1.

Ce este comunicarea
Comunicarea reprezint schimbul de mesaje ntre cel puin dou persoane, din
care una emite (exprim) o informaie i cealalt o recepioneaz (nelege), cu
condiia ca partenerii s cunoasc codul (s cunoasc aceeai limb). Instrumentul
comunicrii este limba. Limbajul corpului (mesaje transmise prin tonalitatea vocii,
expresia feei, poziia corpului, gesturi, etc) reprezint, de asemenea, o parte
important a comunicrii. O bun comunicare presupune combinarea armonioas a
limbajului verbal (mesaje transmise oral, scris i citit) cu cel nonverbal (exprimat
prin semne, gesturi, desene).
Comunicarea se realizeaz pe trei niveluri dintre care, cel logic (cel al
cuvintelor), reprezint doar 7% din totalul actului de comunicare, 38% are loc la
nivel paraverbal (ton, volum, vitez de rostire) i 55% la nivel nonverbal (expresia
facial, poziia, micarea etc).
Prin comunicare ne exprimm gndurile, sentimentele, dorinele, inteniile,
experienele trite, primim i oferim informaii. Din dinamica acestor schimburi,
prin nvare, omul se construiete pe sine ca personalitate.
Capacitatea de a comunica reprezint o premis a procesului de construire a
relaiilor interpersonale i de integrare social.
Muli oameni consider procesul comunicrii ca fiind un proces simplu,
deoarece la majoritatea persoanelor el decurge uor. Dac ne gndim totui ce
anume reprezint comunicarea, vom fi surprini de ct de complex este acest
proces n realitate.
Vorbirea folosete buzele, limba, palatul moale, laringele i plmnii. Scrisul i
cititul

presupun

coordonare

vizuo-manual.

Limbajul

semnelor/gesturilor

utilizeaz mna, palma, precum i ntregul corp. Limbajul desenelor implic

1

controlul vizual i manual. Dar aceste instrumente, n parte, nu sunt suficiente

pentru comunicare; cele mai importante instrumente de care avem nevoie sunt
nelegerea i capacitatea de a nva.
Comunicarea i limbajul reprezint lstarul osaturii psihice prin care se dezvolt
i se exprim comportamentul i personalitatea uman, marcnd valenele acestora
i nivelul expectaiilor individului n sistemul de integrare n comunitate, prin care
se urmrete maximalizarea potenialului socio-cultural. Acest proces ncepe de la
natere i evolueaz n funcie de zestrea nativ, dar mai ales n raport de condiiile
de mediu, mai mult sau mai puin favorabile, astfel nct comunicarea i limbajul
introduc note difereniatoare ntre diferitele persoane i contribuie la definirea, n
ansamblu, a profilului psihologic al omului. nc din copilria timpurie, achiziiile
din acest domeniu se produc n etape sau n trepte, iar calitatea i cantitatea
acestora constituie pietre de temelie pentru construcia devenirii umane. Emil
Verza, Tratat de logopedie, vol II

Limbajul este definit ca activitate psihic ntre oameni prin intermediul

limbii, aa cum reiese i din definiia dat de Rubinstein: ,,Limbajul este limba n
aciune. Limbajul reprezint axul sistemului psihic uman, fcnd posibil
fenomenul de contiin; activitatea limbajului nu se oprete odat cu ntreruperea
comunicrii cu alii, ci se pstreaz i pe parcursul strii de veghe i chiar n timpul
somnului.
Limbajul face posibil definirea omului, cu toate atributele sale i contribuie
la crearea unui anumit statut n cadrul societii, prezentndu-i particularitile
individuale. Prin limbaj, oamenii au posibilitatea de a coopera n munc, de a-i
comunica experiena de via, de a-i fixa experiena social-istoric, de a-i
organiza ideile i activitatea, de a se forma ca personaliti i de a-i dezvolta
contiina individual i social, limbajul fiind forma cea mai nalt de exprimare
i manifestare individual a omului. Limbajul conserv experiena generaiilor
2

