Sunteți pe pagina 1din 7

Influenta pH-ului alimentelor asupra organismului

uman

pH-ul masoara alcalinitatea si aciditatea (echilibrul acido-bazic), fiind o scala de valori intre
0 si 14.

Organismul nostru functioneaza intr-o maniera optima daca pH-ul este de 7,4 (usor bazic).
Reaciile metabolice, la nivel celular, nu pot avea loc dect ntr-un mediu n care acizii i bazele se
afl n echilibru. La omul sntos, pH-ul mediului intern al sngelui este 7,46. Sub 7,4 pn la 7
vorbim despre acidoz. Peste 7,46 vorbim de mediu alcalin, de alcalinizare. Doar la valoarea
7,46 a pH-ului ne bucurm de o sntate de fier, iar organele noastre interne funcioneaz corect.
Una dintre consecintele stilului de viata modern este ca mediul nostru celular devine din ce in
ce mai acid. Majoritatea oamenilor care traiesc in mediul urban se confrunta cu efectele negative
ale unei alimentatii prea acide. Aceasta problema ar putea fi evitata daca s-ar reveni la un stil
de viata simplu, fara stres si poluare, si la o alimentatie riguroasa excluzand dulciurile, cerealele
si proteinele.

1. pH-ul digestiv
n funcie de alimentele consumate i de secreiile digestive, pH-ul poate varia aici de la
2 (acidul clorhidric din stomac), pna la 9 (sucul pancreatic). Sistemul digestiv se dezechilibreaz
cel mai uor i de aceea el reprezint o cheie n meninerea sntii.

2. pH-ul sangelui si limfei


Prin cele aproximativ 5 l de snge i 2 l de limf, aceste lichide dreneaz i hrnesc restul de
aproximativ 60-70 de kg de esuturi ale unui adult. De aceea au rol de tampon pentru pstrarea
unei aciditi normale n esuturi.

3. pH-ul tesuturilor
La cei sntoi esuturile au un pH apropiat de cel al sngelui, dar la cei bolnavi, care
semnaleaz dureri reumatice, migrene, la cei obezi, cu diabet, boli cardiovasculare sau cancer, pHul esuturilor este cu siguran acid. Spre deosebire de snge care trebuie s-i pstreze un pH
constant, esuturile pot fi convertite n adevrate rezervoare ale rezidurilor acide (grsime n
exces, calculi, excerscene osoase sau tumori). Unele esuturi cum ar fi oasele i muchii pot fi
spoliate de rezerva de minerale alcaline, acest fapt conducnd la osteoporoz, dureri ale coloanei
vertebrale i spasmofilie. Acest sistem al esuturilor corporale necesit un timp mai ndelungat
pentru a se echilibra, de aceea primele sptmni de tratament sunt destinate transformrilor ce
au loc n esuturi, fr s apar neaprat rezultate vizibile cum ar fi scderea n greutate sau
dizolvarea calculilor.

4. pH-ul urinei si al transpiratiei


Are rol de control asupra pH-ului sanguin i de aceea poate varia ntre valorile de 4.5 i 8.
Majoritatea oamenilor, n condiiile alimentaiei actuale, au un pH cuprins ntre 5-6. Cei
vegetarieni au un pH urinar uor mai alcalin, cuprins ntre 5.8-7. Cu ct urina e mai acid,
sngele i esuturile sunt mai acide. n anumite faze ale bolilor pH-ul urinar poate fi alcalin dar
esuturile s fie acide, acest fapt datorndu-se unor blocaje n sistemul excretor, fie datorit
faptului c reziduurile acide sunt profund legate n esuturi i nu pot fi dizolvate uor, ci doar prin
tratament adecvat.
Pentru a sti daca starea ta de aciditate este la un nivel nociv pentru echilibrul tau, este
suficient sa-ti faci analiza pH-ului urinar. Intr-adevar, o persoana cu o doza mare de acid in
corp elimina acizii in exces prin urina.

Afectiuni legate de problema aciditatii


-

carii;

caderea parului;

uscarea pielii;

lipsa de energie, oboseala, deprimare persistenta;


artroza sau osteoporoza.

Alimente acide si alimente acidifiante:


Trebuie sa semnalam confuzia care se face ntre alimentele acide i cele acidifiante.
Aceast confuzie se datoreaz faptului c nu putem diferenia aceste produse dup gustul pe care
l au. Dac papilele noastre gustative ne spun c un aliment este acid, acest lucru nu nseamn c
alimentul respectiv va avea efect acid i dup digestie. Pornind de la acest principiu, alimentele
pot fi grupate n mai multe categorii: alimente acide, alimente acidifiante i alimente
alcaline.
Astfel, toate fructele necoapte, lmile, portocalele, mandarinele, ananasul, kiwi, afinele,
cpunile, zmeura, murele, prunele, merele, strugurii, cireele, roiile se ncadreaz n categoria
alimentelor acide. Dup digestie ns, acestea devin alcaline i scad aciditatea mediului
intern. La persoanele cu un metabolism greoi, acizii acestor fructe nu sunt nici oxidati,
nici transformati. Ei vor avea acelasi efect asupra organismului ca si alimentele care duc la
producerea acizilor.
A doua categorie de alimente sunt cele acidifiante. n aceast categorie intr n primul rnd
produsele de origine animal, care au efect acidifiant asupra organismului, din cauza proteinelor
coninute. Alimente acidifiante sunt carnea de vit, de porc, de vnat, carnea de pete, mezelurile,
petele, oule, brnzeturile, iaurtul, untul, untura, uleiurile vegetale fierte i ntrite (margarina),
cerealele rafinate, unele sortimente de pine, unele leguminoase (soia, fasolea uscat), fructele
oleaginoase (nucile, nucile de Brazilia, smburii de pin, seminele de dovleac, de floarea-soarelui)
Aciditatea indus de alimentele enumerate mai sus poate fi inut sub control dac mncm
alimente alcaline: cartofi, legume verzi (salat verde, broccoli, spanac, varz, untior), morcovi,
sfecl, napi, banane, avocado i fructe uscate (curmale, smochine, mere, pere, caise).
Cum stii daca le asimilezi bine? Mananca mai multe fructe. Daca simti o senzatie de
oboseala sau de frig, o sensibilitate a dintilor, mancarimi, dureri articulare, inseamna ca ai un
metabolism lent. Daca, din contra, te simti mai usor si tonic, nu ai probleme in privinta
metabolismului.

