Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
2.Obiectivul proiectului
2.1.Denumirea obiectivului proiectului
Sa se dimensioneze o sectie de obtinere a alcoolului rafinat folosind ca
materie prima melasa.
2.2.Capacitatea de productie
Sectia de obtinere a alcoolului are o capacitate medie de productie si are ca
scop procesarea a 5000 l alcool / 24 h.
2.3.Profilul de productie pe sortimente sau grupe de sortimente
Profilul productiei are in vedere obtinerea unei cantitati de alcool rafinat
din melasa.
Melasa este un deseu obtinut la fabricarea zaharului din sfecla de zahar
sau trestia de zahar.Sfecla de zahar se obtine la noi in tara pe cand trestia de
zahar este o planta tropicala.
Sfecla de zahar (Beta vulgaris) este o planta bisanuala,adica cu un ciclu de
dezvoltare de doi ani.Se seamana primavara,in luna Aprilie sau mai tarziu
pana in mijlocul lunii Mai,in aratura pregatita din toamna.
In primul an,sfecla acumuleaza in radacina ei de forma mai mult sau mai
putina conica,zaharoza(C12H22O11) in decursul unei perioade de vegetatie de
aproape 6 luni (din luna Aprilie pana in luna Septembrie).Ajunsa la acest
stadiu de dezvoltare,sfecla este scoasa din pamant,cu ajutorul unor furci cu
varfurile rotunjite,spre a se evita vatamarea ei.Dupa taierea coletului,sfecla
de zahar este predata, pentru prelucrare,fabricilor de zahar.
In celulele sfeclei de zahar se gaseste in disolutie 14-25% zaharoza
calculata la greutatea sfeclei,alaturi de alte substante minerale si
organice,provenite din solul in care a fost cultivata.Aceste substante
constituite din substante minerale si organice,reprezinta un procent destul de
ridicat in raport cu cel al zaharozei.
Aceasta dovedeste ca culturile de sfecla de zahar secatuiesc terenurile
arabile de continutul lor de substante hranitoare.De aceea, la semanarea
sfeclei de zahar este necesar sa se adauge ingrasaminte chimice.Tot pentru
acest motiv la culturile de sfecla de zahar se aplica metoda asolamentului.
Prezenta intr-un procent atat de ridicat a substantelor minerale si organice
(in special saruri de potasiu si sodiu) in sucul celular al sfeclei este cauza
pentru care nu se poate recupera toata zaharoza,deoarece impiedica
,partial,cristalizarea ei.
In ultimul timp,in tehnologia fabricarii zaharului,s-au facut progrese
remarcabile pentru eliminarea cat mai completa a substantelor straine de
3
Componentul
Zahar (polarizabil),%
Brix la 200C, minim %
Umiditate,%
Masa specifica
Zahar invertit, %
pH
Acizi volatili, %
Dioxid de sulf, %
Azot total, %
Cenusa,%
Melasa normala
% din masa melasei
48-52
75-80
18-20
1,3-1,4
0,25-1
7-7,5
0,3-1,2
0,01-0,08
1,4-1,9
8-12
Melasa perfecta
% din masa melasei
40-50
65-74
25-28
1,1-1,2
peste1
6-7
peste 1,2
peste 0,08
sub 1,4
peste 12
Componentul
Umiditate ,%
Substanta uscata,%
Zahar total,%
Zahar invertit,%
Rafinoza,%
Azot total(Nx6,25),%
Substante minerale,%
pH-ul
Sfecla de zahar
20-25
75-80
44-52
0,1-0,5
0,6-1,8
1,2-2,4
7,6-12,3
6,0-8,6
Trestia de zahar
15-20
80-85
50-55
20-23
0,3-0,6
10-12
<7
drojdii, din aceasta cauza, melasa este supusa procesului de corectare sau
imbunatatire a cantitatilor de substante nutritive cu fosfor si azot. O dozare
insuficienta duce la o fermentare incomplecta, iar in exces, se favorizeaza
dezvoltarea unei mase relative de drojdie, in dauna fermentatiei alcoolice. In
ambele cazuri se reduce cantitatea de alcool etilic.
Deficitul de substante nutritive se completeaza cu sulfat de amoniu,
superfosfat de calciu, ingrasaminte complexe, ammoniac sau uree.
