Sunteți pe pagina 1din 97
5 r cz: mona REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT — | ROMANIA EDITIE OFICIALA STAS 10107/0-76 Tyleutenl impreand ea e INDUSTRIA STAS 1010275, STAS “enguag sagex™. | CONSTRUCTH crviLe $t INDusrmtaze | #2 High SI TEHNOLOGIE Caleulul si aledtuirea elementelor din beton, INSTITUTUL ROMAN beton armat si beton precomprimat Clasitiarea attanumerica DE STANDARDIZARE ast NON-INDUSTRIAL AND_ INDUS. CONSTRUCTIONS CIV. OKMIBIE, PPAKTARCKHE 14 TIPO. TRIAL BUILDINGS iNGoeree MBIIWIEHHBIE KOHCTPY KUMI Design of plain, reinforced and Calcul des éléments en béton, éton | Pétver Gerornsx, menesoGerontix nnpeasapwTeauio wanpaxentisx resist concrete members ie ‘One TPYRUNA bay. Paewvay Vso a il i 3 CUPRINS, a : Bee CENERALIMAT) wt Amy ks =| 2% MATERIALE geht 2 1 Be 2 Abeta rece, - Bp 22 Membre potas eects a Z| 2:3. Caracteristici de calcul pentru oboseala £] 2.4. Contractia si curgerea lenta a betonului 3 4g] 3% CALCULUL ELEMENTELOR DIN BETON SIMPLU ..... . Le iia Sr Vetlticari mecetare cs, 10 PEN sho ee LD ote Ri 3.2. Caleulu! elementelor solicitate la incovoiere. 2...) ll! 9 3.3. Caleulul elementelor solicitate la compresiune excentricd |). |. a: Yao 34. Caleulul la compresiune localé. 2... 2... ll, ae hl 4 CALCULUL ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN BETON ARMAT. . . . . 13 lt AV SUL Ca amet a «1 erea dd x egy sic. te sn spsipece sige gle 4.2, Calculul Ia starea limita de rezisten{a in seefiuni nor mn armat solicitate la incovoiere, compresiune excentricd cu excentricitate mare gi in- 1 tindere excentricd cu excentricitate mare... 2... ee cits ea 4.3. Calculul la starea limita de rezistenta in sectiuni normale peniru elemente din beton i armat solicitate la intindere centricd si intindere excentricd cu excentricitate mic 21 i 44. Calculul la starea limita de rezisten{a in sectiuni normale pentru elemente din beton Nerespectarea Standardelor de Stat este ut ! armat comprimate excentric cu excentricitate mica ee 4.5, Calculul elementelor din beton armat la starea limita de rezisten{a in sectiuni inelinate (elemente incovoiate, comprimate excentric sau intinse excentric) |e 3 4.6. Calculul la starea limita de rezisten{a a elementelor din beton armat solicitate la tor siune gi forsiune cu incovoiete» ss... asia Peateedg Si ec uae 47, Prevederi speciale privind caleulul Ia starea limita de rezistenja a elementelor din esert ana (SM MENN EE A clei AE LAI Loy BALE cE 28 4.8. Caleulul eforturilor unitare in beton si armaturé. . |) |) ||| es | g| 49. Caleulul tungimilor de ancorare si de suprapunere la innddirile fra sudura ale aria. q Palade gett cs cite. Po eer re tue ae es oneal | | 4.10. Calculul elementetor din beton armat la oboseala | 111] 212002 oa) | 4.11. Calculul elementelor din beton armat la fisurare ... 1.) 11)! + 33 | | 4.12. Calculul elementelor din beton armat la starea limita de deformafii .. . . . 34 1 5 5 3) Aprobat ae: Ehstimerct, roman pe stanpanorzane| — Elaboratiijat m 1967 Data inteirit fo vigoare Z| Str. Roma nr. 32 BUCURESTI Revioult in 19741975 eee i \ A a Telex 11312 CNST STAS_10107/0-76 ANEXA V. DAT ANE: PRE ANEXA VIII. CAL( ANEXA X. ANEXA III. VAL( ANEXA IV. LAT COMPRIMATA . 