Sunteți pe pagina 1din 17

Principiile folosirii raionale a punilor

1. Determinarea produciei punilor. Pentru determinarea produciei punilor se


folosesc dou metode: metoda cosirilor repetate i metoda zootehnic.
a. Metoda cosirilor repetate. Numit i metoda direct, const n cosirea
repetat a unor suprafee de prob n cursul perioadei de punat, care trebuie s fie
reprezentative n ceea ce privete producia. n cazul punilor cu producii
uniforme se aleg 4-5 parcele de 2,5 m2, iar pe punile cu producie neuniform, 10
parcele. Pe punile pe care se practic punatul liber, suprafaa unei parcele de
prob poate fi pn la 100 m2.
P = p1 + p2 + p3 + .+ pn (kg/ha); n care: p1, p2, p3, pn reprezint producia
fiecrui ciclu de punat.
R = r1 + r2 + r3 + .... + rn (kg/ha); n care: r1, r2, r3, rn reprezint producia de
resturi pe cicluri de punat.
Pr= P - R (kg/ha)
Cunoscnd producia global i producia real a punii, se poate stabili
coeficientul de folosire sau consumabilitate (K) al punii, dup relaia:
K = (Pr/P)100 (%)

Producia punii se poate exprima fie n tone mas verde la hectar, fie n
uniti nutritive (UN), cunoscnd c o unitate nutritiv se realizeaz din:
- 4 kg iarb de calitate foarte bun, alctuit din graminee i leguminoase
foarte valoroase;
- 5 kg iarb de calitate bun, alctuit din graminee i leguminoase valoroase;
- 6 kg de iarb de calitate mijlocie;
- 7 kg de iarb de calitate slab, alctuit din rogozuri, epoic i alte plante,
mai puin valoroase.

Valoarea medie a coeficientului de folosire la diferite tipuri de pajiti


Tipul de pune

Coeficientul mediu de folosire (K%)

Puni umede, cu multe rogozuri

25

Puni alpine cu epoic

35

Puni de es, uscate, cu graminee mrunte

50

Puni montane cu epoic

50

Puni inundabile, de pe terenuri revene

75

Puni montane cu graminee valoroase

85

Puni neinundabile, de pe terenuri revene, cu


graminee valoroase

90

Puni semnate

90

b. Metoda zootehnic, denumit i metoda indirect, const n determinarea


produciei punii prin transformarea produselor animaliere obinute n perioada de
punat n uniti nutritive, cunoscndu-se consumul de U.N. necesare pentru
realizarea unui litru de lape i a unui kg spor greutate vie, iar acestea n mas
verde, pe baza coeficienilor redai mai sus.
Uniti nutritive necesare pentru producerea unui litru de lapte cu 3,8% grsime
Greutatea
corporal (kg)

Producia medie de lapte pe cap (l)


6-8

10-12

12-14

18-20

400

1,07

0,96

0,77

0,70

500 i peste

1,16

0,91

0,81

0,75

Uniti nutritive necesare pentru un kg spor n greutate vie (bovine la ngrat)


Tineret sub doi ani

Animale peste doi ani

Greutate vie (kg)

U.N.

Greutate vie (kg)

U.N.

250

7,5

pn la 400

9,8

300

7,9

450

10,1

350

8,2

500

10,4

400

8,6

550

10,7

450

9,2

600

11,0

2. Capacitatea de punat. Capacitatea de punat sau ncrcarea punii reprezint


numrul de animale exprimat n U.V.M. (unitate vit mare) care poate fi repartizat pe 1
ha de pune ntr-o perioad de punat, n funcie de producia acesteia.
Capacitatea de punat se determin dup relaia:

Cp =Pr/G

(UVM/ha); n care:

Cp- capacitatea de punat;


Pr- producia real a punii;
G- necesarul de mas verde pentru 1 U.V.M. pe durata sezonului de punat, care se
determin nmulind necesarul zilnic de mas verde pentru o U.V.M. cu durata
perioadei de punat.
Deoarece capacitatea de punat este o noiune destul de relativ, ntruct
producia punii nu este constant n cursul perioadei de vegetaie, n timp ce
necesarul de iarb este constant, rezultatul obinut prin calcul se diminueaz cu pn
30%.