anterioare, devenind un bun al omenirii i, n acelai timp, modalitate de

cunoatere i de relevare a existenei nconjurtoare. Limbajul, ca fenomen social,
se mbogete se dezvolt n permanen, att din punctul de vedere al
exprimrii, ct i al multiplelor influene ce acioneaz asupra sa.
Limbajul este o activitate deosebit de complexa, iar deprinderea sa este dificila si
de lunga durata. De la un copil la altul se observa deosebiri importante in ceea ce
priveste varsta de debut a limbajului, claritatea cuvintelor si bogatia vocabularului.
Deprinderea limbajului presupune trei componente esentiale: buna functionare a
aparatului fonator; asimilarea, memorarea si adaptarea sistemului lingvistic la
situatie; si in cele din urma, dorinta copilului de a intelege si nevoia sa de a se
exprima.
Copiii incep sa invete inca din viata intrauterina, atunci cand aud si raspund la
vocile familiare. Perioada in care invata cel mai mult este cuprinsa in intervalul
dintre 2 si 5 ani. Intre 15 si 18 luni, copilul intelege in general mai mult decat poate
exprima in cuvinte. Acest decalaj in vorbire este de obicei urmata de o explozie de
cuvinte intre 18 si 24 luni.
Atingerea anumitor repere in deprinderea limbajului variaza mult de la un copil la
altul. Unii copii - in special fetitele - sunt mai avansati, in timp ce altii progreseaza
mai lent.
Un copil caruia i se vorbeste sau citeste frecvent dobandeste mai rapid
competentele lingvistice, aceste doua actiuni avand un mare impact asupra
modului in care copilul va fi capabil sa se exprime mai tarziu. Un copil caruia i se
vorbeste sau citeste foarte rar va invata sa vorbeasca mai tarziu decat alti copii de
aceeasi varsta.

2.Etapele dezvoltarii limbajului la copil

in cursul primelor luni, limbajul bebelusului se compune din plansete specifice
de la 2 luni, bebelusul rosteste primele vocale aa, ee .
de la 6 luni, bebelusul pronunta cateva silabe be, be, be .
de la 9 luni, bebelusul articuleaza primele cuvinte: ma-ma si ta-ta .
la aproximativ 1 an, copilul incepe sa distinga obiectele si fiintele care ii sunt
aratate sau denumite
la 2 ani, copilul pronunta unele cuvinte, deformandu-le
la 3 ani, copilul repeta fraze
incepand de la 5 ani, limbajul copilului se imbogateste pe masura ce mediul sau
social se largeste

3.Cauzele tulburarilor de vorbire

Problemele auditive pot interfera cu abilitatea copiilor de a intelege si deprinde
limbajul. De aceea, toti copiii cu un retard in vorbire trebuie sa fie supusi unui test
de masurare a acuitatii auditive (audiometrie). Unele tulburari de dezvoltare,
precum autismul, pot de asemenea constitui o cauza a intarzierii de deprindere a
limbajului.
Este important ca dezvoltarea limbajului la copil sa fie monitorizata. Numeroase
probleme de limbaj si vorbire pot fi corectate cu ajutorul unui tratament, in special
daca sunt depistate de timpuriu.
Se estimeaza ca tulburarile de vorbire apar la 6 din 100 copii.

4.Cum putem incuraja deprinderea limbajului

la copil
Parintii care ii vorbesc sau citesc copilului, si mai tarziu incurajeaza conversatiile
cu acesta aduc o contributie majora la dezvoltarea limbajului si exprimarii.
Vocabularul unui copil de 2 ani depinde in mod direct de timpul pe care parintii sau
alte persoane l-au acordat pentru a-i vorbi.
Nou-nascutii sunt programati sa invete, iar majoritatea parintilor sunt profesori
excelenti. Interactiunile si conversatiile pe care parintii le poarta cu copii sunt lectii
perfecte pentru deprinderea limbajului. Vorbitul, cititul si cantatul sunt activitati
suficiente pentru a-i ajuta pe cei mici sa vorbeasca.
Parintii sunt sfatuiti sa-i citeasca copilului inainte de varsta de 6 luni si sa continue
aceasta activitate zilnic. Cititul este deosebit de important pentru deprinderea
limbajului din mai multe motive. In timpul acestei activitati, intre parinti si copii se
creeaza o legatura speciala. Copilul poate pune intrebari si face propriile observatii.
Cititul ii ofera copilului posibilitatea de a invata cuvinte pe care nu le-ar intalni in
conversatiile zilnice. Cititul frecvent va contribui la dezvoltarea limbajului
copilului si, mai tarziu, la imbunatatirea abilitatii de a citi si a performantelor
scolare.

