Sunteți pe pagina 1din 2

Determinarea continutului de humus din sol

Humusul reprezinta materia organica din stratul de sol pana la 30 cm, rezultata in urma
descompunerii substantelor vegetale si animale. Humusul din sol este o componenta naturala
a acestuia, dar in solurile cultivate, conservarea si eventual sporirea cantitatii de humus este
un rezultat al muncii si priceperii omului, care asigura aprovizionarea sustinuta a solului cu
elem nutitive usor accesibile pt plante. Cantitatea de humus existenta la un moment dat in sol
se poate aprecia vizual sau se poate determina prin metode directe sau indirecte. Dintre
metodele utilizate pt dozarea humusului total din sol mai cunoscute sunt: metoda calcinarii si
metoda Schollenberger-Jackson.
Metoda calcinarii
Este o metoda simpla, usor de executat, dar imprecisa.
Principiul metodei:
Se bazeaza pe principiul eliminarii prin calcinare a substantei organice din proba ca
urmare a oxidariicarbonului cu oxigenul atmosferic. Pierderea de greutate prin ardere se
determina prin cantarire.
Mod de lucru:
se cantareste o proba de 10 g sol uscat la aer si trecuta prin sita de 2 ori (promaM1);
se trece proba intr-un creuzet de portelan si se calcineaza cateva ore;
dupa racire proba se recantareste (proba M2), iar continutul de humus(susbt organica)
sedetermina prin relatia: H%=(M1-M2)/M1 x 100
Metoda nu poate fi aplicata decat la soluri nisipoase si lipite de carbonati. Prin ea se determina
subst organica in totalitatea ei, nu numai humuul descompus.
Metoda Schollenberger-Jackson (metoda oxidarii umede)
Principiul metodei:
Se bazeaza pe principiul oxidarii carbonului din subst organica din proba de sol cu un
amestec oxidant de bicromat de potasiu (K2Cr2O7) si acid sulfuric (solutie sulfocromica)
K2Cr2O7 + 8 H2SO4 = 2 K2SO4 + 2 Cr(SO4)+3 O2 ;
3C+3CO2= 3 CO2
Mod de lucru:
solul recoltat se usuca la aer dupa care cu penseta si lupa se indeparteaza resturile
organice nedescompuse;
solul se trece printr-o sita (diam 0,2mm) si se cantareste la balanta analitica o proba de
0,25g;
proba se trece printr-un vas conic (250-300ml), peste care se toarna 20ml sol
sulfocromica K2Cr2O7+8H2SO4, 0,4N;
vasul se agita insistent iar pe o baie de glicerina se oxideaza la cald (155C, 20-25min)
daca dupa fierbere solutia din vas este rosie-portocalie sau portocalie-verzuie
inseamna ca toata substanta organica s-a oxidat si a mai ramas oxidant in exces;
se titreaza cu o sol de sare Mohr, 0,2N [Fe(NH4)2(SO4)2];
pe biureta se citeste cantitatea de solutie de sare Mohr consumata la titrarea excesului
de oxidant din proba de sol;
in paralel , probei martor i se aplica aceeasi succesiune de operatii ca celei descrise
pt proba de sol, cu o singura deosebire, ca nu se adauga si sol, notandu-se cant de sol
mohr folosita.
Titrarea:

continutul flaconului se dilueaza cu 100-150 cm3 de apa distilata,


se adauga 6 picaturi de fenilantranilic 2% [(C6H5)NH(C6H4)(COOH)];
se agita continutul vasului conic,
se titreaza cu sare Mohr 0,2N pana ce solutia vireaza de la violet la verde, moment in
care are loc terminare titrarii.
Continutul in humus al probei de sol analizate se stabileste cu relatia: