MINISTERUL EDUCATIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVEI

FACULTATEA RADIOELECTRONICA $1 TELECOMUNICATII

STUDII POSTUNIVERSITARE DE MASTERAT

PROIECT DE AN
la disciplina Comunicatii satelit
Tema: Demodularea semnalului BPSK

A elaborat
masterandul grupei SC E-111M
A verificat
conf.univ., dr.

CHIINAU 2012

1 PARTEA TEORETICA

1.1 M odulatia
in faza

1.2 Propagarea undelor radio in spatiul liber

1.3 BPSK diferentiala

2 PARTEA PRACTICA

11

CONCLUZIE

15

1 PARTEA TEORETICA

1.1 Modulatia in faza

9

Semnalul modulat in faza are forma:

s(t) = A cos (cot + cp(t) + <po),

unde A i (pa - constante, - frecventa purtatoare.
Informatia se codeaza prin faza cp(t). Deoarece la demodularea coerenta in
receptor se contine purtatoarea restabilita

= A cos(cvt + <po), atunci prin compararea

semnalului receptionat cu purtatoarea se calculeaza deplasarea fazei <p(t). Schimbarea

fazei q>{t) este legata in mod bijectiv cu semnalul informational c{t).

1.2 Modulatia binara in faza

In cazul modulatiei binare in faza (BPSK - Binary Phase Shift Keying)

multimii valorilor semnalului informational {0,1} i se pune in corespondenta setul de
schimbari a fazei {0, ) . La schimbarea valorii semnalului informational faza
semnalului radio se schimba cu 180. Astfel semnalul BPSK poate fi scris in forma

s(t) = ^

A cos (cot + <po), c (t ) = 1

A cos (cot + 7+ (po) = A cos (cot + (po), c (t ) = 0

Prin urmare, s{t) = A-2icit)-^)cosi(ot + <po). Astfel, pentru efectuarea modulatiei

BPSK este suficient sa inmultim semnalul purtatoarei la semnalul informational, care
are

setul

de

valori

I { t ) = A - 2 i c ( t ) - ~ ) , Q( t )

{-1,1}.

La

ieirea

baseband-dem odulatorului

Forma semnalului tem porar i constelatia sa sint ilustrate in fig. 1.

avem

Figura 1 Forma semnalului tem porar i constelatia senalului BPSK:

a - mesajul digital; b - semnalul modulator; - oscilatia m odulata de inalta
frecventa; d - constelatia de semnal
Densitatea spectrala a puterii semnalului BPSK
\sm(n\fc-f\Tb)

PSD(f) = ---- rL
[

n\fc-f\Tb

Spectrul semnalului BPSK prezinta in sine spectrul semnalului digital bipolar

m odulator c(t ) transferat pe frecventa purtatoare. in fig. 2 este indicat spectrul
semnalului BPSK cu viteza de transmisiune a informa^iei Br = 20 kbps i frecventa
purtatoare / = 250 kHz. Din fig. 2 clar se vede ca spectrul semnalului BPSK confine
lobul principal i lobii laterali incet descrescatoare. Pe fig. 3 sint indicate principalele
relafii ale spectrului BPSK i parametrii semnalului m odulator initial. Astfel lobul
principal al spectrului BPSK are latimea egala cu viteza de transmisiune a informa^iei
dublata 2 B r , fiind simetric fa{a de frecventa purtatoare / . Nivelul spectrului lobului
lateral maxim (primul lob) este -13 dB. De asemenea se poate spune ca lafimea
lobilor laterali este B r .

Br - 20 /
f0 - 250

50

100

1S0

200

250

300

350

400

450

l
Figura 2 Spectrul semnalului BPSK

500

Figura 3 Relafiile spectrale ale param etrilor semnalului BPSK

1.3 BPSK diferenjiala

Prin intermediul BPSK informatia (consecutivitatea datelor) se transform a in

consecutivitatea valorilor absolute ale fazei (pn. Valorile param etrului modulat
pentru cazul binar - 0, n. Transmisiunea datelor prin intermediul modulatiei in faza
trebuie sa fie sincrona, modificarea parametrului modulat are loc in momentele
multiple intervalului de timp T.
Restabilirea consecutivitafii fazelor cpn la recepfie necesita utilizarea semnalului
de referinta local cu aceeai faza i frecventa, ca i purtatoarea nemodulata. fnsa in
practica faza purtatoarei se extrage din semnalul recepjionat prin efectuarea unor
operafii neliniare, de exemplu, ridicarea semnalului BPSK la patrat, dupa care
urm eaza filtrarea frecventei duble 2coc i divizarea ei la 2. Din aceasta cauza obfinerea
purtatoarei este posibila numai cu ambiguitatea de faza in (in cazul binar). Aceasta
inseamna ca faza purtatorului restabilit pe neateptate poate primi orice valoare: sau
0, sau 7i. D aca intr-un oarecare mom ent de timp faza semnalului de referinta se va
schimba cu n in raport cu valoarea necesara, atunci toate simbolurile binare se vor
inregistra cu inversia (1 >0, 0 -> l). De exemplu, sa analizam figura 4.