Pentru a transforma n U.V.M. diferitele specii i categorii de animale care


puneaz, se pot folosi coeficienii de transformare.
Coeficienii de transformare n U.V.M. pentru diferite specii i categorii de animale
Specia i categoria de animale
Vaci cu lapte

Coeficientul de transformare
1,0

Vite cornute mari, de toate vrstele

0,7-0,8

Tauri i boi de traciune

1,0-1,2

Tineret bovin peste 1 an

0,5-0,7

Tineret bovin pn la 1 an

0,2-0,3

Oi i capre de toate vrstele


Oi i capre mature
Cai de toate vrstele

0,14
0,15-0,16
0,8

Cai de traciune

1,0-1,1

Tineret cabalin peste 1 an

0,5-0,7

Tineret cabalin pn la 1 an

0,25-0,30

Porci

0,20-0,25

3. mprirea punii n parcele. Numrul de parcele n care se mparte o


pune este n funcie de durata medie a ciclului de punat (C), timpul de ocupare
a unei parcele (O), numrul de turme cu care se puneaz (n) i numrul de
parcele care se las pentru refacere (pr). n funcie de condiiile staionale,
posibilitile organizatorice i economice.
Durata ciclului de punat (C) este echivalent cu numrul zilelor de
refacere a ierbii dup folosire (R) i numrul zilelor ct rmn animalele pe o
parcel (O). Durata ciclului de punat difer, mai ales n funcie de regimul de
precipitaii.
Astfel, n regiunile srace n precipitaii, durata ciclului de punat va fi de peste
35-40 de zile. n regiuni cu precipitaii suficiente, plantele se refac mai rapid, iar
durata ciclului de punat dureaz 25-35 de zile.
Numrul de zile ct animalele ocup o parcel se recomand s nu
depeasc 6 zile. Aceasta permite folosirea tuturor pacelelor n cursul unui ciclu
de punat.
a. Numrul de parcele (N) se determin mprind durata ciclului de punat
la numrul de zile ct animalele ocup o parcel, dup relaia:
N = C/O; n care:
C - durata unui ciclu de punat (zile);
O- timpul ct animalele ocup o parcel (zile).

b. Suprafaa unei parcele se stabilete n funcie de uniformitatea


produciei punii. n cazul n care producia punii este uniform, suprafaa
unei parcele (s) se determin mprind suprafaa total a punii (S) la numrul
de parcele calculat (N), folosind relaia:
s = S/N (t/ha)
Cnd producia punii este neuniform, suprafaa parcelelor se va calcula
astfel nct acestea s aib producii apropiate, fiind necesare cteva operaiuni
suplimentare, cum ar fi: mprirea punii n trupuri cu producii uniforme,
calcularea produciei reale totale a punii (Prt), determinarea produciei ce
trebuie realizat pe o parcel (Pp), calcularea numrului de parcele din fiecare
trup delimitat (n1n) i apoi suprafaa unei parcele din trupurile respective
(s1n). Se folosesc relaiile:
Prt = Pr1S1 + Pr2 S2 + Pr3 S3 + + Prn Sn (kg), n care:
Pr1n produciile reale la hectar din fiecare trup de pune;
S1n suprafeele trupurilor respective;
Pp = Prt/N (kg), n care:
Prt producia real total a punii;
N numrul de parcele calculat;
n1 = (Pr1 S1)/Pp; n2 = (Pr2 S2)/Pp = , nn = (Prn Sn)/Pp;

Forma parcelelor se stabilete n funcie de configuraia terenului, folosind n


felul acesta ct mai mult formele naturale ale reliefului n vederea delimitrii parcelelor.
Este de preferat forma dreptunghiular, cu lungimea de 2-3 ori mai mare dect limea
i cu orientare de-a lungul curbei de nivel.
Delimitarea parcelelor se poate face prin formele naturale ale reliefului, ca: vi,
drumuri, anuri etc., garduri fixe sau garduri electrice. Gardurile fixe sunt alctuite din
stlpi nali de 2 m, la o deprtare de 3-4 m unul de altul, cu 3-4 rnduri de srm. n
zona forestier se pot folosi ipci de lemn n locul srmelor. Dezavantajul gardurilor
fixe este costul lor ridicat. Gardurile electrice, sau gardurile mobile, se folosesc att la
delimitarea parcelelor, ct i pentru delimitarea poriunii de punat n cazul metodelor
moderne de folosire a punii. n afara uurinei fixrii i exploatrii gardului electric,
se realizeaz o mai bun valorificare a ierbii pe pune.
4. Desimea animalelor (D) se determin pe punile parcelate i reprezint
numrul de animale exprimat n U.V.M. ce revine la 1 ha de parcel. Se calculeaz cu
relaia:
D = Cp x N (UVM/ha parcel), n care:
Cp capacitatea de punat,
N numrul de parcele.
Astfel, o pune alctuit din 8 parcele, cu o capacitate de punat de 2
U.V.M./ha, va avea o desime de 16 U.V.M./ha parcel.