Proportiile in care se adauga sunt de 0,1% azot si 0,2% fosfor fata de
melasa; uneori se mai adauga si magneziu sub forma de sulfat de magneziu
in proportie de 0,2-0,8% fata de melasa.
Substantele nutritive se adauga ca solutii limpezi, obtinute prin
dizolvarea sarurilor in apa. Aceste substante nutritive se pot adauga si la
cultura de drojdie in proportie de 0,5% fata de melasa.
Limpezirea si sterilizarea plamezii. Melasa imbogatita in substante
nutritive, neutralizata si acidulata, este supusa limpezirii. Limpezirea are
drept scop depunerea coloizilor adusi la punctul izoelectric si precipitarea de
catre acidul sulfuric adaugat. Ionii de hidrogen ( H+) ai acidului sulfuric
neutralizeaza sarcinile positive ale coloizilor producand limpezirea.
Aceasta limpezire a melasei se poate realize prin doua procedee:
- limpezire la rece;
- limpezire la cald.
Limpezirea la rece se foloseste in cazul melasei normale, iar procesul
decurge astfel: dupa acidifierea si corectarea cu substante nutritive a melasei,
aceasta se aduce in tancul de limpezire, la o concentratie de 12-160Bllg.
Melasa se lasa sa se limpezeasca prin sedimentarea suspensiilor si a
coloizilor precipitati, datorita adaugarii acidului sulfuric.
Timpul de limpezire este de 12-20 ore, iar melasa limpede se
decanteaza in partea superioara a tancului si este trecuta in linul de
prefermentare.
Limpezirea la cald este folosita mai des deoarece se realizeaza
concomitant cu pasteurizarea si limpezirea. Melasa din tancul de limpezire
se incalzeste pana la fierbere prin barbotare cu abur, dupa care se lasa la
limpezire,timp de 8-10 ore, la temperatura de 70-900C. In acest mod se
indeparteaza substantele daunatoare drojdiei ca SO2,NO2,etc.
Folosirea drojdiilor pentru fermentarea plamezii din melasa
13
14
22
24
25
27
Sortimente
Tip
M-pentru
industria
de
medicamente
Tip A-pentru industria alimentara
Tip I-pentru alte industrii (alcoolul
medicinal)
Tip C1-pentru fondul pietii
Tip C2-pentru fondul pietii
Concentratia alcoolica
96,1%vol. alcool
96,2%vol. alcool
95,5%vol. alcool
85%vol. alcool
72%vol.alcool
Sortimente
Tip
M-pentru
industria
de
medicamente
Tip A-pentru industria alimentara
Tip I-pentru alte industrii (alcoolul
medicinal)
Tip C1-pentru fondul pietii
Tip C2-pentru fondul pietii
Concentratia alcoolica
96,2%vol. alcool
96,1%vol. alcool
95,5%vol. alcool
85,0%vol. alcool
72,0%vol.alcool
4. Bilantul de materile
4.1. Calculul bilantului de materiale pe operatii
Prescurtari si simboluri utilizate in calculul bilantului de materiale:
28
SUBSTANTA
Alcool rafinat
Concentratia alcoolului rafinat
Alcool brut
Concentratia alcoolului brut
Epuizat
Concentratia in alcool a epuizatului
Pierderi la operatia de rafinare
Plamada fermentata
Concentratia in alcool a plamadei fermentate
Borhot
Concentratia in alcool a borhotului
Pierderi la operatia de distilare
Plamada insamantata
Pierderi la operatia de fermentare
Masa dioxidului de carbon evacuate la fermentare
Melasa acidulata
Pierderi la operatia de insamantare
Cantitatea de drojdie folosita la insamantare
