Sunteți pe pagina 1din 4

UAUIM Bucuresti

Arhitectura moderna si contemporana in Romania


Anul IV, semestrul 1, an univ. 2012-2013
Stud. Arh. Eleonora Voitinovici; grupa 45A

Seminar IV: Perioada Postbelica

Arhitectura religioasa: Biserica Romano Catolica de


la Orsova
(1976) Arh. Ioan Fackelmann
Din osmoza dintre un fond religios transpus ntr-o forma modern-abstracta s-a nascut biserica de la
Orsova.1
Peter Jecza

Actualul municipiu Orsova este, alaturi de orasul Moldova Noua, una din cele mai mari
asezari din Clisura Dunarii, aflata pe traseul sinuos al Dunarii, in S-V Romaniei. Orsova are
o istorie foarte bogata, iar in zona care o cuprinde au fost descoperite urme de locuire a
omului inca din paleoliticul superior. De-a lungul timpului, din cauza pozitiei geografice
insemnate (este localizata pe malul nordic al Dunarii, al carei traseu a reprezentat inca de
timpuriu o granita interstatala), Orsova a fost disputata de diferite mari puteri mai mult
sau mai putin invecinate. La 5 mai 1919, orasul este integrat Romaniei, dupa ce fusese in
prealabil anexat Austriei, fapt ce atrasese dupa sine dezvoltatea unei legaturi prin cale
ferata cu Timisoara. In ceea ce priveste conexiunea cu alte orase, Orsova comunica cu
Caransebesul printr-o sosea terminata in 1829, iar intre 1834 si 1846 s-a construit o sosea
pe Clisura Dunarii. In intervalul 1966-1974, orasul a fost stramutat catre nord, din cauza
construirii sistemului hidrotehnic si de navigatie Portile de Fier. 2
Orasul are, inca din 1939, o manastire ortodoxa (Sfanta Ana) construita prin eforturile unui
ziarist influent in perioada respectiva, Pamfil Seicaru (director al ziarului Curentul si
deputat al Parlamentului). Dupa schimbarea puterii politice in tara, manastirea a fost
folosita in alt scop decat cel initial, astfel incat spatiile sale au gazduit un restaurant, o
discoteca si unitati de cazare. 3 Pozitia noului regim fata de Biserica Ortodoxa nu incuraja
1 Website destinat sculptorului Peter Jecza, accesibil la http://www.jecza.ro/opinii.php?
lang=ro&tip=Reflectii&caut=&nr_op=12(17.12.2012)

2 Orsova, articol in Wikipedia, enciclopedie online, accesibil la: http://ro.wikipedia.org/wiki/Or%C8%99ova


(16.12.2012)

3 Manastirea Sfanta Ana, articol pe Crestin Ortodox, accesibil la: http://www.crestinortodox.ro/bisericimanastiri/manastirea-sfanta-ana-67851.html (16.12.2012)