Sfaturi practice:

incurajati

bebelusul

sa

vorbeasca

repetand

unele

cuvinte

vorbiti cat mai des copilasului, pronuntand cuvintele in mod clar si distinct
cantati-i si cititi-i copilului
oferiti-i copilului un model bun de exprimare orala
incercati sa reactionati la orice metoda de comunicare utilizata de copil de
exemplu,

atunci

cand

arata

cu

degetul

sau

face

diverse

gesturi

oferiti-i copilului cat mai multe ocazii de a se intra in contact cu alti copii pentru
a participa la conversatiile lor
la 5 ani, invatati copilul sa accepte deosebirea dintre ceea ce are de spus si
5

ascultarea celorlalti
ascultati cand copilul vrea sa spuna ceva (si nu o jumatate de ora mai tarziu)
nu fortati niciodata copilul sa vorbeasca
nu criticati si nu ironizati modul in care vorbeste copilul; dimpotriva, incurajati-l
nu dati semne de nerabdare atunci cand copilul vorbeste prea lent sau face greseli

nu

intrerupeti

copilul

si

nu

terminati

propozitiile

in

locul

lui

asteptati sa termine copilul fraza si apoi reluati, pronuntand corect cuvantul sau
expresia gresita si insistand pe partile omise sau exprimate gresit de copil
nu fortati copilul sa vorbeasca in fata unui grup de persoane, dar permiteti-i sa
faca acest lucru daca el isi doreste

5.Atentia
Daca, in ciuda eforturilor dumneavoastra, considerati ca dezvoltarea limbajului
copilului nu este suficienta in raport cu varsta lui apelati la un logoped. Marea
majoritate a tulburarilor de limbaj pot fi corectate si rezultatele sunt cu atat mai
eficiente cu cat sunt incepute mai timpuriu.
Nu mergeti pe principiul "Cu timpul...". Apelati la un logoped!

6.Etapele dezvoltarii limbajului

Este important s tim limitele de vrst ntre care copilul achiziioneaz anumite

abiliti, pentru a observa n ce msur copilul se dezvolt mai ncet i dac are
nevoie de ajutor.
Ghid pentru descrierea evoluiei comportamentului n general i comunicrii i
limbajului n special :
Vrsta Comportamentul
Privete n direcia sunetului sau i schimb poziia corpului ca
rspuns la sunet.
Privete la persoana care ncearc s-i atrag atenia prin vorb sau
6

micare.
Urmrete sunetul, micnd capul. Rde.
0-1 ani Vocalizeaz ca rspuns la atenia ce i se acord.
Repet propriile sunete dac sunt repetate de aduli.
Gngurete (serii de silabe).
Caut contactul vizual deseori, timp de 2-3 minute.
Vocalizeaz ca s atrag atenia.
Repet aceeai silab de 2-3 ori ( ex: ma-ma-ma), prin imitare.
Imit cucu-bau.
Face cu mna pa-pa, imitnd adultul.
Rspunde la gesturi cu gesturi.
Emite 4 sau mai multe sunete diferite.
Urmrete conversaia, privind la cei care vorbesc.
ndeplinete comenzi simple, nsoite de gesturi.
nceteaz activitatea, cel puin momentan, n 75% din cazuri, atunci
cnd i se spune ,,nu.
Privete la obiecte familiare cnd sunt numite.
Rspunde la propriul nume, privind sau solicitnd s fie luat n brae.
Se manifest ca rspuns la intrebri simple (ex: ,,Unde este
mingea?)
Arat o parte a corpului (ex: nasul).
Combin 2 silabe diferite in jocul verbal.
Imit intonaia vocii celorlali.
Folosete un cuvnt cu sens ca s denumeasc o persoan sau un
obiect.
Spune 5 cuvinte diferite (poate folosi acelai cuvnt pentru obiecte
diferite).
Converseaz, stlcind cuvintele.
Folosete gesturi pentru a-i exprima dorina c mai vrea.
Imit folosirea obiectelor uzuale (ex: ceac, linguri, etc).
7

