Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
internationale. Ele pot fi folosite pentru a interpreta sau completa legea interna. Mai mult,
principiile pot servi drept model pentru legiuitorii nationali si internationali [2].
2. Principiile UNIDROIT [3] aplicabile contractelor internationale
Ideea de a elabora principii internationale aplicabile contractelor internationale, fara a
impune, in mod obligatoriu, acceptarea si aplicarea acestora, s-a concretizat prin redactarea
Principiilor UNIDROIT de catre Institutul International pentru Unificarea Dreptului Privat,
in anul 1994.
Ideea de a evita o stricta localizare a contractelor comerciale internationale in cadrul unui
singur sistem de drept national si de a le supune in schimb unor principii si reguli cu
caracter supranational sau anational sau unui drept transnational, a fost mai mult criticata
decat acceptata. Una dintre cele mai frecvente obiectii ridicate in acest caz a fost faptul ca
lipsa unei definiri mai precise a naturii si continutului acestor principii/reguli in cazul
aplicarii lor ar duce la o inevitabila si nedorita imprevizibilitate chiar la un arbitrariu in
solutionarea fiecarui caz.
Insa, odata cu publicarea Principiilor UNIDROIT aplicabile contractelor comerciale
internationale, acest argument isi pierde din forta, deoarece aceste principii au fost create
cu intentia de a stabili un corpus echilibrat de reguli special elaborate pentru a fi utilizate in
intreaga lume a participantilor la comert care, fara a fi dependente de traditiile legale si de
conditiile economice sau politice ale tarilor in care ele se vor aplica[4].
Astfel se creeaza posibilitatea de a reduce considerabil, chiar de a elimina dificultatile
survenite in incercarile de a nationaliza regimul legal al tranzactiilor intre state [5].
Originalitatea Principiilor UNIDROIT, precum si avantajele pe care le ofera privind
continutul si aplicarea efectiva in comparatie cu instrumentele traditionale de drept
uniform sunt recunoscute pe scara larga.
Jorge Jaramillo-Vargas, lector in dreptul comertului international la Universidad Externado
de Colombia, Santafe de Bogota, care a facut numeroase cercetari stiintifice la UNIDROIT, a
identificat doua principale obiective ale UNIDROIT; in primul rand este vorba despre
completarea si imbogatirea materialelor si publicatiilor despre dreptul comertului
international, pentru a ajuta cercetatorii din domeniu, dar si studentii ca sa poata avea la
dispozitie informatii pertinente, stiintifice despre fenomenul de transnationalitate a
dreptului comertului international; in al doilea rand, conceperea masurilor ce se impun
pentru schimbarea si adaptarea politicilor legislative privind instrumentele legale,
nationale, internationale si transnationale pentru incurajarea si dezvoltarea comertului.
In aceasta ordine de idei, un an decisiv in domeniul dreptului contractelor a fost anul 1994,
cand s-au publicat principiile UNIDROIT pentru contractele comerciale internationale de
catre Consiliul Director al Institutului pentru Unificarea Dreptului Privat (UNIDROIT) si
totodata s-a elaborat si prima parte a principiilor Dreptului European Contractual
(finalizate si publicate in 1998) de catre Comisia pentru Dreptul European Contractual.
Principiile UNIDROIT au avut un mare succes. La nici doi ani de la publicarea lor au fost
vandute mai mult de 3000 de exemplare in intreaga lume si marea majoritate a dispozitiilor
principiilor au patruns in cercuri dintre cele mai diverse firme internationale de drept,
curti de arbitraj, camere de comert, asociatii de avocati.
Principiile UNIDROIT au fost publicate in cinci variante oficiale engleza, franceza,
germana, italiana, spaniola si ca semn al succesului reputat ele au fost traduse si in araba,
bulgara, chineza, maghiara, japoneza, sarba, slovaca si rusa. Cel mai important, poate,
pentru a sublinia victoria principiilor, este ca dupa un an de la publicare, deja s-au intocmit
rapoarte asupra deciziilor instantelor judecatoresti sau asupra sentintelor arbitrale cu
referire la aceste principii [6].
In 1994 Principiile prezentau doar un pur interes teoretic, dar in timp si-au dovedit
eficienta, si actualmente, si datorita cercetarilor intreprinse de CENTRAL (Center For
Transnational Law) in legatura cu utilizarea dreptului transnational in practica si arbitrajul
privind contractele comerciale internationale.
3. Origine, elaborare, structura, editii
In 1971 Consiliul Director UNIDROIT al Institutului International pentru Unificarea
Dreptului Privat a decis sa includa in programul de lucru ceea ce in franceza a fost indicat ca
un essai dunification portant sur la partie gnrale de contrats en vue dune codification
progressive dun droit des obligations ex contractu. Pentru aceasta operatiune, pentru
realizarea unei anchete privind fezabilitatea acestui proiect, a fost alcatuit un Comitet
compus din profesorii Ren David (Universitatea Aix-en-Provence), Clive M., Schmitthoff
(City University of London) si T.R. Popescu (Universitatea Bucuresti). Acestia, in 1974, au
insistat asupra importantei deosebite pe care o are o codificare a dreptului comertului
international.