5.1. Verificdri necesare i ae 5.2. Stabilirea eforturilor unitare in beton si armatura pretensionata 5.3, Caleulul elementelor din beton precomprimat la starea limita de rezistenta 5.4. Calculul elementelor din beton precomprimat la oboseal 5.5. Calculul elementelor din beton precompriniat la fisurare . 56. Calculul elementelor din beton precomprimat la starea limits de deformatie - 5.7. Calculul zonelor de transmitere 2.0... 21s ee 6. PREVEDERI DE ALCATUIRE PENTRU ELEMENTE DIN BETON $I BETON EMDR ca caslateneye csc geor = 6.1. Prevederi privind elementele din belon simpiu if 62. Date ce trebuie incluse in proiectele de executie pentru elemente din beton armat 6.3. Stratul de acoperire cu beton la elemente din beton armat.......... 64, — Ancorarea armaturilor 6.5. Innidirea armiturilor ... 2.2.2... pa 6.6. _Prevederi ‘suplimentare pentru elemente comprimate (tilpi, arce) din beton armat 6.7. Prevederi suplimentare pentru plici din beton armat ..... 0... +e ee 6.8. Prevederi suplimentare pentru grinzi din beton armat ..... ++... 69. Elemente frinte din beton armat 7. PREVEDERI PRIVIND ALCATUIREA ELEMENTELOR DIN BETON PRECOM- PRIMAT ee i: 7.1, Prevederi generale ovo os Osh vo 3 5 Seen 72. Detalii gi conditii tehnice care trebuie specificate in proiectele ce executie pentru elemente din beton precomprimat i 7.3. Elemente cu armatura preintinsa so... 1 7.4. Elemente cu armatura postintinsi 7.5. Armarea zonelor de transmitere 8 PREVEDERI PRIVIND CORELAREA CU PRES DE EXECUTIE ANEXA I. DETERMINAREA SOLICITARILOR ANEXA II, CURGEREA LENTA $I CONTRACTIA BETONULUI . 2.22... ORILE COEFICIENTULUI y ge IMEA ACTIVA A PLACILOR LA SECTIUNI CU TALPA-IN ZONA E PENTRU CALCULUL LA FISURARE AL ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT ANEXA VI. NOTIUNI SPECIFICE BETONULUL PRECOMPRIMAT A VII. LUNGIMEA DE TRANSMITERE | DE ANCORARE A ARMATURILOR BNUUMSHR Rnrraiegetet atic) mera ict CULUL PIERDERILOR DE TENSIUNE IN ARMATURA PRETENSIO. POURS LES aS So! CAs 2 SRR ANEXA IX. CARACTERISTICILE PRINCIPAL 1 PRIMARE CU ARMATURA POSTINTINSA FOLOS NOTA’ Sa nae DEELOR DE PRECOM: ITE IN R.S. ROMANIA TIL PRINCIPALE CALCULUL ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN BETON PRECOMPRIMAT 38 38 80 - 80 84 - 86 - 89 90 ap By STAS 10107/0-76 1, GENERALITATI ° 1.1. Prezentul standard se bazeazi pe prevederile STAS 10102-75 gi-se aplicd in condifiile sta fn capitolul 1 al standardului_ mentionat. 1.2. Indicatii cu privire la determinarea solicitarilor sint date in anexa I 1.3. In afara verificdrilor prevazute in prezentul standard, se vor face — in cazurile speciale in care existi pericolul pierderii stabilitatii — si verificarile stecesare privind stabilitatea general a elementelor si structurilor (rasturnare, flambaj yeneral). 