Melasa diluata
Masa de acid sulfuric folosita la acidifiere
Pierderi la operatia de acidifiere
Melasa cantarita
Cantitatea de apa intrata la diluare
Pierderi la operatia de diluare
Melasa transportata
Pierderi la operatia de cantarire
Melasa receptionata
Pierderi la operatia de transport
Melasa
Pierderi la receptia materiei prime
29
SIMBOL
Ar
CAr
Ab
CAb
E
CE
P1
Pf
CPf
B
CB
P2
Pi
P3
Mco2
Ma
P4
MD
Md
Macid sulfuric
P5
Mc
Mapa
P6
Mt
P7
Mr
P8
M
P9
P1=3%(Ar+E)
RAFINAREA
Ar,CAr=95,57%
Bilantul general:
Ab = E + Ar + P1
Ar = 167,79 kg/h
Ab = E + Ar + 3/100(Ar + E)
Ab = 1,03 E + 172,9
Bilant partial:
Ab x CAb= E x CE + Ar x CAr + 3% (Ar +E)
0,779 E = 28,03 E = 35,98 kg/h
30
DISTILAREA
P2=7% Ab
Ab, CAb=79,4%
Bilantul general:
Pf = B + Ab + P2
Pf = B + 224,6
Bilant partial:
Pf x CPf = B x CB+ Ab x CAb+ P2
B =1690,74 kg/h
Pf = 1915,34 kg/h
P2 =14,69 kg/h
3. Fermentarea
Pi
CO2
FERMENTAREA
P3= 6% Pf
Pf
Bilant general:
31
Pi = Mco2 + Pf +P3
- in aceasta etapa are loc fermentatia alcoolica a zaharurilor conform
reactiei:
C6H12O6 2 C2H5 OH +2 CO2
-
191,53
x
C6H12O6 2 C2H5 OH +2 CO2
2x46
2x44
- plamada fermentata are un continut de 10% alcool;
Cantitatea de alcool din Pf = 10/100 x 1915,34 = 191,53 kg/h
x = 183,10 kg/h Mco2 = 183,10 kg/h
Pi = 2232,38 kg/h
P3= 133,94 kg/h
Calculul randamentului de fabricatie pentru operatia de fermentare se
intocmeste astfel:
Melasa are 820 Bllg repartizate in felul urmator:
- zaharuri fermentescibile = 500 Bllg ;
- zaharuri nefermentescibile = 320 Bllg.
Din 100 kg melasa se obtine teoretic 28,8 kg/h alcool 100%(masic).
Reactia care are loc in timpul fermentarii este :
C6H12O6 2 C2H5 OH +2 CO2
180
2x46
180 kg/h glucoza ................................................2x46 kg/h alcool
50 kg/h zaharuri fermentescibile .........................x
x = 25,55kg/h mpractic = 25,55 kg/h
mteoretic = 28,8 kg/h
= mp/mtx100 = 88,71 f = 88,71%
32
4. Insamantarea
Ma
MD
INSAMANTAREA
P4 =2% Ma
Pi
- cantitatea de drojdie folosita pentru o tona de plamada este de 0,5 kg ;
- cantitatea de drojdie folosita la operatia de insamantare se calculeaza
astfel:
0,5 x 2232,38 x 10-3 = 1,11kg/h drojdie
Bilantul general:
Ma + MD = Pi + P4
Ma = 2276,80 kg/h
MD = 1,11 kg/h
P4 = 45,53 kg/h
5. Acidifierea
Md
H2SO4
ACIDIFIEREA
Ma
P5 =1,5% Md
Md = 2322,75kg/h
P5 = 34,15kg/h
6. Diluarea
Mc
Apa
DILUAREA
P6 = 5%Mc
Md
Bilantul general:
Mc + Mapa = Md + P6
0,95 Mc + Mapa = 2322,75
Bilantul partial intocmit pe substanta uscata:
Melasa cantarita (Mc) : - U =25%
- S.u. = 75%
Melasa diluata (Md): - U = 60%
- S.u. = 40%
Mc x UMc+ Mapa x Uapa = Md x UMd + 0,05 x Mc x UMc
0,23Mc + Mapa = 1393,65
0,72 Mc =929,1
Mc = 1290,1 kg/h
Mapa = 2322,75 1225,8 = 1096,86 kg/h
Mc = 1290,41 kg/h
Mapa = 1096,86 kg/h
P6 = 64,52 kg/h
7. Cantarirea
Mt
CANTARIREA
P7 =0,1% Mt
Mc
Bilantul general:
Mt = Mc + P7
Mt = 1291,70kg/h
P7 = 1,29kg/h
8. Transportarea
Mr
TRANSPORT
P8 = 0,1% Mr
Mt
Bilant general:
35
Mr = Mt +0,001Mr
Mr = 1292,99kg/h
P8 = 1,29kg/h
P9 = 0,01%M
Mr
Bilantul general:
M = Mr +0,0001M
M = 1293,11kg/h
P9 = 0,12kg/h
4.2.