1' Q( t )

ie )
*

1.

r
0

.0

I(t)

Figura 4 Explicatiile la recepfia necoerenta BPSK

Diagrama vectoriala initiala BPSK este indicata in figura 4a i 4b. Cu rou este
indicata valoarea corespunzatoare zeroului informational, iar cu albastru - unitatea.
A

In rezultatul propagarii semnalul va obfine faza aleatoare initiala i constelatia se va

roti c-un oarecare unghi. Pe figura 4b este aratat cazul cind ratafia constelafiei se
confine in limitele de la - /2 pina la -/2 rad. in acest caz la recepfia necoerenta
intreaga constelatie va fi rotita, cum este indicat in fig. 4b. Atunci dupa ro ta te
constelafia va ocupa pozitia initiala, i informafia va fi demodulata corect. Pe fig. 4d
este aratat cazul, cind ratafia constelatiei se confine in limitele de la / 2 pina la /2

rad. In acest caz, la recepfie constelafia de asem enea va fi rotita pentru pozifionarea
orizontala, insa dupa cum se observa din fig. 4e zerourile i unitafile informafionale
vor fi incurcate.
Deoarece aceste salturi de faza nu pot fi prevazute, utilizarea sistemei BPSK
devine problematica. Din aceasta cauza practic se prefera modulafia diferenfiala in
faza, in care informafia se transform a nu in consecutivitatea valorilor absolute ale
fazelor <pn, ci in consecutivitatea diferenfelor ^-- Citeodata aceasta
modulafie in faza se mai numete diferenfiala (DBPSK) sau modulafie relativa de
6

faza. Structura sistemei de transmisiune a datelor cu utilizarea DBPSK este indicata

in fig. 5.

Figura 5 Structura sistemei de transmisiune a datelor cu utilizarea DBPSK

Fluxul de biti initial b{t) trece prin codarea diferentiala, dupa care se
moduleaza BPSK i la receptie se demoduleaza prin intermediul demodulatorului
BPSK necoerent. Fluxul demodulat trece prin decodorul diferential i obtinem fluxul
receptionat b(t)
La modulatia diferentiala datele informationale pe acest interval determina faza
semnalului modulat dupa regula (pn=cpn_i+A(pn, unde (pn -

faza semnalului pe

intervalulul n, _1 - faza in intervalul precedent (n-1), - schimbarea fazei in

intervalul curent n, fata de faza _1 in intervalul precedent, sau, cu alte cuvinte,
diferenta
fazelor

= ^ ~ (Pn-\.

M odularea diferentiala de faza se efectueaza, de obicei, prin intermediul

modulatorului obinuit dupa faza absoluta, insa cu prealabila codare a simbolurilor
datelor in codorul diferential. Sa analizam codorul diferential indicat in figura 6.

b it)t / \

d{t)

-1

Figura 6 Codorul difemtial

Schema este alcatuita din sumatorul dupa modulul 2 (elementul logic SAU
exclusiv) i elementul de retinere pe intervalul de biti T (element de memorie).
Exemplu de codare diferentiala este aratat in figura 7.
7

Figura 7 Exemplu de codare diferentiala a fluxului de biti

Fluxul initial de biti este 011100101, la ieira codorului diferential noi am

obtinut 010111001. in primul interval de bit se transmite nu bitul informational, ci cel
de serviciu, pentru obtinerea punctului de reper al fazei pentru intervalul urmator, de
la care se incepe transmisiunea informatiei. De aceea starea initiala a codorului nu are
importanta. Pe urma are loc adunarea dupa modulul 2 al bitului precedent la ieirea
codorului i bitului curent la intrare.
Demodularea semnalului DBPSK poate fi efectuata prin diferite metode. Una
din posibilele metode,

numita demodularea coerenta, consta in

utilizarea

demodulatorului BPSK coerent, dupa care urm eaza decodorul diferential.

Luind in considerare ca schema modulatorului DBPSK consta din modulatorul
BPSK i precodorul diferential rezulta ca in acest caz sistemul de transmisiune
DBPSK practic este un sistem de transmisiune BPSK cu adaugarea precodorului
diferential la transmisiune i postdecodorului la receptie.
Decodorul diferential poate fi realizat dupa schema indicata in fig. 5, el este
constituit din acelei elemente, ca i codorul: sumator dupa modulul 2 i element de
retinere
T.
>
Un exemplu al decodarii diferentiale este indicat in fig. 8.