1-2 ani Caut sursa de sunete din afara incperii (ex: sonerie, motociclet,
chemri ale copiilor etc.).
Emite sunete (onomatopee) sau folosete aceste sunete pentru a numi
un animal (ex: vaca este ,,mu-mu).
Execut 3 comenzi simple, fr s i se dea indicaii prin gesturi.
Rspunde prin privire sau atingere la solicitarea de a arta 6 obiecte
familiare.
Arat sau atinge 3 imagini dintr-o carte cnd sunt numite.
Arat 3 pri ale corpului.
Spune 10 cuvinte.
i spune la cerere numele/numele de alint.
Rspunde la ntrebarea ,,Ce-i asta?, denumind obiecte familiare.
Cere ,,mai mult sau ,, mai vreau.
Poate da sau arta la cerere.
Rspunde la ,,sus i ,,jos micnd capul corespunztor.
Imit adultul n activiti simple (ex : scuturatul hainelor).
Arat spre el cnd este ntrebat ,,Unde este (numele su)?.
Se joac cu un alt copil, fiecare fcnd activiti diferite.
Combin cuvinte i gesturi pentru a-i face cunoscute dorinele.
tie ce s faca n situaii uzuale (cnd iese afar, la mas, la culcare
etc).
Numete ali 5 membrii ai familiei, inclusiv animalele preferate.
Arat 12 obiecte familiare cnd sunt numite.
Numete 4 jucrii.
Cere un aliment dac i este cunoscut, folosind numele acestuia cnd
l vede (ex:lapte, biscuit).
Numete 3 pri ale corpului la o ppu sau alt persoan.
St cu adultul pentru a privi o carte cu imagini timp de 5 minute.
Spune ,,Te rog! i ,,Multumesc! cnd i se aduce aminte.
Rspunde corespunztor la folosirea adjectivelor obinuite (ex:
8

obosit, fericit, rece, mare, etc)

La cerere, pune obiectele n, pe, sub...
Folosete corect unele adjective obinuite (ex: fierbinte, mare, etc).
Numete aciuni.
Rspunde la ntrebarea ,,Ce face (numele)?, pentru activitile
2-3 ani obinuite, simple.
Altur 1 substantiv i 1 adjectiv sau 2 substantive in propoziii de 2
cuvinte(ex:minge mare).
Combin o aciune cu un obiect, formnd propoziii.
Asociaz un substantiv cu un verb (ex: ,,tata pleac).
Mimeaz aciuni i repet cuvntul final al fiecrui vers dintr-un
cntec.
Folosete un anume cuvnt pentru a-i exprima nevoia de a merge la
toalet.
Asociaza un verb sau un substantiv cu ,,acolo, ,,aici, n propoziii
de 2 cuvinte (ex: ,,Scaun aici).
Combin doua substantive pentru a exprima posesia (ex: ,,maina
tata).
Selecteaz obiecte simple descrise prin folosirea lor (ex: ceac,
farfurie, etc.).
Rspunde la ntrebarea ,,Unde este...?.
Asociaz un substantiv, un verb i un ajectiv ntr-o propoziie de trei
cuvinte (ex: ,,tata maina mare, ,,tata merge serviciu).
Folosete propriul nume ca rspuns la ntrebarea ,,Cine vrea?.
Indic imaginea unui obiect uzual , descris prinb ntrebuinarea lui.
Ascult poveti simple.
Arat pe degete ci ani are.
i spune sexul cnd este ntrebat dac este feti sau biat.
ndeplinete dou comenzi legate ntre ele (ex: ,,Du-te la u i
nchide-o!).
9

Urmrete i numete dou personaje familiare de la televizir

(desene animate).
Folosete forma corect a pluralului.
Folosete verbe neregulate la trecut (ex: a fost, a plecat, a fcut, etc).
Pune ntrebri: ,,Ce e asta/aia?.
Folosete ,,asta/aia n vorbire.
Folosete mai mult ,,eu/mie/al meu dect numele propriu.
Folosete ,,nu pentru a exprima refuzul sau neplacerea.
Rspunde la ntrebarea ,,Cine? indicnd numele.
Folosete forme de posesiv (ex: ,,a lui tati).
Folosete articolul hotrt i nehotrt n vorbire.
Folosete cteva substantive care desemneaz categorii (ex: animal,
mncare, jucrii, etc).
Folosete propoziii din 4 cuvinte.
Identific sunetele nalte i pe cele joase n jocuri muzicale.
Salut adulii cunoscui fr s i se aminteasc.
3-4 ani Poart o conversaie simpl.
Numete obiecte mari i mici.
Arat 10 pri ale corpului la comand verbal.
Numr pn la trei, imitnd.
Spune ce urmeaz ntr-o poveste simpl i repet.
Rspunde la apeluri telefonice pentru aduli sau vorbete cu persoane
cunoscute.
Pune ntrebri de tipul ,,Unde...?, ,,Cine...?.
Construiete propoziii interogative cu ,,este la nceput.
Este atent 5 minute n timp ce i se citete o poveste.
ndeplinete comenzi ca rspuns la : nuntru, afar, n spate, sus,
etc.
Numr 10 obiecte prin imitaie.
Folosete ntrebri cu ,,De ce...? i ascult raspunsul adultului.
10