14. Unitatea de forfa SI leg standard rotu in R.S. Romania care este newtonul N a fost Iuata in prezentul la: TN = 0,1 kef. Transformarca exacta este IN= f oa08es 2. MATERIALE 2.1. Beton 2.1.1. Pentru clemente de rezistenti, se folosese de regula urmatoarele marci de betoane: B 100 B 150, B 200, B 250, B 300, B 400, 13 500 si B 600. Se permite si se mai utilizeze — B 50 sau B 75 la fundatii din beton simplu la care condifiile de rezistenta sau durabilitate nu impun ulilizarea unei marci mai ridicate; — B 450 pentru elemente din beton precomprimat, executate din betoane cu agregate usoare (granulit) La alegerea mircii betonului, se va tine seama atit de considerentele de rezistenfa, cit si de asigurarea durabilita{ii betonului, in condifiile specifice de exploatare 2.1.2. Pentru elementele de constructii din beton simplu, ale ciror dimensiuni se stabilese prin caleul conform prezentului standard sau care in exploatare sint expuse unor factori care le afec- teaza durabilitatea, se recomanda si se foloseasc betoane de marca cel pu{in B 100. 2.1.3. Pentru elementele de construc{ii din beton armat monolit se recomenda folosirea urmaitoa- elor ‘marci de betoane — la elementele solicitate 1a compresiune excentrici cu excentricitate mic, la elementele la care trebuie si se asigure o bund impermeabilitate, la elementele cu pereti subliri gi la elementele avind armatura de rezisten{a din olel eu profil periodic sau sirma tras pentru beton armat, eel putin marca B 200; — la celelalte elemente, cel putin marca B 150 (cu exceptia elementelor masive — de exemplu: fundatii, ziduri de sprijin, care pot fi executate si cu marca B 100), Nu se admite execularea elementelor debeton armat cu betoane de marca mai mica decit B 100. Nu se admite executarea elementelor ce se calculeaz’ la oboseald cu betoane de marc mai mici decit B 200. 2.1.4. Pentru elementele de constructii din heton armat prefabricate sau preturnate se recomanda urmatoarele marei_minime de beton: — B 200 pentru elemente preturnate, ling locul de montaj, sau prefabricate pe poligon; — B 250 pentru elemente curente prefabricate uzinate (executate centralizat in fabrici); — B 300 pentru clemente prefabricate uzinate cu unele dimensiuni reduse ale secjiunii transversale, 2.1.5. Pentru elemente de constructii din heton precomprimat se recomandé folosirea urmatoarelor marci de betoane — pentru elemente turnate monolit precum si pentru elemente prefabricate armate cu PC 90, cel putin marea B 300; — pentru celelalte elemente, cel putin marca B 400, Rezisten{a pe cub a betonului la transfer Ry, se prescrie prin proiect in functie de starea de eforturi la transfer, caracteristicile armaturii pretensionate si condifiile tehnologice de realizare, dar nu va fi mai mica decit 70% din marca betonului prevazuta in proiect si nici mai mica dectt 25 N/mm? (250 kgf/cm); se permite ca valoarea minima a rezistenfei pe cub’ la transfer si fie 0,65 din mared, in cazurile in care efortul unitar maxim de compresiune la transfer nu depageste 0,4 Res. ISTAS 10107/0-76 4 2.1.6. Rezistenfele normate ale betonului se stabilesc pentru un coeficient de variatie C,. = 0,15 la compresiune, respectiv Cx — 0,18 la intindere. Valorile rezistentelor normate pentru diferite marci de betoane se dau in tabelul 1, in N/mm (kgt/em’) Rezistenja normata | Nota —_______ Maren betonutut Compresiune rw [3 4,5 | 6,5 | 9,5 | 15,5 | 18,5 | 24,0 | 26,5 | 29,0 | 34,0 , fe | (a0) | 45) | (65) | (5) (155) | (185) | (240) | (265) | (290) | (340) beton grew | ©) | 65) oy | (12) | 4) | C6) | 9) | oy ies ea eae | beton eu 0,5 | 0,65 |.0,75 | 0,95 | 1,1 | 1,25 | 1,5 at he. -} 1,9. Se on in| re