Care trebuie s fie proporia alimentelor acidifiante i a celor alcaline n regimul


nostru zilnic? Specialitii spun c acest lucru depinde de profilul nostru biochimic. Unele
persoane au un profil biochimic de tip alcalin, ceea ce nseamn c pot consuma mai multe
alimente acidifiante fr s aib probleme de sntate. Alte persoane au un profil biochimic de tip
acid i cu att mai mult nu trebuie s fac exces de alimente acidifiante. Chiar dac sunt
acidifiante, nu putem elimina din diet produsele de origine animal. Organismul nostru are
nevoie de ele n aceeai msur ca i de fructe. Un regim dur vegetarian predispune la carene de
fier i vitamina B12, care se gsesc cu precdere n alimentele de origine animal.
Prin natura lor, femeile au un profil biochimic de tip acid. De aceea, dieta lor trebuie s
fie mai bogat n alimente alcaline. pH-ul acid face organismul femeilor mai vulnerabil. Acestea
sunt predispuse la osteoporoz tocmai din cauza pH-ului acid. Calciul din organism este cel care
lupt cu pH-ul acid. n lipsa calciului care lupt cu pH-ul acid, organismul extrage acest mineral
din sistemul osos, pentru echilibrarea aciditii i alcalinitii. Astfel c primele semne de boal
apar la nivelul sistemului osos. n timp ns crete predispoziia la boli renale, cardiovasculare,
mbtrnire precoce i chiar cancer.
Pentru a ajuta corpul sa elimine substantele acide care il tin prizonier, se recomanda
exercitiile fizice. O buna modalitate de a te elibera de acesti acizi consta in arderea lor la nivel
celular, gratie unui aport important de oxigen (sportul practicat intr-un mod sustinut este ideal)

Solutia: ACID + BAZA = ELEMENT NEUTRU


Pentru a lupta impotriva aciditatii, corpul trebuie sa arunce in lupta elementele bazice de
care dispune, adica rezervele minerale. In special oasele contin calciu, potasiu, magneziu si
minerale bazice, singurele care pot sa neutralizeze un asemenea dezechilibru.
Cel mai important si cel mai simplu este sa fii atent la alimentatie:

limiteaza dulciurile si alte bauturi industriale dulci: cele pe baza de cola au un pH


de 2,4 (mult prea acid);

evita excesele de cafea, de ceai negru, de materii grase (industriale, ca uleiurile


rafinate sau margarina);

nu face abuz de carne, peste si cereal: Compenseaza mancand alimente bazice: cartofi,
banane si toate legumele verzi si colorate care ar trebui sa fie prezente la orice masa cu
proteine.

Mananca doar din cand in cand:


Pentru ca duc la producerea acizilor, limiteaza consumul sau compenseaza prin alimente
bazice atunci cand consumi cacao, peste si fructe de mare, oua, paste, uleiuri rafinate (ca uleiul de
arahide) sau intarite (margarina hidrogenata), branzeturile, iaurturile indulcite, carnea, cerealele,
painea, leguminoasele, zaharul alb, dulciurile, bauturile industriale indulcite, apa gazoasa,
cafeaua, ceaiul negru, vinul.

Mananca des:
Sunt bazice si compenseaza elementele ce duc la producerea acizilor: legumele verzi si colorate
ca morcovul (cu exceptia tomatelor), cartofii, bananele, castanele, porumbul, migdalele,
branza alba bine scursa, smantana, laptele si iaurturile de soia, fructele uscate bio (in
afara de cele care sunt acide la gust, cum ar fi caisele sau merele), apele minerale bazice,
maslinele negre in ulei, avocado.

Reguli pentru a asigura compatibilitatea alimentar i a evita


aciditatea:

1. Fructele se mnnc nainte de mas cu cel puin 30 de minute sau


constituie o mas separat

2. Dulciurile nu se mannc dup mncare


3. Laptele este un aliment complex i greu de digerat. Trebuie but cald. Este
bine s nu fie combinat cu nici un alt aliment.

4. Nu se bea ap rece la mas sau dup mas, ci doar ap fierbinte (se


recomanda ceaiurile)

Influenta pH-ului
alimentelor
asupra
organismului
uman

Componenta grupei:

Buliga Claudia
Ghitescu Raluca

Nechiforiuc Irina
Todosi Madalina