Dupa cum se observa din fluxul codat de biti 010111001 noi am obtinut pe cel
initial 011100101. Acum sa precautam decodorul diferential, daca noi inversam la
receptie tofi bitii al fluxului codat, adica in loc de 010111001 sa luam 11000110.
Aceasta este ilustrata clar in fig. 9.

Din figura 9 clar se observa, ca la amestecarea tuturor bitilor de informatie la

ieirea decodorului diferential informafia nu se distorsioneaza (cu excepfia primului
bit, colorat in rou), acesta i este avantajul evident al DBPSK, care permite in mod
semnificativ simplificarea dispozitivelor de transmisiune i de recepfie. insa trebuiesc
amintite i dezavantajele codarii diferenfiale. Principalul dezavantaj al DBPSK in
comparatie cu BPSK este rezistenta mult mai joasa la bruiaj, deoarece erorile de
receptie se multiplica la etapa decodarii.
Sa analizam un caz. Fie fluxul initial fiind egal cu 011100101, fluxul codat 010111001. Fie ca la recepfie al patrulea bit al fluxului codat fusese receptionat
eronat, atunci la intrarea decodorului va fi 010101001. i-n rezultatul decodarii de
acum doi bifi vor fi decodai cu eroare (fig. 10).

Astfel, erorile, de obicei, se grupeaza in perechi. Probabilitatea erorii practic se

dubleaza in comparatie cu BPSK. Aceasta duce la agravarea nu prea mare, cu 0,5- 1
dB, a efectivitatii energetice a sistemei, adica necesita marirea energiei semnalului
DBPSK cu 0,5- 1 dB in comparatie cu BPSK avind aceeai probabilitate a erorii.
Acest fapt, practic, i este plata pentru lichidarea fenomenului de posibila functionare
inversa la BPSK.
M etoda receptiei coerente sau corelationale a semnalului DBPSK, analizata
mai sus, necesita restabilirea purtatoarei in demodulatorul coerent BPSK, de aceea
receptorul este destul de complicat i scump.
In afara de metoda receptiei coerente de asem enea se mai utilizeaza metoda
necoerenta sau metoda autocorelarii, care nu necesita subsistem pentru restabilirea
fazei purtatoarei. in calitate de semnal de referinta pentru detectorul de faza la
receptia semnalului r(t) in intervalul curent n se utilizeaza semnalul rn_i(t) din
intervalul precedent, introdus in celula de memorie (element de retinere cu T).
Daca in intervalul curent de timp nT < t < (n + l)T semnalul receptionat rn(t)=
=Acos(co0t:+(pnX iar semnalul din intervalul precedent (n -l)T < t < nT este rn.i(t)=
=Acos(co0t+9n-i), atunci la ieirea dispozitivului de multiplicare avem semnalul

A
Ux = y C o s ( ^

A
c o s ( 2 c o 0t + (pn

Componenta cu frecventa dubla 2co0 va fi suprimata de un integrator sau filtru

de frecvente joase in loc de integrator.
Demodularea DPSK este mai simpla, deoarece nu necesita restabilirea
purtatoarei coerente, ca i-n cazul demodularii coerente, i de aceea se utilizeaza
/V

foarte des. Insa DPSK are rezistenta mai joasa la bruiaj, deoarece utilizeaza in
calitate de semnal de referinta versiunea semnalului de intrare distorsionat de zgomot
de la intervalul precedent, in loc de semnalul de referinta bine filtrat de la subsistemul
de restabilire a purtatoarei. Se poate spune ca receptia necoerenta DPSK este mai
slaba aproximativ c-un dB.

10

2 PARTEA PRACTICA

2.1

Sarcina:

de

a elabora

schema

demodulatorului

DBPSK,

conform

urmatoarelor date initiale:

- Frecventa purtatoare - 2800 Hz

2.2 In cazul utilizarii metodei necoerente a demodularii semnalului DBPSK
demodulatorul poate fi realizat utilizind schema, prezentata in fig. 11.

in calitate de semnal de referinta pentru detectorul de faza la receptia

semnalului r(t) in intervalul curent n se utilizeaza nu semnalul purtatoarei restabilite
ca i-n cazul demodularii coerente, ci semnalul rn_i(t) din intervalul precedent,
introdus in celula de memorie (elementul de retinere cu T).
Daca in intervalul curent de timp nT < t < (n + l)T semnalul receptionat rn(t)=
=Acos(co0t+9n), iar semnalul din intervalul precedent (n -l)T < t < nT este rn.i (t)=
=Acos(coot+9n-i)> atunci la ie^irea dispozitivului de multiplicare avem semnalul

A
A
Ux = c o s (jpn -<pn, l ) + j c o s ( 2 c o 0t + (pn +<pn_x) .