aes ui | granullt Sa eels 2.1.7. Rezistentele de calcul ale betonului ce stabilese utilizind coeficientii Yee = 1,35 pentru rezistenta la compresiune, Yor = 1,5 pentru rezistenfa la intindere; precum si urmatorii coeficienti ai conditiilor de Incr — 0,9 pentru toate rezistenfele elementelor de beton simplu; — 0,9 pentru rezistenta la compresiune a hetoanelor cu agregate de granulit de mared B 400 sau mai mare; — coeficienii suplimentari ai condifiilor de lucru pentru elemente comprimate, conform tabelului 2 Dimnensiunes cea mai mied a ‘seetiuntl teansversale Modul de tonnare sub 30 em | mult inte turnate in pozitie orlzontals Elemente tumate tn pozitie verticals Gtilpi, diafragme, pereli) sau In po- Zitle.inelinata cu. -cofra) pe toate Intute 085, Valorile rezisten{elor de calcul ale betonului sint date in tabelele 3 si 4 in N/mm? (kgf/em®); pentru rezistentele de calcul 1a compresiune, valorile din tabelele 3 si 4 urmeazd a mai fi inmulfite, Cind este cazul, cu coeficientii suplimentari din tabelul 2 Nota-| B50] B Bio0 | Bis0 | B200 | B250 | 6900 | B 400%) & Bs BB |e, ai n oh +) Pentru verificdrt ln transfer Ia elemente din beton precomprimat. =a STAS 10107/0-76 ‘Tabetut 4 Marea betonahat Nola-| 1007 B 10] R 0TH 350 1B 300| B 400 | Ba [B00 |B ano | Fezistenta de calcul Via | Vatoritereisten{elor de ealeut ate betonului pentru elemente din Hpelon armats{beton precomnprinat, in Njm® Cem!) ‘Compresiune 140 | 130 | 19.5 | 22,0 | 25.0 (180) | 485) | (30, (140) | 16,0" | 17.5% | 19,0% | 250) caso)" | 175)* |_a90)¢ re | 50 | 70 | 95 |1ns (60) | (70) | @o | ats Intindere | beton grew 08 | 065] 08 | 09] 10] 12 | 19 | 14 | 155 (pentru sth 6.0) | 635) | | 0 | do | ay | as_| ad | 45.5) rie lint 5 ral eeiesotos ot fle capacl- | beton eu 05 | 06 |o7 | os} oo} 10 | 105) 11 | — tail por sagregate de 68.0) | | Go) | oy | @] addy | ads) | ay tante) aranulit Valorile rezistentelor la compresiune marcate ct * se referd 1a beton cu agregate de graitulit. Pentru elementele prefabricate monobloc din beton precomprimat, realizate in fabrici, la calculul la rezistenta la transfer valorile R. se vor majora printr-un coeficient suplimentar al condi- fiilor de lucru, my = 1,2. 2.1.8. Valorile modulului de elasticitate al betonului £, 1a compresiune, pentru incdrcari de scurt durati, in N/mm? (kgfiem*), se dau in tabelul 5. ‘Modulul de elasticitate al betonului la intindere se ia egal cu cel de la compresiune. Coeficientul de deformatie transversala se ia y — 0,2. Modulul de elasticitate transversal se ia G,=0,4 Ey Tabetut 5 Marea Delon eel; |B 100 | B 150 | B 200: | B250 | B30 | B40 | BAW | B500 | B 600 Ty, ia Nima diem?) Beton eu | 17000 | 21000] 24000 | 27000 | 29000 | 9000 | s4000 ] 6000] s8000 aareeate, | 170000 | 210000) | c2toey | 270000) | 25000) | 230000 | cono | coo | (980000) eete Beton 11000 | ss000 | 15000 | 10500 | 18000 | 20000 | 21000 22000) — tareeate ce | 110000) | sooo | cso0n0)| (265000) | 180000 | cao0000) | x00 | 220000} irenull®) *) = Pentru hetoane usoare alle agregate, se vor da valori tn prescriptii speci — Pentru cazurile in care eesterea valorilor modululul de elasticitate are un efect defavorabil, se vor in- troduce in calcul valor! sporite