construirea de noi biserici, iar in cazul Manastirii Sfanta Ana este vorba chiar de o
conversie functionala completa.
Avand in vedere ca in Orsova exista in perioada postbelica un numar insemnat de locuitori
de alte etnii decat cea romana, majoritatea de confesiune catolica, a fost posibila
finantarea unui proiect pentru un lacas de cult destinat acestora, in care sa se tina slujbe
in mai multe limbi (germana, ceha, maghiara, romana). Arhitectul ales pentru ridicarea
noului edificiu este Ioan Fackelmann, care dobandise un bun renume la nivel national,
dupa interventiile arhitecturale calitative in Timisoara (ex. Universitatea Timisoara 1962,
Liceul de Muzica Timisoara cu sala de concerte 1964 , Pavilionul administrativ al
Intreprinderii de Sere Timisoara 1966) sau Sediul Intreprinderii sistemului hidroenergetic
si de navigatie Portile de Fier de la Drobeta Turnu Severin 1965. 4
Ioan Fackelmann a mai proiectat, la scurt timp dupa terminarea bisericii Romano Catolice
din Orsova, o alta biserica pentru aceeasi confesiune in localitatea Dumbravita, judetul
Timis, ambele cladiri fiind remarcabile monumente arhitecturale datorita abordarii
moderne a programului de biserica. Cazul bisericii din Dumbravita este un alt indicator al
contextului de dificultate a demararii unor proiecte de construire a lacasurilor de cult sub
regimul comunist: Conform legislatiei in vigoare din deceniile trecute, construirea unei
biserici nu era admisa, decat in cazul in care disparea alta. Din cauza miscarii populatiei,
ca un fenomen social-natural, populatia de religie catolica din comuna Stanciova (jud.
Timis) s-a diminuat simtitor, timp in care cea din Dumbravita era in continua crestere. In
consecinta, era justificata demolarea bisericii din Stanciova si construirea uneia in
Dumbravita, folosind materialele rezultate din demolare. Astfel s-a ivit posibilitatea
realizarii bisericii din Dumbravita.5
In Orsova, ridicarea bisericii Romano Catolice este cu atat mai remarcabila cu cat din
punct de vedere estetic, arhitectul Ioan Fackelmann impreuna cu sculptorul Peter Jecza,
care a contribuit la definirea fatadelor si la conceperea altarului, au sfidat tendintele
vremii in ceea ce priveste arhitectura religioasa: Complexul de cult catolic, cuprinzand
biserica propriu-zisa cu anexe, casa parohiala si turnul clopotnita, a fost o aparitie
surprinzatoare, noile constructii ecleziastice din Romania preluand, in marea lor
majoritate, forme traditionale, atat ca optiune, cat si pentru a trece neobservate.
Chiar si astazi, la peste trei decenii de la constructia ei, cladirea bisericii Romano Catolice
din Orsova impresioneaza prin aspectul neobisnuit: volumul sau este compact, determinat
de o acoperire in forme dinamice (patru panze conoidale din beton armat) si de fatadele
de beton aparent, a caror decoratie a fost obtinuta prin cofrarea betonului la indicatiile lui
Peter Jecza. Tot din exterior se remarca compozitia echilibrata a complexului, biserica
4MURGESCU, Ileana, Arhitectul Ioan Fackelmann 1933 - 1979 in Arhitectura, Nr. 5, 1979,
pp.7-8
5 FACKELMANN, Aurelia, Biserica Romano Catolica din Dumbravita in Arhitectura, Nr. 56, 1991, pp.31-33

nefiind un obiect solitar pe terenul ocupat: ea se afla in relatie de complementaritate cu


