Bncile Romneti n Transilvania ntre anii 1880-1900

n anul 1880 se nfiineaz Banca Naional a Romniei, iar la 1890 se adopt

sistemul monetar monometalist-aur. Monedele de argint i aram se foloseau numai ca
moned divizionar. Circulaia intern rmne a fi deservit aproape n ntregime de
bancnote i moned metalic divizionar.
n perioada 1880-1900 Banca Naional a fcut importante operaiuni de
devize, cumprnd tratatele strintii emise de exportatorii romni i punnd valutele
respective la dispoziia importatorilor de mrfuri strine, operaiuni soldate cu mari
beneficii.
Pn la nfiinarea Bncii Naionale funcionau ca societi bancare Banka of Romania
(1865), Banca Moldovei (1861), Creditul funciar rural (1873) i Creditul financiar urban
Bucureti (1875).
ntre 1880 i 1900 s-au mai nfiinat nc 27 de bnci (inclusiv Banca
Naional). Capitalul de care dispuneau era de 94,3 mil. lei, sponsorul cel mai important
nregistrndu-se n 1894, cnd se nfiineaz 23 de bnci, iar capitalul sporete cu 78,2
mil. lei. Toate acestea funcionau ca societi pe aciuni. Mai mult, erau i o serie de "case
de banc".
n 1881-1903, 41% din capitalul bancar era strin. Reeaua bancar n
Romnia ajunsese la sfritul secolului s se constituie ntr-un sistem bancar al crui
nucleu central l forma Banca Naional i sucursalele ei, precum i bncile comerciale i
bncile agricole, satisfcnd cu credite industria, comerul, agricultura, precum i unele
nevoi de credite ale statului burghez. Codul de comer din 1887 impunea inerea
obligatorie a registrelor comerciale.
n Transilvania, la 1897 funcionau 70 de bnci, pentru ca la nceputul
secolului al XX-lea numrul lor s se ridice la 103. Banca cu capital romnesc Albina,
nfiinat n 1872, cu sediul la Sibiu, fcea - conform statutelor sale comer cu metale
preioase, scont de efecte de comer, mprumuturi ipotecare, mprumuturi pe efecte
publice sau mrfuri, cumprare i vnzare de imobile, operaiuni n cont curent, primiri
de bani spre fructificare etc.

n concluzie, sfritul secolului al XIX-lea i nceputul secolului al XX-lea

gsete Romnia n prima faz a capitalismului, cu o economie n care agricultura
produce aproape trei sferturi din venitul naional, cerealele reprezentnd aproximativ
85% din totalul exportului rii.