UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BACAU

FACULTATEA DE INGINERIE
SPECIALIZAREA MPMI

METODE MODERNE DE DEZVOLTARE A

PRODUSELOR INDUSTRIALE
Material realizat de:
Buzila (Mancas) Angela
Paduraru Mirela Gabriela
Pruteanu Costel

MODERNIZAREA INSTALATIEI DE
BIOGAZ

S.C. COMPANIA DE AP
S.A. Bacu
Operator regional pentru
serviciile de ap i canalizare n
Municipiul Bacu

Municiul Bacu
Suprafaa: 60 km2
locuitori : 175,000

Apa potabil, canalizare si epurare ape uzate

surse subterane 30.000 mc/s
surse de suprafata 25,000 mc/s;
Retele distribuie 255,2 km
Retele de canalizare 202 km
Capacitatea instalat a staiilor de pompare 27,52 mc/s;
Capacitate stocare 50,000 m2

Schema tehnologica de tratare a apei uzate

- camin

de admisie
- distribuitor
- gratare rare si dese
- desnisipator
- separator de grasimi
exces

- decantoare primare
- bazin aerare cu namol activ
- decantoare secundare
- statie suflante
- statie pompare namol activ recirculat si

Linia tehnologica a namolului

Bazin
amestec
namol
primar si
exces

Centrifuga,
ingrosare
namol

Statie de
pompare
namol
ingrosat

Bazin
omogeni
zare
namol

instalatii de
deshidratare
namol fermentat

Fermentator
anaerobi de
namol

Balo
n
biog
az

Flacara

Bazin amestec namol primar si exces

instalatii de ingrosare namol
Bazin tampon de omogenizare namol ingrosat;
Statie de pompare namol ingrosat
fermentatoare anaerobice de namol
Bazine omogenizare namol fermentat

instalatii de deshidratare namol fermentat

Depozit temporar de namol deshidratat;
Gazometre
centrala termica
facla
depozit ecologic definitiv

Biogaz - carburant gazos care poate fi purificat pn ajunge la

calitatea gazului natural folosit pentru instalaii de nclzire
Biogazul rezultat din procesul de fermentare este nmagazinat ntrun bazin de retenie a gazului (gazometru)
Producere de electricitate i cldur ntr-o unitate combinat de
producere de energie i cldur: CET

Daca este produs mai mult biogaz dect este utilizat n unitatea
CET, acesta va fi ars de flacra de rezerv. Capacitatea flacrii
este:
Debitul mediu de biogaz :
210 m3/h
Debitul de calcul de biogaz al flcrii : 300 m3/h

Statia de energie si caldura

Producia zilnica de biogaz

5.000 m3/zi

Debitul mediu de biogaz

210

Coninutul energetic al biogazului

6,5 kWh/m3

Puterea de alimentare a CET

1.365 kW

Producerea de energie electric

400 kW

Producia de energie termic

670 kw

Presiunea biogazului

20-35 mbar

Concentraia maxim de H2S

975 ppm

Biogazul

produs n procesul de fermentare este folosit n instala ia combinat pentru

producerea de energie electric i termic n central.

Staia

de energie este amplasat lng staia de tartare a nmolului.

parte din biogazul obinut se utilizeaz pentru producerea de energie termic utilizat la
nclzirea nmolului i a spaiilor din incinta staiei de epurare

Unitile

de control vor fi conectate la sistemul SCADA care observ i controleaz generarea

de energie electric i termic.

Din investitie va rezulta ca cogenerarea de energie electrica si caldura prin

biogaz poate da nastere la avantaje evidente, fie in campul energetic, fie in cel
ambiental. Cogenerarea se poate integra in mod convenabil in instalatiile
crescatoriei, in special in cazul in care trebuie sa fie realizate opere
corespunzatoare pentru solutionarea celor mai presante restrictii normative
in materie de depurare a dejectiilor. Finalitatea este aceea de a promova
biogazul ca energie alternativa

COSTURILE INVESTITIEI

Investiie

1.65 million

Rambursare (amortizare)

165,000.00

ntreinere (service complet)

29,017.50

Personal

15,000.00

Electricitate

18,000.00

377,017.50

Imbunatatiri ce vor fi obtinute

Imbunatatirea calitatii efluentului final si incadrarea indicatorilor

de calitate in standardele de mediu romanesti si ale UE;
Reducerea cantitatilor de substante poluatoare evacuate si
protejarea emisarului impotriva eutrofizarii;
Reducerea poluarii aerului, solului si al apelor de suprafata
Reducerea consumului de energie si conservarea resurselor de
energie;
Imbunatatirea managementului namolurilor.

Namolurile rezultate din epurarea apelor uzate

concentreaza poluantii eliminati din acestea si
reprezinta un real pericol pentru mediul
inconjurator in cazul in care, prelucrarea si
gestionarea finala nu este conforma cu
normativele in vigoare .

monitorizarea
continua a calitatii
influentului si
efluentului statiilor de
epurare si respectarea
tehnologiilor
implementate pe
fiecare treapta de
tratare.

instalatii si utilaje cu
consumuri mici de energie
electrica;
cogenerarea prin
reconversia energiei
biogazului obtinut prin
fermentare anaeroba.

Concluzii
Bazndu-ne pe puterea caloric a biogazului (4500 6300 kcal/m3), estimm c
arderea complet a 1 m 2 biogaz, este suficient pentru:
1.

Funcionarea unui motor de 1 CP timp de 2 ore

2.

Furnizarea a 1,25 kWh de electricitate

3.

Asigur energia termic necesar preparrii a trei mese pentru 5 persoane

4.

Asigur 6 ore de iluminat echivalent cu un bec de 60W

5.

Asigur funcionarea unui frigider cu capacitate de 1 m3 timp 1h

6.

Asigur funcionarea unui incubator de 1 m3 timp de 0.5 h

1 m3 de biogaz =0,4 kg motorin sau 0,6 kg petrol.