36
Insamantarea melasei = 98 %
Fermentarea plamezii de melasa = 94 %
Distilarea = 93 %
Rafinarea alcoolului brut = 97 %
5. Bilantul termic
Se vor intocmi bilanturile termice pentru operatiile de fermentare, rafinare si
distilare, deoarece in cazul fermentarii are loc o crestere a temperaturii
plamezii iar la distilare si rafinare este necesar un consum mai mare de abur.
1. Fermentarea
Pornind de la schema bilantului de materiale se intocmeste schema
echivalenta pentru bilantul termic:
QPi
QD
FERMENTAREA
QP3= 6%(QPi+QPf)
QPf
37
Qabur e
QP2=7%QPf
DISTILAREA
QAb
QPf = debitul termic introdus cu plamada fermentata [kj/h];
QAb = debitul termic evacuat cu alcoolul brut [kj/h];
Qabur i = debitul termic intrat sub forma de abur [kj/h];
Qabur e = debitul termic evacuat sub forma de abur [kj/h];
OP2 = debitul termic evacuat cu pierderile de substante [kj/h];
QP2 = 7%QPf QP2 = 9875,72 kj/h
QAb = MAb x CpAb x t
CpAb total = XAb x CpAb + Xapa x Cpapa
t = (t2-t1) = 80,80C
MAb pur = 85/100 MAb total MAb pur = 178,45 kg/h alcool din Abtotal
XAb = 0,85
Xapa = 1 0,85 = 0,15
CpAb pur = 2,43 kj/kg grad
Cpapa = 4,186 kj/kg grad
39
3. Rafinarea
QAb
Qabur i
Qabur e
QP1= 3%QAb
RAFINAREA
QAr
QAr debitul termic evacuat cu alcoolul rafinat [kj/h];
40
42
6. Utilaje tehnologice
6.1. Dimensionarea tehnologica
Se vor dimensiona principalele utilaje care apar pe parcursul shemei
tehnologice.
Dimensionarea coloanei de rectificare
Realizarea unor puritati avansate ale celor doua fractiuni, alcoolul
brut si epuizatul, este posibila prin asigurarea unui numar mare de
echilibre succesive, adica printr-o contactare in trepte sau diferentiala
cu circulatie in contra curent a fazelor lichid si vapori, prin operatia de
rectificare. Contactarea se realizeaza in utilaje tip, denumite coloane de
rectificare(coloane cu talere).
Dimensionarea tehnologica a coloanei de rectificare consta in
determinarea nimarului de trepte de conctact(talere) necesare realizarii
impuse.
In figura de mai jos este reprezentata schema coloanei de rectificare
continua cu talere. Amestecul initial, preincalzit pana la temperatura de
fierbere, se intriduce pe unul din talerele coloanei, pe care concentratia
refluxului intern este egala cu a materiei prime.
Talerul de alimentare imparte coloana in doua zone:
Zona de concentrare (rectificare), in care produce concentrarea;
Zona de epuizare (de stripare), unde are loc epuizarea lichidului si
vaporilor de ultimele resturi de component volatil.
Produsul obtinut la partea superioara a coloanei, dupa condensare,
este alcoolul rafinat iar componentul obtinut la baza coloanei este
epuizatul.
43
R
E
C
T
I
F
I
C
A
R
E
Alcool brut
Ab = 209,95kg/h
CAb = 79,4%
CONDENSARE
Alcool rafinat
Ar = 167,79 kg/h
CAr = 95,57%
Lmin
tg =
=
XD XA
Lmin+ D
94,62 85,53
tg =
Lmin
=
95,57 79,4
Lmin+ D
unde:
XA procentul masic de alcool brut lichid [%];
YA procentul masic de alcool brut aflat in stare de vapori [%];
XD procentul masic de alcool rafinat lichid [%];
YD procentul masic de alcool rafinat aflat in stare de vapori [%];
D cantitatea de alcool rafinat rezultat [%].
44
Y=
X+
Lo + D
XD
Lo + D
243,26
Y=
167,79
X+
243,26 + 167,79
95,57
243,26 + 167,79
se obtine ecuatia:
45
Y = 0,59 X + 39,01
Atribuind valori lui X se vor obtine pentru Y anumite valori care se vor
trasa pe dreapta de concentrare.
Dreapta de concentrare are panta:
Lo
tg =
Lo + D
tg = 0,40
Dreapta de concentrare are coordonata de origine x = 0
D
0
y C=
xD
Lo + D
yoC = 38,99
Se traseaza dreapta de epuizare, care trece prin punctul E(XE,YE); avand
dreapta de origine:
E
o
YE=-
XE
Lo + D
unde:
E cantitatea de epuizat, [kg/h]
XE procentul masic de epuizat lichid, [%].