5. Alegerea modului de folosire a tarlalelor. Folosirea punilor numai prin


punat duce, cu timpul, la nrutirea compoziiei floristice prin dispariia treptat
a plantelor valoroase. Prin rotaia punilor, adic schimbarea periodic a modului
de folosire prin punat cu folosirea prin cosit, se realizeaz mbuntirea
compoziiei floristice i creterea produciei punii.

Organizarea rotaiei unei puni pe o perioad de 3 ani


Anul

Regimul de folosire a parcelelor


1

C+P

C+P

C+P

II

C+P

C+P

C+P

III

C+P

C+P

C+P

Tehnica punatului
Data nceperii punatului prezint importan, deoarece influeneaz
vegetaia pajitilor, producia, nsuirile solului i sntatea animalelor.
Data ncetrii punatului se stabilete astfel nct plantele s-i refac
rezervele de substane nutritive n organele subterane, sporind astfel rezistena la
iernare. Se recomand ncetarea punatului cu 3-4 sptmni naintea ngheurilor
permanente. Una din cauzele dispariiei unor specii din compoziia floristic a
pajitilor este tocmai ntrzierea punatului toamna.
nlimea de punat. Punatul se face pn la o anumit nlime de la
suprafaa solului, considerat ca optim, pentru regenerarea plantelor i meninerea
nivelului de producie al pajitii.
Frecvena punatului reprezint numrul de recoltri de pe o pune.
Recoltrile dese i prea de jos reduc capacitatea de regenerare a plantelor, acestea
pot s dispar din covorul ierbos i n final producia scade.
Modul de efectuare a punatului n interiorul fiecrei parcele prezint
importan pentru compoziia floristic a punilor i pentru producia animalelor.
Sunt dou moduri de efectuare a punatului n interiorul parcelelor: liber pe toat
parcela i treptat, pe msur ce se consum iarba, folosindu-se gardul electric.

6. ntocmirea graficului de punat se face n funcie de numrul de


parcele, durata de refacere a ierbii, timpul ct animalele puneaz pe o parcel,
numrul turmelor de animale, data nceperii punatului i durata perioadei de
punat.
Cicluri de
punat

Parcele
1

I
O = 5 zile
R= 35 zile

12-V
16-V

17-V
21-V

22-V
26-V

27-V
31-V

1-VI
5-VI

6-VI
10-VI

11-VI
15-VI

16-VI
20-VI

II
O = 5 zile
R= 35 zile

21-VI
25-VI

26-VI
30-VI

1-VII
5-VII

6-VII
10-VII

11-VII
15-VII

16-VII
20-VII

21-VII
25-VII

26-VII
30-VII

III
O = 5 zile
R= 35 zile

31-VII
4-VIII

5-VIII
9-VIII

10-VIII
14-VIII

15-VIII
19-VIII

20-VIII
24-VIII

25-VIII
29-VIII

30-VIII
3-IX

4-IX
8-IX

IV
O = 5 zile
R= 35 zile

9-IX
13-IX

14-IX
18-IX

19-IX
23-IX

24-IX
28-IX

29-IX
3-X

4-X
8-X

9-X
13-X

14-X
18-X

V
O = 5 zile
R= 35 zile

19-X
23-X

Data nceperii punatului 12 mai; data ncheierii punatului 23 octombrie.

