Testele de evaluare - cele mai

folosite parghii pentru angajare

In general, dupa ce un candidat isi depune CV-ul pentru ocuparea unui post,
angajatorii prefera, intre metodele de evaluare, testele si abia apoi
interviurile. In Occident, testele sunt folosite de marea majoritate a
companiilor: in Marea Britanie, de exemplu, peste 80 la suta dintre cele mai
importante firme se bazeaza pe teste pentru examinarea celor care doresc sa
se angajeze. Desi testele sunt clasificate destul de minutios, in general toate
sunt menite sa masoare performantele candidatilor: testele care privesc
abilitatile individuale pot da masura performantelor maxime de care este
capabila o persoana, in timp ce testele de personalitate releva rezultatele
tipice de care poate da dovada un candidat.
Rezultatele cele mai bune la teste se obtin dupa un antrenament
serios
Cele mai populare teste de abilitati evalueaza capacitatea de a fi un bun
manager, gandirea in perspectiva, abilitatile financiare si verbale sau
capacitatea de analiza si sinteza. Cei care candideaza pentru un post si sunt
pusi in situatia de a rezolva un asemenea test trebuie sa se asigure ca stiu
despre ce este vorba. Astfel, li se recomanda sa se intereseze mai intai daca
exista astfel de teste pe pagina web a companiei respective sau sa le caute in
universitati sau la serviciile de consultanta profesionala.
La noi, piata fost practic invadata de carti, in care testele de autoevaluare
umplu pagini intregi; pe net, cu o simpla cautare cu "psychometric" (teste
psihometrice), vizitatorul are acces la pagini web care publica tot felul de
teste. Specialistii spun ca pentru succesul garantat la testele de acest gen,
candidatilor nu le ramane decat sa se antreneze: calea cea mai buna este sa
rezolve cat mai multe astfel de teste.
Prima reactie la un test - cea mai buna
Chestionarele care vor sa evalueze personalitatea candidatului le sunt
importante angajatorilor pentru a vedea tipicul fiecarei persoane, mai precis
carui tip de personalitate corespunde. Extrovertit sau nu, dur sau delicat,
anxios sau mai degraba relaxat, independent sau mai conformist, organizat
sau informal, toate aceste caracteristici corespund celor mai previzibile tipuri

de personalitate. Cum un astfel de test trebuie sa releve personalitatea

candidatului, acesta este sfatuit sa raspunda cinstit, fara sa incerce sa
ghiceasca ce au vrut sa afle cei care l-au conceput.
Mai mult, pentru a-l trece cu brio, cel testat ar trebui sa nu piarda prea mult
timp la fiecare intrebare: specialistii avertizeaza ca prima reactie este cea mai
apreciata, iar primul raspuns la o intrebare este cel mai bun. In unele cazuri,
testele se pot realiza direct pe Internet, dar in ciuda avantajelor (confortului
de acasa, fara stresul unui examen), verificarea de la distanta nu asigura in
nici un fel angajatorul ca persoana care sustine testul este chiar persoana
care candideaza.
Chiar daca nu duc la angajare, rezultatele testelor sunt oricum
folositoare
Rezultatele testelor pot fi folosite pentru selectie in mai multe feluri: cele mai
uzuale modalitati sunt selectia de sus in jos, stabilirea unui punctaj minim sau
elaborarea unui profil. In primul caz, candidatii sunt angajati in ordinea
descrescatoare a punctajelor pana cand se ocupa toate posturile vacante.
Daca se alege posibilitatea calcularii unui punctaj minim, candidatii care au
obtinut un scor sub acest nivel stabilit nu au nici o sansa de angajare.
Daca angajatorii opteaza pentru elaborarea unui profil, candidatul care se
apropie cel mai mult de portretul-robot corespunzator unui anume post este si
cel care castiga concursul. In orice caz, cei in cautarea unui loc de munca sunt
sfatuiti sa intrebe angajatorul in privinta rezultatelor avute, pentru ca
rezultatele unor astfel de teste pot fi oricum folositoare. Daca obtine postul,
candidatul va primi oricum rezultatele testarii; in caz contrar, pentru ocaziile
viitoare, ar fi bine ca el sa stie cum s-a descurcat la teste, pentru ca
rezultatele unui astfel de test ii pot arata daca a candidat pentru postul
potrivit sau daca ar fi trebuit sa se orienteze in alta directie.
CITESTE SI:

