrutare Manpower. Un CV bine redactat ii aduce candidatului sansa de a fi
selectat pentru un interviu, insa nu il asigura ca va primi jobul. Candidatul trebuie sa ia parte la o serie de interviuri, in
care i se cer si datele de contact de la fostul angajator.
"O companie serioasa care vrea sa angajeze un manager se asigura ca s-au facut verificari suplimentare pentru
candidatii inscrisi pe aceasta functie. Noi solicitam candidatilor contacte de la fostii lor manageri, care sa ne spuna
daca era intr-adevar angajat pe functia respectiva, ce atributii avea si care este motivul pentru care a plecat", a
adaugat Nechifor. Intr-o perioada in care gasirea unui loc de munca a devenit foarte dificila, pare greu ca o aplicatie
pentru un job sa iasa in evidenta din sutele de CV-uri pe care le primesc companiile. Unul dintre secretele de
redactare il reprezinta folosirea unor cuvinte-cheie pentru atributiile jobului pe care il solicita, intrucat folosirea lor
poate face dferenta pentru recruiter.
Exista insa si companii de recrutare care nu au sesizat nicio modificare in ceea ce priveste strategiile angajatilor de a
deveni mai usor de angajat.
"Nu am remarcat nicio schimbare in ceea ce priveste redactarea CV-urilor. Nu cred ca e un trend in asta, singurul
lucru pe care l-am remarcat este ca primim mai multe", sustine Madalina Uceanu, director executiv in cadrul
companiei Aims.

CV-urile cosmetizate, usor de recunoscut

Vestea proasta pentru astfel de candidati este ca un recruiter cu experienta va sesiza relativ usor daca un CV este
"cosmetizat".
"Cand ii spui cuiva sa-ti descrie activitatea dintr-o zi, iti poti da foarte usor seama daca a avut o pozitie manageriala
sau nu. Daca il intrebi cate persoane i se adreseaza direct atunci cand au probleme si iti raspunde ca niciuna, 'sunt
doar eu si faxul meu', atunci vezi care este diferenta", adauga Lagos.
O solutie pentru angajatii care vor sa devina mai usor de angajat este aceea de a apela la consultanta, pentru a
vedea care sunt modalitatile de imbunatatire a abilitatilor si de a-si cauta cel mai potrivit job in raport cu acestea.
"In prezent, multe companii schimba din angajatii vechi, mai ales pe aceia despre care cred ca nu se descurca foarte
bine, cu oameni din aceeasi piata care au potential si sunt mai performanti", a adaugat Lagos.
El a mai precizat ca este normal ca in perioadele de boom economic companiile sa nu mai fie atente la detalii si sa
faca angajari fara sa se asigure ca persoanele care lucreaza in companie sunt potrivite pentru pozitia pe care o au.
"Companiile din intreaga lume cheltuie anual o mie de miliarde de euro pe an din cauza ca nu angajeaza persoana
potrivita pentru rolul respectiv in business", apreciaza el.
Cum recunosti angajatii productivi?
Cercetarile din psihologie arata ca fiecare om este condus in cariera de valori care se formeaza la varste cuprinse
intre sase si zece ani. Denumite "motivatori ascunsi", aceste valori dirijeaza comportamentul uman si nu se schimba
decat daca se intampla un eveniment major in viata noastra.
"Cel mai frecvent intalnite valori din mediul de afaceri sunt: apetitul pentru invatat si acumulare de cunostinte, cursa
pentru bani si competitie, dorinta de a-i ajuta pe altii, unicitatea si nevoia de a fi diferit de ceilalti, puterea si influenta,
precum si nevoia de organizare", sustine el.
Daca angajatorii reusesc sa identifice aceste valori in randul angajatilor, isi pot da seama cum ii pot face mai
productivi si pot lua mai usor deciziile de promovare interna. "Numai 29% din angajatii unei companii dau tot ce au
mai bun la locul de munca, conform ultimelor cerecetari realizate la nivel mondial, efectuate inclusiv in Romania",
apreciaza Lagos. Restul angajatilor sunt distrasi de o serie de factori, personali sau de business. Aici intrevine ceea
ce specialistii numesc 'discretionary effort', suma eforturilor pe care fiecare dintre angajati se ofera voluntar sa le
depuna pentru companie in fiecare zi.
"Daca te ascunzi in spatele monitorului prefacandu-te ca muncesti, in acel moment efortul discretionar pe care il
depui este foarte scazut. Insa daca dupa ce pleci de la birou mai dai telefoane si raspunzi la e-mailuri, atunci nivelul
efortului pe care il depui este foarte ridicat", apreciaza managerul People First.
Mai multe persoane susin c firma Delphin International le-a promis c pot ctiga pn la 3.000 de
euro pe lun, muncind doar o or pe zi.
Delfin International se pare c este un joc piramidal: trebuie s convingi ct mai multe persoane s
intre n acest joc. Surse suin c o dat ce aceste persoane au intrat n joc, ele trebuie s semneze
un contract de confidenialitate, prin care participanii se oblig s nu divulge detalii despre ntlnirile
din jocul piramidal, altfel sunt obligai s plteasc 10.000 de euro. Apoi, oamenii trebuie s cumpere
o carte care cost 2.290 de euro. Participanii sunt convini c o s i recupereze banii aducnd i alte
persoane.
Dei reprezentanii firmei Delphin International resping acuzaiile, zeci de oameni i-au vndut casa,
maina sau afacerea ca s intre n sistem. O femeie s-a sinucis la Iai dup ce s-a ndatorat cu o sum
uria la mai multe bnci pentru a investi n Delphin.
n anul 2000, o ordonan de urgen a scos n afara legii jocurile piramidale.
Cazul este cercetat de mai muli ani de procurorii de la Crim Organizat i mai muli administratori ai
firmei Delphin International au fost arestai. Cu toate acestea, mirajul continu s fac victime.