Numete la cerere 3 culori; numete 3 forme geometrice.

ndeplinete o serie de 2 comenzi necorelate.
i spune numele ntreg, cnd i se cere.
Rspunde la ntrebri simple, de tipul ,,Cum este?.
Repet propoziii sau serii de sunete.
Folosete trecutul verbelor regulate (ex: srit, lovit, etc.).
Folosete adjectivele care indic mrimea n situaii uzuale.
Vorbete despre o experien recent.
Rspunde la ntrebri de tipul ,,De ce...?, legate de evenimentele
dintr-o povestire simpl.
Spune la ce folosesc obiectele uzuale.
Exprim aciuni viitoare prin formule de tipul ,,trebuie s..., ,,o
s..., ,,vreau s....
Vorbirea i este neleas de persoane din afara familiei.
ndeplinete o serie de 3 comenzi.
Poate alege o pereche de obiecte/imagini la cerere.
Folosete verbele la optativ (ex: a putea, a vrea etc).
4-5 ani Folosete fraze de tipul: ,,Am lovit mingea i ea a ieit n strad..
Poate indica, la cerere, partea de sus i de jos a diferitelor obiecte.
Poate s indice absurditile dintr-o imagine.
Folosete cuvinte ca sor, frate, bunici etc.
Spune cuvintele corespunztoare care lipsesc din construciile de
tipul analogiilor opuse.
Poate spune o poveste cunoscut fr ajutorul imaginilor.
Indic imaginea care nu se potrivete ntr-o anumit categorie
(ex: ,,Care nu este animal?).
Spune dac 2 cuvinte rimeaz sau nu.
Folosete propoziii complexe (ex: ,,Ea vrea s plec pentru c...).
Poate spune dac un sunet este tare sau ncet.
Poate indica : ,,cteva, ,,multe sau ,,mai multe obiecte .
i spune adresa; i spune numrul de telefon.
11

Indic ,,cel mai mult, ,,cel mai puin, ,,cteva, ,,puine obiecte.
5-6 ani Spune glume simple.
Relateaz ntmplri din experiena sa zilnic.
Indic locaia sau direcia folosind prepoziiile: de la, ctre, peste,
departe de..., etc.
Rspunde cu o explicaie la ntrebarea ,,De ce?.
Aeaz 3-5 imagini, reprezentnd o poveste, n succesiune logic i
spune povestea.
Definete cuvinte.
Poate s dea opusul (antonimul) unui cuvnt.
Poate rspunde la ntrebri de genul ,,Ce se ntmpl dac...?.
Folosete corect noiunile de ,,ieri i ,,mine.
ntreab ce semnificaie au cuvintele noi sau nefamiliare lui.
Urmtorul tabel conine parametrii de dezvoltare a copilului, pe etape de vrst, n
domenii aflate n interdependen:
Vrsta
0-3 luni

Limbaj
Tip la natere.
Reacioneaz la
clopoel.
Zmbete.
Gngurete.
Vocalizeaz. Plnge
tare, mult cnd se
sperie.
Se ntoarce la

3-6 luni

chemare.
Emite silabe.
Imit sunetele
vorbirii.
Pronun ,,tata /
12

6-9 luni

mama nespecifice.
Combin silabe.
Vorbete neclar

9-12 luni

(bolborosete).
Pronun ,,tata /
mama specifice.
Pronun 1-2

cuvinte.
12-18 luni Pronun 3-6
cuvinte.
Arat 2
poze/fotografii la
cerere.
Combin/asociaz
cuvinte.
18-24 luni Numete o
poz/fotografie la
cerere.
Arat 6 pri ale
corpului la cerere.
Arat 4
poze/fotografii la
cerere.
Vorbete pe
jumtate inteligibil.
Numete 4
poze/fotografii la
24 luni3

cerere.

ani

Denumete 2
aciuni la cerere.
Folosete corect
13

pluralul.
Folosete
pronumele personal.
tie 2
adjective/nsuiri.
ntreab ,,Ce e
asta?.
Numete 4 culori la
cerere.
3-5 ani

Arat pe degete ci
ani are.
Folosete corect
prepoziiile (ex. n,
pe, desupra, peste,
sub, la).
Vorbete inteligibil.
i spune numele
ntreg la cerere.
Definete 5 cuvinte.