Ministrul Justitiei: Romania are un raport mai bun decat in 2014

Companiile anticipeaza noi angajari in primele luni ale anului 2015

Dosarul despagubirilor: Bica sustine ca nu a vazut raportul de evaluare

ANOFM: Aproape 18.000 de locuri de munca vacante

[Video] Un sistem optic de camuflare a fost creat de americani

Testul Belbin
Indicatii
Pentru fiecare sectiune aveti un total de 10 puncte pe care trebuie sa le
distribuiti intre cele 8 propozitii in functie de modul in care vi se potrivesc:
puteti distribui cele 10 puncte la fiecare propozitie sau pot ramane afirmatii
nenotate.
1. Care consider ca poate fi contributia mea in echipa:
a. Cred ca pot identifica rapid si fructifica noile oportunitati.
b. Pot lucra bine cu oameni foarte diferiti.
c. Producerea de noi idei reprezinta punctul meu forte.
d. Pot incuraja oamenii sa se exprime ori de cate ori cred ca ideile lor aduc
valoare obiectivelor grupului.
e. Capacitatea mea de a finaliza lucrurile incepute are o mare legatura cu
faptul ca eu lucrez eficient.
f. Sunt gata sa devin mai putin placut de catre ceilalti daca rezultatul final e
unul bun.
g. Imi dau seama rapid ce este mai probabil sa mearga in situatiile cu care
sunt obisnuit.
h. Pot oferi argumente logice pentru solutii alternative fara a fi subiectiv.
2. Daca as avea o slabiciune in lucrul cu echipa, aceasta
ar putea fi:
a. Nu ma simt confortabil decat daca sedintele sunt bine organizate.
b. As putea sa acord prea mult timp si atentie altora care au un punct de
vedere valid ce nu a fost discutat indeajuns.
c. Este posibil sa vorbesc destul de mult de indata ce grupul isi concentreaza
atentia asupra unei idei noi.
d. Abordarea obiectiva a situatiilor ma pune in imposibilitatea de a manifesta
entuziasm odata cu ceilalti colegi.
e. Uneori sunt perceput ca o persoana puternica si autoritara atunci cand
ceva trebuie sa fie finalizat.
f. Imi este greu sa-mi impun direct parerea in fata celorlalti, poate din cauza
ca ma las influentat de atmosfera din grup.
g. Este posibil sa ma las furat de o idee si sa pierd sirul evenimentelor.

h. Colegii mei ar putea sa considere ca acord o atentie exagerata detaliilor si

ca adesea ma ingrijoreaza faptul ca lucrurile pot merge prost.
3. Cand sunt implicat intr-un proiect cu alti oameni:
a. Am abilitatea de a influenta oamenii fara sa fac presiune asupra lor.
b. Atentia mea sporita asupra detaliilor previne greselile facute din neatentie
si omisiune.
c. Sunt gata sa iau masuri pentru a ma asigura ca in timpul sedintelor nu se
pierde timpul sau nu ne abatem de la obiectivul principal.
d. Colegii mei se pot baza pe mine pentru a aduce o contributie originala.
e. Sunt intotdeauna gata sa sustin o idee buna daca aceasta este in interesul
comun al grupului.
f. Imi place sa identific cele mai noi idei si descoperiri.
g. Cred ca ceilalti apreciaza capacitatea mea de a avea o judecata calma.
h. Ceilalti se pot baza pe capacitatea mea de a evalua faptul ca lucrurile
importante sunt bine organizate.
4. Abordarea mea personala a lucrului in echipa este:
a. Arat un interes deosebit in a ajunge sa-mi cunosc mai bine colegii.
b. Pot pune la indoiala punctele de vedere ale celorlalti si sa sustin in
continuare punctul meu de vedere chiar daca acesta nu este impartasit de
ceilalti.
c. De obicei pot gasi o serie de argumente pentru a respinge ideile si
propunerile lipsite de valoare.
d. Cred ca am talentul de a termina lucrurile de indata ce planul este pus in
aplicare.
e. S-ar putea sa evit ceea ce este evident si sa propun ceva nesteptat de
ceilalti.
f. Aduc o doza de perfectionism fiecarei activitati de echipa la care particip.
g. Sunt gata sa ma folosesc de contactele personale din afara grupului.
h. Atata timp cat sunt interesat de toate aspectele problemei pot sa ma
hotarasc usor atunci cand trebuie luata o decizie.
5. Gasesc satisfactie in munca depusa, pentru ca:
a. Imi face placere sa analizez situatiile si sa evaluez toate alegerile posibile.
b. Imi place sa gasesc solutii practice la probleme.
c. Imi place sa cred ca dezvolt relatii bune de lucru cu ceilalti.
d. Pot avea o influenta puternica asupra deciziilor.
e. Pot sa ma intalnesc cu persoane de la care pot sa aflu lucruri noi.