cu 15% la beton greu, respectly 30% la beton eu agregate de granullt 2.1.9. Pentru verificdrile ce se refer 1a elape de lucru anterioare atingerii marci betonului (de exempiu la transfer, montaj, transport ete.), caracteristicile betonului se stabilesc in functie de rezistenfa efectiva prevazuta a betonului la virsta respectiva, determinata pe cuburi cu latura de 10 sau 20 cm, interpolind intre valorile din tabelele 1, 3, 4 si 5 2.1.10. In lipsé unor date mai precise, pentru cazuri curente, coeficientul de dilatatie liniar’ pentru elementele din beton, beton armat si beton precomprimat, la variatii de temperatura cuprinse intre —30°C gi 100°C, se poate Iua 2, = 0,00001, pentru betoane cu agregate grele, respectiv a, = 0,000008 pentru betoane cu agregate de granul 2.2, Armiturit 2.2.1. Armaturi pentru elemente din beton armat si armaturi nepretensionate pentru elemente din beton precomprimat 2.2.1.1. Datele privind caracteristicile geometrice (diametre, tolerane, sectiuni) ale armaturii utili zate in mod curent in elementele din beton armat, sau ca’arméturi nepretensionate in elementele din beton precomprimat, precum si caracteristicile mecanice (rezistenta la tractiune, limita de curgere, alungirea la rupere etc.) ale acestor armaturi sint stabilite prin STAS 438/1-74 i STAS 438/2-74. OBSERVATH: 4) Sirma tras pentru beton armat nu va fi intrébuinfata ea armBturd de rezisten{4 deelt in plase sau carease sual >») Pentru armaturi alese constructiv (care nu sint dimensionate pe baza unui caleul de rezisten{a), se poate Intrebuinta 51 ofelul OB 00 si sirma neagra (STAS 889-60). ©) Sirma trasi pentru beton armat nu ge va utiliza pentru armarea elementelor care se ealeuleazit la oboseall. STAS 10107/0-76 —6 2.2.1.2. Rezistenfele normate si de calcul ale armaturilor nepretensionate sint date in tabelul 6. Rezisten{ele de calcul sint stabilite luindu-se coeficientii Ya = 1,15, pentru ofelurile OB 37, PC 52 si PC 60 si ‘= 1,25, pentru sirma trasa pentru beton armat, precum si coeficientul condiiilor de lucru tte = 1,0. Valorile coeficientilor y, corespund diametrelor mari, considerindu-se ci sporul de rezistenta in cazul diametrelor mici acopera variabilitatea proportional mai mare a ariei secjiunii transversale la armaturile de diametru mic (in limita tolerantelor admise de STAS 438/1-74 si STAS 438/2-74). I | [op st: ¢<12mm | 210 (2100) | ae |» |“ o000 | fra ee eee eee ee ee (400) a>14imm__|__30 | 4000) | 2.2.1.8, Modulul de elasticitate al armaturilor se considera E, = 210 000N/mn# (2 100000 kef/em?), pentru ofeluri OB 37, PC 52 si PC 60; E, = 200000 N/mm? (2.000 000 kgf/cm’), pentru sirma trasi pentru beton armat 2.2.1.4. Rezistentele de calcul pentru armaturi tealizate din alte ofeluri decit cele prevaizute in STAS 438/1-74 sau STAS 438/2-74 se vor adopta pe baza unor instructiuni speciale. 