Evoluia comportamentului verbal al copilului

Atunci cnd se constat ntrzieri n dezvoltarea limbajului, pe lng
efectuarea anamnezei i a examinrii logopedice care duc la cunoaterea cauzelor
ntrzierilor, este important s se tie gradul acestora. Scala de dezvoltare elaborat
de Punescu i Toncescu red gradul de dezvoltare a limbajului copilului ntre 0 i
3 ani:
Vrsta Manifestrile comportamentului verbal

Luna de

(n

manifestare
14

luni)

0-3

3-6

1. Reacii motorii generalizate la zgomote puternice

0.5

2. ipete difereniate dup felul necesitii

3. Manifestri vocale de tipul sunetelor guturale

0.151

4. Producerea unor scurte manifestri vocale

12

5. Rspuns prin reacie generalizat la vocea uman

1.15

6. Vocalizarea lui ,,ah, ,,uh, ,,ub, ,,ab, ,,eh

1.15

7. Vocalizri diverse

1.25

8. Vocalizri din poziia culcat

9. Vocalizri difereniate afectiv

10.Vocalizri n joc sonor (melodic)

11.Ascultarea spontan a vocii umane

12.Reacie de nviorare la vocea uman

13.Gngurit ca expresie a strilor de bine

3-4

14.Gngurit n joc sonor

3-4

15.Silabe cu sunete uor articulate

2-3

16.Se disting articulatoric vovale i consoane labiale

2-3

17.Gngurete la o relaie impersonal

1. Rspuns vocal la o relaie impersonal

3-4
4-5

2. Lalalizare

4-5

3. Mimic adecvat n timpul lalalizrii

4-5

4. Lalalizarea n cadrul unui joc spontan

5. Muzicalitate n gngurit

6. Gnguritul ca expresie a unei stri agreabile

5-5.15

7. Traducerea vocal a nemulumirii

8. Silabe n joc spontan

9. Primele silabe articulate: ma-ma, ta-ta

10.Utilizeaz spontan cteva cuvinte

6.15

11.Expresie vocal a nerbdrii

12.Expresie vocal a nemulumirii la dispariia unui obiect

5-6

ndrgit

5-6
15

13.Adresrea vocal spre o persoan care ,,vorbete

14.Discriminare ntre o vorbire afectiv i una dojenitoare

15.Imitarea de sunete i rspuns la pronunarea acestora

5-6

(reduplicare)

16.Repet cu plcere 2 silabe legate printr-o pauz: ma-ma, tata etc

17.Utilizeaz silabe cu modulaii afective n cadrul unui

6-9

dialog
1. Articuleaz bine mai multe silabe

6-7

2. Pronun distinct ,,da

3. Expresie vocal de satisfacie n relaiile cu obiectele

ndrgite

7.3

4. Variaii tonale de lalalizare i silabisire

7.5

5. Reacii vocale de surpriz la ntmplri necunoscute

6. Interjecii vocale

7-8

7. Reacioneaz bine la unele comenzi simple

7-8

8. Leag dou silabe ntr-o structur sonor (ta-ta, ma-ma)

9. Expresie vocal n timpul aciunii cu obiectele

10.Imit pronunia multor consoane

11.Pronun singur unele consoane

12.Reacii de confuzie la cuvintele necunoscute

8.15

13.Se adapteaz compotamental la cuvintele cunoscute

8-9

(utilizate des)

14.Distinge cuvintele cunoscute de cele necunoscute

15.nelege sensul unor cuvinte i ce reprezint acestea

16.nelege sensul unor gesturi

17.Rspunde la unele gesturi uzuale

18.Rostete sunete articulate expresiv

19.Imit majoritatea sunetelor
1. i organizeaz reaciile comportamentale pe baz verbal 10-12
2. ,,Vorbete vocaliznd cu jucriile sau obiectele ndrgite 10
16