f. Pot sa obtin acordul celorlalte persoane asupra unui set de actiuni necesare.
g. Imi place cand pot sa acord intreaga atentie unei anumite sarcini.
h. Imi place sa descopar ceva ce imi provoaca si stimuleaza imaginatia.
6. Daca dintr-o data mi s-a atribuit o sarcina dificila cu termen limitat, alaturi
de persoane noi:
a. Prefer sa fac singur o evaluare completa a problemei inainte de a sugera
solutii grupului.
b. Prefer sa lucrez cu o persoana care a demonstrat cea mai buna abordare
asupra problemei, indiferent cat de dificil ar fi sa lucrez cu persoana
respectiva.
c. As putea gasi o cale sa reduc efortul asociat unui task prin a stabili cu ce
pot contribui si alte persoane.
d. Simtul meu natural al urgentei ma asigura de faptul ca nu vom intarzia fata
de plan.
e. Cred ca sunt capabil sa-mi pastrez calmul si capacitatea de a gandi logic.
f. Pot sa raman concentrat asupra unui scop in conditii de stres.
g. Ma simt pregatit sa iau conducerea daca cred ca grupul nu face nici un
progres semnificativ.
h. As provoca discutii pentru a stimula noile idei si a pune in miscare lucrurile.
7. Intampin dificultati cu lucrul in echipa, pentru ca:
a. S-ar putea sa manifest nerabdare cu aceia care obstructioneaza
desfasurarea activitatii.
b. Ceilalti s-ar putea sa ma critice pentru ca sunt prea analitic si nu suficient
de intuitiv.
c. Dorinta mea de a ma asigura ca lucrurile sunt facute cum trebuie poate
incetini desfasurarea activitatii.
d. Am tendinta de a ma plictisi repede si de aceea ma bazez pe altii pentru ami mentine interesul treaz.
e. Imi este greu sa ma apuc de treaba daca scopul nu este bine definit.
f. Uneori am dificultati in a exprima verbal concepte complexe.
g. E posibil sa cer altora sa faca lucrurile pe care nu le pot face singur.
h. Imi este greu sa-mi impun parerea cand ma confrunt cu un punct de vedere
diferit, bine fundamentat.

Detalii: http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Business/7797/Testele-de-evaluare-cele-mai-

folosite-parghii-pentru-angajare.html#ixzz3TiSX5W6M

http://www.acces-abilitate.ro/user_files/articole/teste%20psihometrice.pdf

Testele psihometrice, utile in cariera

Testele psihometrice sunt adesea instrumente folosite la interviurile de angajare sau
in evaluarea obiectivelor de cariera. Ele pot oferi o imagine comprehensive (daca sunt
efectuate corect) a abilitatilor tale, competentelor, personalitatii, intereselor si
valorilor.
Exista mai multe tipuri de teste psihometrice, prin care te poti cunoaste mai bine si iti poti da
seama unde este cazul sa iei masuri pentru ameliorarea punctelor slabe. Iti prezentam mai
jos cateva dintre testele pe care le poti intalni, spre exemplu, la un interviu de angajare.
Teste de abilitati
Astfel de chestionare au raspunsuri corecte si gresite si sunt oarecum asemanatoare cu
testele de intelignta. Exemplele pot include diagrame, rationamente numerice, spatiale,
verbale, mecanice si cunostinte matematice. Pentru a-ti testa abilitatea in pregatirea unui
interviu, incearca un test IQ sau unul de logica.
Teste de aptitudini
Aptitudinea tine de talent, abilitatea este ceva dobandit. Ca si testele de abilitati, cele de
aptitudini au raspunsuri adevarate si false si sunt contra cronometru. Chestionarele de acest
gen masoara aptitudini specifice mai mult decat abilitati intelectuale generale. Sunt utilizate
pentru a intelege cat de probabil este ca o persoana nou angajata sa aiba nevoie de un
program de training mai degraba decat jobul in sine. Testele includ, spre exemplu, aptitudini
de lucru cu calculatorul, acuratete si viteza de adaptare.
Fusta Bershka Simpo Dark Blue

