Testament

Tudor Arghezi
Tudor Arghezi este un poet apartinand perioadei moderniste
(alaturi de Ion Barbu si Lucian Blaga) aducand innoirea poeziei
aflat la nivel thematic,cat si in ceea ce priveste lexical,forma
operei, ambiguitatea limbajului sau aspectul liber al
versificatiei.Poezia Testament este asezata in fruntea primului
volum Arghezian Cuvinte Potrivite(1927) si are rol de program
(manifest) literar realizat insa cu mijloace poetice.Este o asrta
poetica in care autorul isi exprima propriile constrangeri despre
arta literara,menirea literaturii si rolul artistului in societate.Este o
arta poetica moderna care adduce o tripla problematica
transfigurarea socialului in esthetic,estetica uratului si raportul
dintre inspiratie si tehnica poetica.
Tema poeziei este creatia literara in ipostaza de
mestesug,creatie lasata ca moastenire unui fiu spiritual.Poezia
este construita ca un monolog adresat de tata unui fiu spiritual
caruia ii este lasat drept unica mostenire cartea,metonimie care
desemneaza opera literara.Lirismul subiectiv se realizeaza aici
prin atitudinea poetica transmisa in mod direct,prin marcile
subiectivitatii :pronumele personale,adjective posesive,verbe la
persoana intai si a doua.Eul liric apare in mai multe ipostaze:
eu/noi/Tatal-fiul,Robul-Domnul.
Titlul poeziei are o dubla acceptie:una denotative(act juridic
intocmit de o persoana prin care aceasta isi exprima
dorintele,transmiterea averii sale);dar si conotativ (creatia
argheziana descrie o mostenire spiritual adresata urmasilor-cititori
sau viitorilor truditori ai condeiului).Metafora carte ocupa un loc
in centrul poeziei , fiind un element de recurenta.Ea
semnifica:realizarea ideii poetice a acumularii spiritual,este
rezultatul trudei;e o treapta un punct de legatura intre
predecesori si urmasi, e o valoare spiritual hrisovul cel
dintai,rezultatul sublimarii experientei inaintasilor.
Incipitul poeziei conceput ca o adresare directa a eului liric
catre un fiu spiritual, contine ideea mostenirii spiritualeun nume

prin carte.Dialogul imaginar dintre tata fiu(poet-generatiile

urmatoare)subliniaza ideea legaturii dintre generatii.Incipitul are
character programmatic,anunta arta poetica prin folosirea
verbelor la imperativ sau vocativul fiule.
Poezia are sase strofe cu numar inegal de versuri,incalcarea
regulilor prozodice fiind o particularitate a modernismului.Putem
identifica trei secvente poetice:prima ilustreaza datoria poetului
fata de generatia care-I urmeaza;mandu de originea saDe la
strabunii mei la sine;artistul va potrivi cuvintele obligandu-le sa
slujeasca o idee.Poetul e o veriga in lantul temporal al generatiilor.
Enumeratia rapi si gropi adanci ca si versul suite de batranii
mei pe banci sugereaza drumul dificil al cunoasterii si al
acumularilor strabatut de inaintasi.Cartea este o treapta in
desavarsirea cunoasterii.
Cea de-a doua secventa poetica ilustreaza procesul de
creatieSi framantate mii de saptamani/Le prefacui in versuri si
icoane.Poezia este o esenta de cuvinteDin graiul lor cundemnuri pentru vite/Eu am ivit cuvinte potrivite.Izvorul
inspiratiei creatoare este lumea taraneasca,de aceea sapa se
transforma in condei; iar brazda in calimara.Poezia este in
viziunea arghezianaslova de foc (inspiratie,har) dar si slova
faurita(munca artistului).Cartea hrisov are pentru generatiile
viitaore valoarea unui document fundamental al existentei si
suferintei stramosilorAl robilor cu saricile pline/De oseminte
varsate-n mine.Prin arta, cuvintele se metamorfozeazaVeninul
strans l-am preschimbat in miere/Lasand intreaga dulce lui
putere.Ideea transfigurarii socialului in estetic este exprimata
prin faptul ca durerea,///sociala sunt simbolizate prin
vioara,instrument reprezentativ pentru universal taranesc
Durerea noastra surd i amar/O grmdii pe-o singur
vioar,/Pe care ascultnd-o a jucat/Stpnul, ca un ap
njunghiat.
Arghezi introduce in literatura romana estetica uratului potrivit
caruia in arta nu exista substantivul urat sau frumos, ci doar lipsa
de talent poate duce la urat: Din bube, mucegaiuri i noroi/Iscatam frumusei i preuri noi..Cea de-a treia secventa poetica

prezinta etapa receptarii operei :artistulu este mesagerul

aspiratiei celor //// si //// cititorului sau o anumita calitate si-anume
aceea de a fi pregatit sa-i inteleaga opera Robul a scris-o,
Domnul o citete,(domn nu se refera la statutul social al
cititorului,ci la cel intelectual).O alta idee se desprinde din text sianume ca muza,arta contemplativaDomnita pierde in favoarea
mestesugarului poetic: ntins lene pe canapea,/Domnia
sufer n cartea mea.
Expresivitatea poeziei revine revine in primul rand la nivel
lexical prin amestecul de cuvinte
arhaice(hrisov),regionale(gramadii),populare(gropi,rapi), termeni
religiosi(Dumnezeu),neologisme(obscur).Seriile antonimice : sambie/sa-njure,zdrente/muguri si coroane,venin/miere,subliniaza
inca o data aderarea poetului la estetica uratului.
Verbele la viitor sustin caracterul prgamatic al poezieinu-ti voi
lasa, iar cele la perfect compus (am ivit,am luat) explica rolul
artistului in actul creatiei. Oralitatea poeziei este /// prin formele
verbului inversate iscat-am.La nivel prozodic remarcam
imbinarea traditionalismului cu modernismul,strofe cu rima
pereche,dar ritm neregulat si prezenta versului liber semn de
innoire.
Materialitatea imaginilor artistice se realizeaza la nivel stilistic
prin fantezia metaforica : cartea e bici///.Alaturi de ea apar
metaforele slova de foc,slova faurita sau ///
Asadar alaturi de ceilalti poeti interbelici Tudor Arghezi da
conceptului modern de poezie noi valori,imprimand o viziune
poetica originala.Poezia Testament este o arta poetica de sinteza
imbinand elemente traditionaliste cu cele moderniste.