9-12

3. Imit (repet) silabe

10-11

4. Rspunde prin acte sau atitudini la cuvinte

10-11

5. Expresie vocal n faa linguriei i paharului

10

6. Expresie vocal n faa unor culori

10

7. Pronun 2-3 cuvinte bisilabice

10-11

8. Denumete cu o silab(sau cu sunete structurate personal) 11

obiectele

11-12

9. Imit multe cuvinte la cerere

11-12

10.,,Interpreteaz un ordin verbal manifestnd rezisten

12

11.Rspuns adecvat comportamental nsoit de verbalizri la

ordinele simple

12

12.nelege i execut sarcini simple, formulate verbal

12

13.Reacie la cuvinte inhibitorii

12

14.Expresie vocal cnd se privete n oglind

12

15.Utilizeaz cuvntul ,,mam n apel

12

16.Utilizeaz silabe sau sunete special formulate pentru apel

1. nelege o cerere verbal i o execut
12-14
2. Execut sarcini transmise verbal n 2-3 secvene

13-14

3. nelege o cantitate considerabil de cuvinte (sensul

13-14

acestora) ntr-un context situaional

12-18

4. nelege gesturile adultului i le imit cu sens

13-14

5. Numete jucrii sau imagini prin onomatopee

14

6. Utilizeaz n conversaie un jargon specific

13-14

7. nelege o ntrebare simpl

15

8. nelege sensurile gesturilor adultului (de protecie, de

15

ameninare)

17-18

9. nelege interdicia

13-18

10.Pronun spontan de la 3 la 20 de cuvinte

17

11.Denumete corect cteva obiecte

18

12.Face apel prin intermediul cuvintelor

15-18
17

18-24

13.Utilizeaz cuvinte cu sens n propoziie

1. Cunoate i se exprim prin formule de politee

18-20

2. Cunoate denumirea prilor corpului

18

3. Indic la cerere aceste pri

18-20

4. Recunoate imaginile dintr-o carte (3-5)

18-19

5. Denumete cteva imagini

19-20

6. Pronun un numr de 20-30 de cuvinte

18-24

7. Unete dou cuvinte ntr-o propoziie (substantiv + verb)

18-24

8. Face asociaii de cuvinte, cutnd consonane

20-24

9. Identific obiectele dup determinarea lor

23-24

10.Poate denumi cea mai mare parte dintre obiectele familiare 24

11.Poate distinge la cerere 7 imagini din 10

24

12.Apar primele propoziii cu legtur ntre cuvinte

24

13.Utilizeaz n conversaii cu precdere propoziii

24

14.Cunoate sensul prilor de vorbire care indic poziia

24

spaial (sus, jos, dedesupt etc)

15.Apar n vorbire pronumele, adjectivele (n proporie

24

redus)

24

16.Vorbete despre sine la persoana a III-a,numindu-se cu

24

numele mic

24

17.Poate repeta cuvinte compuse din 2-5 silabe

24

18.Stpnete aproximativ 100 de cuvinte

19.Apar primele ncercri de fraze
1. Se organizeaz prin structura gramatical a limbii vorbite 24-36

24-36

2. Poate repeta (prin memorare) 2-4 cuvinte

26-28

3. Folosete propoziii de 3-4 cuvinte

26-28

4. Folosete fraze cu relaii de subordonare ntre propoziii

28-36

5. nelege un expozeu de 3-6 propoziii

30

6. nelege un expozeu complet n cadrul unei conversaii

36

7. Folosete pronumele personal n mod curent

30

8. Folosete operaia de flectare a cuvintelor (cazuri, numr, 24-30

18

gen etc)

28-34

9. ,,Citete o imagine compus

30

10. Utilizeaz timpul trecut

Fiecare item = 1 punct
Etapa

0-3 luni = 17 puncte

Etapa

3-6 luni = 17 puncte

Etapa

6-9 luni = 19 puncte

Etapa 9-12 luni = 16 puncte

Etapa 12-18 luni = 13 puncte
Etapa 18-24 luni = 19 puncte
Etapa 24-36 luni = 17 puncte
Scorul nu este absolut, la fiecare etap putnd exista diferene de 2-3 puncte, fr
ca acest fapt s indice o tulburare. Lipsa a 5-7 puncte pentru o etap are o
semnificaie negativ i semnaleaz o tulburare a ritmului de dezvoltare al
limbajului.

19