In 1980, un grup special a fost constituit in vederea elaborarii efective a principiilor. Acest
grup a fost alcatuit din reprezentanti ai principalelor sisteme juridice si socio-economice ale
lumii (academicieni, inalti magistrati) toti insa exprimandu-si propriile vederi in domeniul
contractual si al dreptului comertului international, nicidecum cele ale guvernelor pe care le
reprezentau. Grupul a cuprins reprezentanti din Brazilia, Canada, Italia, Germania, SUA,
Franta, Anglia, Argentina, Algeria, Danemarca, China, Japonia, Rusia.
Bineinteles ca acesti raportori nu au acordat egala atentie fiecarui sistem legal, dar dintre
codificarile nationale sau culegerile de drept s-au bucurat de o atentie sporita Codul
comercial uniform al SUA, Codul civil algerian, Codul civil german, Codul civil din Quebec.
De asemenea, s-a tinut cont in elaborarea principiilor si de alte instrumente internationale
concepute de UNCITRAL [7] si de instrumente nelegislative elaborate de organisme
profesionale sau asociatii de comert folosite pe scara larga in comertul international [8].
Principiile UNIDROIT, la prima lor editie, se compun dintr-un Preambul si 199 articole ce
alcatuiesc 7 capitole: Capitolul 1 Dispozitii generale, Capitolul 2 Formare, Capitolul 3
Validitate, Capitolul 4 Interpretare, Capitolul 5 Continut, Capitolul 6 Aplicare,
Capitolul 7 Non-aplicare. Dintre prevederile principiilor mentionam principiul libertatii
contractelor (art. 1.1), formarea contractului (art. 2.1.), formulate foarte precis si in termeni
generali, modul de plata (art. 6.19) sau dreptul la reparare (art. 7.1.4), care sunt tratate mult
mai detaliat. Fiecare articol este completat cu comentarii, cu situatii reale si diverse moduri
in care aceste articole se pot aplica in practica.
La editia din 2004, reflectand importanta sporita pe care transmiterea drepturilor si
obligatiilor o prezinta in comertul international, a fost introdus un capitol special (capitolul
9) intitulat Cesiunea de creanta, transmiterea obligatiilor, cesiunea contractelor cu
sectiuni corespunzatoare institutiilor reglementate. De asemenea, s-a introdus capitolul
8 Compensarea cu sectiuni referitoare la: conditii referitoare la compensare, efectul
compensarii reciproce, executarea obligatiei primei parti, compensare in valuta si capitolul
10 Termene de prescriptie.
Principiile UNIDROIT, in mod deliberat, au evitat utilizarea unei terminologii particulare
vreunui sistem de drept national. Caracterul international al principiilor este subliniat, de
asemenea, de abtinerea sistematica de a face referiri la legi nationale pentru a explica
originea sau ratiunea unei solutii.
In luna mai 2009 a avut loc cea de-a patra sesiune a Grupului de lucru insarcinat cu
pregatirea celei de-a treia editii a Principiilor UNIDROIT aplicabile contractelor comerciale
internationale [9]. Membrii Grupului au discutat de o maniera aprofundata proiectele de
revizuire a unor capitole printre care cele privind obligatiile plurale sau transferul
obligatiilor, raportori fiind: M.J. Bonell, B. Fauvarque-Cosson, M. Fontaine, M. Furmston,
R. Goode si R. Zimmermann [10].
Grupul de lucru a mai fost sesizat si asupra proiectului ce contine dispozitii revizuite si
comentariile domnului F. Dessemontet, capitolul referitor la rezolutiunea contractelor
incheiate pe termen lung. De asemenea, Grupul de lucru, interesat fiind de subiect, si-a
exprimat, fata de raportori, profunda sa apreciere pentru excelenta activitate. In acelasi
timp, dat fiind ca acest capitol era inca intr-un stadiu mai putin avansat fata de alte proiecte
ale altor capitole, Grupul de lucru a decis sa nu-l includa in cea de-a treia editie a
Principiilor. De aceea, recomanda ca subiectul legat de rezolutiunea contractelor pe termen
lung sa fie inclus intr-un capitol al unei a patra editii a principiilor, capitol specializat pe
contractele pe termen lung in genere.
4. Aplicarea Principiilor UNIDROIT
Principiile UNIDROIT pot fi folosite pentru solutionarea litigiilor internationale in diferite
moduri. Se disting doua situatii fundamentale:
1. Cand partile prevad in mod expres aplicarea principiilor ca lex contractus, facandu-se
distinctia daca acest litigiu se solutioneaza de catre o instanta de drept comun sau de un
tribunal arbitral.
2. Cand partile nu fac o referire expresa la aplicarea principiilor si discutia se poarta asupra
aplicarii principiilor ca izvor de lex mercatoria, de principii generale ale dreptului, ca mijloc
de interpretare sau completare a dreptului uniform international sau ca mijloc de
interpretare si completare a dreptului comun.