casa parohiala si cu turnul clopotnita, un ferm accent vertical, care face ansamblul vizibil
de la departare. Ansamblul este pozitionat in oras la intersectia strazii Decebal cu Soseaua
Eroilor (DN 57), in relatie cu cartiere mici de case, dar totodata in apropierea centrului
orasului si este pus in valoare datorita faptului ca in spatele parcelei ocupate exista foarte
putine cladiri, in rest dezvoltandu-se o zona impadurita. Accesul se face din strada
Decebal, insa biserica, turnul si casa parohiala sunt retrase de la strada, accesul facanduse printr-o alee larga.
Biserica si casa parohiala sunt legate in mod direct, fiind doua volume tangente, iar privind
ansamblul dinspre accesul pe parcela, cea dintai domina spatiul concentrand atentia
privitorului catre golul de acces din partea de jos a fatadei principale, intrarea in biserica,
la care se ajunge dupa ce urcam pe o scara monumentala. Din interior se poate ajunge in
corpul casei parohiale, dezvoltat in plan patrat, cu o curte interioara. Desi in plan, cele
doua cladiri sunt apropiate ca dimensiuni, biserica subordoneaza casa parohiala, insa fara
sa o obtureze sau sa o priveze de accesul din strada.
Pe masura ce ne apropiem de biserica, remarcam fatada impunatoare, de forma
triunghiulara, ascendenta, decorata riguros si simetric cu o retea de linii ordonatoare,
orizontale si verticale. Mai de aproape, acestea se dezvaluie a fi trepte a caror ascendenta
determina semnul grafic al crucii. Fatada pare astfel o sculptura in sine, desi face parte din
volumul unic si indivizibil6 al bisericii. Peter Jecza descrie intentia sa formala in
conceperea fatadelor: Ideea de inaltare, prin trepte, de pe relieful fatadelor, raportul
luminii cu volumele, totul a fost simtit, gandit, prelucrat in atelierul meu si transpus apoi in
calcule si schite de arhitectura 7. Betonul aparent anvelopeaza intreg ansamblul, dandu-i
un aspect unitar si un caracter de solemnitate si solitudine, cu atat mai pregnant la corpul
bisericii, care nu are goluri pe fatada, ci doar treptele reliefate.
In plan, biserica se dezvolta intr-un dreptunghi, accesul si respectiv altarul fiind pe laturile
scurte, existand o axa de simetrie pe directia SV-NE. Simetria se pastreaza doar la nivelul
volumului bisericii, deoarece ansamblul format cu turnul de clopote si casa parohiala
reprezinta o compozitie nesimetrica. La interiorul bisericii, se observa un element greu
sesizabil din exterior, dar generator , impreuna cu suprafetele conoidale ale acoperisului,
al formei deosebite ale corpului bisericii: luminatorul de dimensiuni generoase, in forma
de cruce latina, marginit de patru grinzi, perpendiculare doua cate doua. Lumina zenitala
care patrunde de sus este singura lumina naturala de care beneficiaza interiorul. Aceasta
interpretare a simbolului crestin de cruce, vazuta aici ca unica sursa de lumina, in plan
(meta)fizic, aminteste de abordarea, la scara mai mare, a Catedralei Sfanta Maria din Tokio
(terminata in 1964), opera a lui Kenzo Tange. Mai tarziu, in 1989, intalnim o tratare
6 Website destinat sculptorului Peter Jecza, accesibil la http://www.jecza.ro/opinii.php?
lang=ro&tip=Reflectii&caut=&nr_op=12(17.12.2012)

7 ibidem

similara (de data aceasta a peretilor, nu a tavanului) la cunoscuta biserica Ibareki din
Osaka, dupa proiectul arhitectului Tadao Ando.
Intr-una dintre putinele lucrari de specialitate care trateaza biserica Romano Catolica din
Orsova, gasim urmatoarea descriere a interiorului, in care se subliniaza aspectul unitar si
atmosfera interioara, obtinute prin arhitectura spatiului si alegerea materialului de
finisare: In interiorul de o simplitate deosebita, luminatorul zenital in cruce da senzatia de
inaltare. Lipsa ferestrelor confera spatiului complet izolat de oras o atmosfera de meditatie
si reculegere. Intradosurile acoperirii curbe sunt finisate cu lamele de lemn cu un colorit ce
da caldura ambiantei si al caror desen sugereaza raze ce emana din zona tabernacolului.
Frizele laterale, reprezentand Drumul Crucii, au fost pictate de artistul timisorean Gabriel
Popa, ele reprezentand unica decoratie a peretilor interiori. Intreg mobilierul a fost
proiectat cu grija, din lemn de aceeasi nuanta cu finisajul acoperirii. 8
In cazul frizelor mai sus mentionate, artistul a avut o abordare foarte diferita fata de cea
traditionala, el ilustrand personajele biblice alaturi de cateva figuri remarcabile, despre
care s-ar putea argumenta ca nu isi au locul intr-o pictura religioasa: revolutionarul
bolsevic Vladimir Lenin, gimnasta romanca Nadia Comaneci, cantaretul John Lennon sau
actorii romani Florin Piersic si Ana Szeles. 9 Pe de alta parte, acest gest poate apropia
spatiul religios de enoriasi, deoarece se foloseste de modele pozitive (si aprobate de
puterea politica), aici fiind nevoie de distinctia clara intre model si idol.

8 BICA, Smaranda Maria, Biserici ale Secolului 20, ed. Mirton, Timisoara, 2004
9 Informatii extrase in urma vizualizarii videoclipului Orsova, Biserica Catolica, accesibil la:
http://www.drobetaturnuseverin.net/or%C5%9Fova-biserica-catolic%C4%83 (17.12.2012)

S-ar putea să vă placă și