YoE = 0,008
Dreapta de epuizare pleaca din punctul yoE si intersecteaza dreapta de
concentrare in punctul F.
Numarul de talere teoretice este:
NTT = 16, din care: 14 talere pentru concentrare si 2 talere pentru epuizare.
46
h3
h2
h1
Reprezentarea schematica a linului de fermentare:
47
UTILAJE
Elevator
Cantar automat
Cazan de diluare
Cazan de acidifiere
Tanc de insamantare
Lin de fermentare
Coloana de distilare
Coloana de rectificare
Alcoolmetru
pH metru
Zaharometru
Aparat
pentru
masurarea
alcoolemiei plamezii
49
7. Partea grafica
7.1. Schema de operatii (schema bloc)
50
8. Rezultate si concluzii
Buturile alcoolice au fost folosite aproape in intreaga lume, inc din
timpuri strvechi.Exist consemnri ale folosirii acestora de ctre vechile
52
civilizatii inc din anul 6.000 i.Hr. Producerea vinului isi are originea in
Orientul Mijlociu, unde vita-de-vie ddea roade fr ingrijiri speciale. Vechiul
Testament ii atribuie lui Noe plantarea primei culturi de vit-de-vie,
considerndu-l si prima persoan care s-a imbtat.
In orasul sumerian Nippur, berea si vinul erau folosite ca buturi tonice in
scop medical si inc din anul 2.000 i.Hr. manifestarile religioase ale vechilor
egipteni si ale asirienilor includeau petreceri la care se consumau buturi
alcoolice si care durau zile de-a rndul. Unul dintre cei mai populari zei
egipteni, Osiris, era considerat a fi primul cultivator al vitei-de-vie si cel ce
produsese berea din cereale. Este de asemenea interesant de stiut faptul c un
faraon ce a trit acum aproximativ 5.000 de ani a scris primul epitaf dedicat
unui alcoolic.In Grecia, betia nu era un fapt cunoscut inaintea aparitiei noului
zeu Dionysos (zeul vitei-de-vie si al petrecerilor). Prin secolul al VII-lea i.Hr.,
consumarea buturilor alcoolice devenise o parte important a vietii de zi cu
zi. Grecii erau ins destul de inteligenti pentru a remarca faptul c, desi vinul
poate crea o stare plcut, poate, de asemenea, s-l determine pe un individ s
fac lucruri pe care in mod normal nu le-ar fi fcut sau chiar s-si ias din
minti. Filosofi greci, cum fi Socrate sau Platon recomandau cumptarea si
incriminau abuzul de alcool.
Efectele alcoolului asupra organismului
Alcoolul afecteaz corpul in dou feluri:
(1) intr in contact cu gura, esofagul, stomacul si intestinele unde are o actiune
iritant si anesteziant (cauznd lipsa senzatiei de durere cu sau fr
pierderea constiintei),
(2) doar 20 din cantitatea de alcool ingerat este absorbit in stomac, restul
de 80 este absorbit prin peretii intestinali direct in snge, ajungnd in
fiecare celul a corpului.
Fiecare ratie de alcool va produce o intoxicare. Ceea ce face alcoolul este s
incetineasc functionarea celulelor si a organelor pn cnd ajung s isi
desfsoare activitatea cu mult mai putin eficient.
El afecteaz creierul intervenind in activitatea centrilor care coordoneaz
echilibrul, perceptia, vorbirea si gndirea. Produce dificultati in vorbire si
erori in procesul de gndire. Mai sunt afectati centrii coordonrii, aprnd
astfel simptomele clasice: mersul impleticit, czturile, ajungndu-se pana
la imposibilitatea de a mai tine un chibrit aprins in mn. In mod paradoxal,
desi incetineste functiile organismului, alcoolul duce la disparitia inhibitiilor.
Emotiile sunt exprimate mult mai usor, deoarece acea parte a creierului care
ne ajut s ne controlm comportamentul este scoas din functie sau se
relaxeaz excesiv astfel inct emotiile devin exagerate. Dac se consum
indeajuns de mult alcool persoan va adormi sau, in cazuri extreme, va intra in
com. Consumarea alcoolului in cantitti mari mreste riscul aparitiei
53
9. Bibliografie
54
55