7. Lucrrile care se fac pe puni n vederea nceperii, n timpul i dup


ncheierea punatului
nainte de a ncepe punatul i la sfritul acestuia se efectueaz urmtoarele
lucrri: curirea de buruieni, mrciniuri i resturi organice aduse de ape,
nlturarea excesului de umiditate, fertilizarea de primvar i de toamn, repararea
sau construirea de drumuri de acces la pune, de poduri i podee peste anuri sau
canale, asigurarea surselor de ap pentru animale.
Lungimea adptorilor (L) se poate calcula folosind relaia:
L = (N*t*l)/T (m), n care:
N - numrul de animale;
t - timpul necesar pentru adparea unui animal (minute);
l - limea de jgheab necesar pentru un animal (m);
T - timpul necesar pentru adparea unei turme (circa o or).

Aplicaie practic
Organizarea unui punat raional, pe suprafaa total
de 22 ha. Producia util este de 22000 kg/ha.
Modul de folosire a pajitii va fi prin punat cu ovine,
data nceperii punatului este 12 mai, iar perioada de
punat de 165 zile.
S-a stabilit c un ciclu de punat este de 40 zile, timpul
de refacere alocat fiecrei parcele fiind de 35 zile, iar timpul
de ocupare, de 5 zile.

Capacitatea de punat:
G = Z x R = 165 x 50 = 8250 kg;
Cp = PU:G = 22000 : 8250 2,67 UVM/ha;
Capacitatea fizic de punat:
Cp (capete ovin) = Cp x coeficient = 2,67 x 0,14 = 19,05 19 capete ovine/ha;
Se determin producia total a pajitii:
P = p x S = 22000x22 = 484000 kg;
Se calculeaz numrul de parcele n care se va mpri suprafaa total:
N = C:O = (O+R):O =(5+35):5 = 8 parcele;
Prducia de mas verde de pe fiecare parcel:
P = P : N = 484000 : 8 = 60500 kg/parcel;
Se va determina suprafaa parcelelor:
s = S : N = 22 : 8 = 2,75 ha;
Desimea de punat:
D = Cp x N = 2,67 x 8 21,36 UVM/ha parcel (152 capete ovine/ha parcel);
Efectivul:
Ef= Cp x S = 2,57 x 22 59 UVM (418 capete ovine).

ntocmirea graficului punatului pe parcele:

Data nceperii punatului 12 mai; data ncheierii punatului 23 octombrie.

Aplicaie practic
Organizarea unui punat raional, pe suprafaa total
de 20 ha. Producia total este de 20000 kg/ha, coeficientul
de utilizare este de 75%.
Modul de folosire a pajitii va fi prin punat cu tineret
bovin mai mare de un an, data nceperii punatului este 10
mai, iar perioada de punat de 168 zile.
S-a stabilit c un ciclu de punat este de 40 zile, timpul
de refacere alocat fiecrei parcele fiind de 35 zile, iar timpul
de ocupare, de 5 zile, dou parcele vor fi destinate
producerii de fn.

31 28 31 30 31 30 31 31 30 31 30 31

S-ar putea să vă placă și

  • Masini
    Masini
    Document97 pagini
    Masini
    Dorian Radu
    100% (4)
  • Lucrarea 14 Nou
    Lucrarea 14 Nou
    Document9 pagini
    Lucrarea 14 Nou
    EmaCristian
    Încă nu există evaluări
  • Lucrarea 13 Nou
    Lucrarea 13 Nou
    Document28 pagini
    Lucrarea 13 Nou
    EmaCristian
    Încă nu există evaluări
  • Lucrarea 16 Nou
    Lucrarea 16 Nou
    Document7 pagini
    Lucrarea 16 Nou
    EmaCristian
    Încă nu există evaluări
  • Lucrarea 12 Nou
    Lucrarea 12 Nou
    Document21 pagini
    Lucrarea 12 Nou
    EmaCristian
    Încă nu există evaluări
  • Matematica Agro 2009
    Matematica Agro 2009
    Document80 pagini
    Matematica Agro 2009
    Elena Filipescu Spinachi
    Încă nu există evaluări
  • Topografie PDF
    Topografie PDF
    Document146 pagini
    Topografie PDF
    Andrei Mem
    Încă nu există evaluări
  • Biochimie
    Biochimie
    Document93 pagini
    Biochimie
    Cirjaliu Murgea Marina
    Încă nu există evaluări
  • Informatica PDF
    Informatica PDF
    Document89 pagini
    Informatica PDF
    MadalinaElenaDiac
    Încă nu există evaluări
  • CHIMIE
    CHIMIE
    Document80 pagini
    CHIMIE
    Olimpia Buliga
    Încă nu există evaluări