Componenta cu frecventa dubla 2co0 va fi suprimata de un integrator sau filtru

de frecvente joase in loc de integrator.
2.3 Modelul demodulatorului DBPSK

11

Conform schemei prezentate in capitolul precedent, modelul demodulatorului

asamblat in mediul Simulink are forma prezentata in fig. 12.

Figura 12 Modelul demodulatorului DBPSK

Sistemul de comunicare, ce utilizeaza la dem odularea semnalului DBPSK,

schema prezentata mai sus este indicata in fig. 13.

Figura 13 Sistemul de comunicare pe baza modularii DBPSK

Ca sursa a datelor informationale servete blocul generarii semnalului de

distribute aleatoare normala cu urmatorii parametri:

12

Block Parameters: Random Number

r Random N um ber----------

------------------------ --------- ~

Output a normally (Gaussian) distributed random signal. Output is

repeatable for a given seed.
Parameters
Mean:

1
Variance:

]
Initial seed:

1
Sample time:
|0 00066
17 Interpret vector

OK

; 1-D

Cancel

Help

Figura 13 Generatorul semnalului

Durata unui simbol constituie 0,6 ms, ce corespunde vitezei de bit 1500 bps.
Mai departe in schema urmeaza precodorul diferential, dupa care urmeaza un
modulator BPSK obinuit, ce utilizeaza la modulare purtatoarea cu frecventa 2,8 kHz.
Totul impreuna formeaza semnalul DBPSK, spectrul caruia este prezentat in fig. 14.

13

Din figura 14 se observa ca latimea lobului principal constituie 3 kHz, ce

ccorespunde valorii duble a benzii principale de frecvente a semnalului transmis.
Saemnalul receptionat trece prin canalul de comunicatie cu zgomotul alb
gaussian i ajunge la intrarea demodulatorului DBPSK.
Avind raportul demnal-zgomot in canalul de comunicatie egal cu 52 dB
valoarea BER constituie 0,65%. Totodata semnalul demodulat are forma prezentata
in fig. 15 (semnalul initial fiind deasupra).

Figura 15 Oscilogramele semnalului initial i a celui demodulat

14

CONCLUZII

in rezultatul efectuarii acestei lucrari de curs s-a studiat modularea diferentiala

9

de faza a semnalului digital i metodele de asamblare a demodulatoarelor. Spre

deosebire de modulatia in faza obinuita sau absoluta in cazul celei diferentiale
informatia utila se transmite sub forma diferentei de faza. Astfel se elimina
9

principalul dezavantaj al modulatiei in faza - lucrul posibil in regim inversat, care

poate avea loc in cazul daca in rezultatul distorsiunilor faza semnalului modulator
transmis se va schimba c-un unghi de la /2 pina la /2 rad, ce poate sa cauzeze
inversia la inregistrare a semnalelor binare (1>0, 0>1). Aceasta situatie nu va
aparea in cazul DBPSK, deoarece informatia se contine nu in valorile absolute ale
fazelor, ci in cele relative, insa utilizarea DBPSK micoreaza eficacitatea energetica a
sistemei, deoarece se dubleaza probabilitatea aparitiei erorii, deoarece eroarea unitara
in semnalul receptionat induce la doi biti demodulati incorect. Practic, aceasta este
plata pentru eliminarea fenomenului posibilei functionari inverstae la BPSK.
Pentru demodularea DBPSK se pot utiliza doua metode - cea necoerenta i cea
coerenta sau de corelatie. M etoda receptiei coerente a semnalului DBPSK necesita
restabilirea purtatoarei in demodulatorul coerent BPSK, de aceea receptorul este
destul de complicat i scump. in acelai timp m etoda necoerenta sau metoda de

autocorelatie nu necesita subsistem pentru restabilirea fazei purtatoarei. In calitate de

semnal de referinta pentru detectorul de faza la receptia semnalului in intervalul
curent de timp se utilizeaza semnalul din intervalul precedent. Demodularea
/V

necoerenta este mai simpla deoarece nu necesita restabilirea purtatoarei. Insa ea

poseda rezistenta mai slaba la distorsiuni, deoarece utilizeaza in calitate de semnal
de referinta versiunea distorsionata a semnalului de intrare din intervalul precedent,
in loc de semnalul de referinta bine filtrat al subsistemului resatabilirii purtatoarei.

15