Chestionare de personalitate
Astfel de teste nu contin raspunsuri corecte sau gresite, dar sunt date in conditii care
garanteaza acuratetea si obiectivitatea. Sunt folosite atunci cand comportamentul la job si
stilul de munca reprezinta interese ale companiei recrutoare. Alti factori care pot fi masurati
sunt relatiile cu ceilalti si aspecte ale motivatiei. Poate ai intalnit OPQ 32 (Ocupational
Presonality Questionare cu 32 de scale, procedura transparenta prin care se capteaza
imaginea personala in mediul ocupational al unui individ) sau 16 PF (Testul Cattell cu 16
factori de personalitate).
Inventarierea intereselor
Acestea sunt utilizate pentru a determina ce preferinte are persoana testate pentru diverse
sectoare ale muncii. Testele pot evalua interese generale (de genul, lucru cu oamenii sau cu

obiectele) sau pot identifica ce sarcini ti-ar placea sau in ce cultura organizationala te-ai
potrivi cel mai bine.

Teste motivationale si inventarierea valorilor

Personalitatea ta va ramane probabil stabila de-a lungul perioadei de munca, insa valorile si
motivatiile se pot modifica si depind de stadiul in care te afli (varsta, cariera, familie). Testele
motivationale se concentreaza asupra a ceea ce motiveaza o persoana la munca
(autonomie, recompense materiale etc.).
Oricare ar fi tipurile de teste pe care le intalnesti la interviuri sau in evaluarile de la munca, fii
pregatita sa iti demonstrezi competentele!
http://www.ele.ro/cariera/locul-de-munca/testele-psihometrice-utile-in-cariera7616
Evaluarea psihometrica ofera o modalitate de testare a ceea ce se intampla in mintea unei persoane. Poate arata
punctele tari si slabe ale unei persoane sau poate compara performanta unei persoane cu a altora. Thomas
creeaza si ofera evaluari in mediul afacerilor de peste 25 de ani.
Testele psihometrice sunt o metoda de a lua decizii de afaceri pragmatice. Acestea va vor creste rezultatul final
prin scaderea fluctuatiei de personal, identificarea talentelor si crearea unei organizatii mai eficiente si productive.

Testarea psihometrica se refera la:

- Aptitudini: capacitatea oamenilor de a lucra cu numere, cuvinte, diagrame si sisteme
- Personalitate: cum este, tipic, cel mai probabil sa se comporte cineva. Aceasta acopera o gama larga de
aspecte incepand de la motivatiile si valorile oamenilor pana la cum reactioneaza la autoritate, si de asemenea
onestitatea si integritatea lor.
Combinati si potriviti acestea si veti obtine teste dedicate domeniilor de genul inteligenta emotionala, capacitatea
de a fi instruit, condus, orientarea catre servicii pentru clienti si modul in care gandesc oamenii - domenii direct
legate de anumite posturi. Evaluati multe persoane din compania dumneavoastra si puteti obtine un profil
organizational: cat de bine functioneaza echipa dumneavoastra; care sunt abilitatile lipsa; cine se va putea
integra.

Cum sunt folosite testele psihometrice?

- In recrutarea de personal
- In identificarea oamenilor cu potential pentru a fi promovati si dezvoltati
- In consilierea personalului care are performante sub asteptari
- In formarea echipelor
- In gestionarea managerilor seniori
- In identificarea punctelor de presiune si a zonelor de frustrare dintr-o organizatie
- In luarea unei decizii asupra celei mai potrivite structuri organizationale
- In crearea de programe stimulative care motiveaza intr-adevar
- In contributia la deciziile referitoare la oameni, individual sau la oameni in grupuri
Stabilirea profilelor psihometrice poate avea un impact masiv asupra tuturor acestor zone.
Cercetarile arata ca interviurile, CV-urile, referintele si formularele de aptitudini sunt foarte putin folositoare in
determinarea reusitei persoanelor. Interviurile sunt subiective deoarece sunteti foarte influentat de prejudecati,
preferinte si antipatii, uneori chiar fara a realiza acest lucru. Daca va ganditi in urma, va veti aminti de candidatul
grozav care s-a dovedit a fi un dezastru complet.
Oricum, raspunsurile la un chestionar psihometric nu ar trebui folosite niciodata izolat - ele furnizeaza doar o parte
din tablou. Interviurile si alte metode de selectie ar trebui folosite impreuna cu oricare evaluare pentru a forma un
tablou complet" al fiecarui candidat.

http://www.slgroplus.ro/index.php?itemid=17
http://www.test-iq-online.ro/ro-ro/iqtest/1