2.2.2. Armaturi pretensionate pentru elemente din beton precomprimat 2.2.2.1, Armaturile pretensionate se realizeaz din ofeluri de inalta rezistenta sub forma de sirme rotunde sau ovale, lite, toroane, cabluri, bare. Sirmele gi toroanele se pot grupa, aleituind fascicule. Caracteristicile geometrice, chimice, mecanice si tehnologice ale armaturilor pretensionate, sint stabilite prin urmatoarele standarde STAS 438/1-74, pentru PC 90; STAS 6482/2-74, pentru SBP STAS 6482/3-74, pentru SBPA; TAS 6482/4-74, pentru TBP. Regulile pentru verificarea calitatii sirmelor de ofel si a produsefor din sirma pentru beton precomprimat sint date in STAS 6482/1-74 2.2.2.2, Rezistenfele normate si de calcul ale armaturilor pretensionate alcatuite din sirme netede SBP gi amprentate SBPA (I sau Il), toroane TBP sau armaturi cu profil periodic PC 90 se dau in tabelull 7. Rezistentele de calcul sint stabilite luindu-se coeficientii , = 1,20 pentru PC 90; ‘fp = 1,25 pentru sirme trefilate si produse de sirma, see STAS 10107/0-76 Tabelul 7 Tipu sicaltatea” ] Diawetrat simi, basi | Rewstenta normata Wp | Revistenta de cate! Ry armaturll sau toronutal, mm | Nmm® | cetiem®y | Nimm* | (elem 15 ao | etso | 1720 | 17200) 2 an | canso0 | 1610 | aston sso | (29500) | 1500 | 45600) 1860 | (19000 | 1520 | 200) sur 37 rm | casoon | 1410 | atsoo) 1 sm} ca7s00) | 1400 | c44000 sap 5 sso |. 7000 | 1960 | 43800) ° 1520 | asso) | 1320 1200) 7 7 1s7o0 | caso0 | 1280 | 12800) soio | (9500) | 1960 | 3600) 1800 | ca9000) | 120 | 15200) spp it 17 | soon) | 1440 | (ust00) 1670 | (az000) | 1380 | (43600) 3 isto | aaso0 | 1490 | 4800) 4 smn | a7s00 | 1400 | 4000) sBrA 1 5 te | cazo00) | 1360 | 3600) tev | (18800 | 1320 | aa3200) 7 1s70 | sooo) | 1280 | 2800) sea |---| & ter | 7000) | 1360 | 600) 4 1620 | teso0) | 1920 | 3200) SBPA II . 1520 | asso) | 1240 | 2400) 6 1470 | s000 | 1200 | 42000) 7 1470 | as000) | 1200 | 2000) PC 90 102.28 500 e000) | 900 (6000) 6 iio | ca9s0) | 1360 | 15800) ao ssi | asso | 1500 | 15000) ° 1760 | cas000) | 1440 | 4400) 2 1eeo | 7000) | 1360 | 3600) | * ODSERVATIE. — Armaturile SBP eu diameteu ml mie de 3 mm, precom s1 armaturile TBP 6 51 TBP fe vor ulliza numat pe back de presripii spec 2.2.2.3, Rezistentele de calcul ale armaturilor pretensionate realizate din ofeluri de inalta rez de alie calitai se vor adopta pe baza unor instructiuni speciale. 2.2.2.4. Modulul de elasticitate al armaturii pretensionate se ia in calcu! dupa cum urmeazai 210000 N/mm! (2 100.000 kgt/em®) — pentru ofel PC 90; 200.000 N/mm? (2.000 000 kgtiem*) — pentru SBP si SBPA. 180.000 N/mm# (1 800 000 kgf/cm?) — pentru toroane $i fascicule. STAS 10107/0-76 aes 2.3, Caracteristici de calcul pentru oboseali 2.3.1. Rezistentele de calcul la oboseala ale materialelor se determin’ in functie de coeficientul de asimetrie p, calculat cu relafia aS a in care mn efortul unitar minim; maz efortul unitar maxim. 2.3.2. Rezistentele de calcul 1a oboseali ale betonului se stabilese cu ajutorul relatiei Ri=mé- Re @ 1m care m$ reprezint& coeficientul conditiilor de Iueru ale betonului pentru cazul incarcdrilor repe- tale, stabilit cu relatia mi = 0,6 +0,5 9 <1,0 3) OBSERVATIE. — Relatia (2) covespunde pentru cazurile la care se estimeazi, in decursul viet construct, in num de eirea 2x10" cjelurl de Incdreare-deseAtcare $1 dac& betonvl Teallzeaza, pind i consumarea acestu numar de clelur, 0 creqlere a rezistentel de era 2594 fafa de mated Dack se viet construettel var nsiders ek numérul de clelurl de tnedireare-desearcare care actloneaza tn deeursit it mule fata. de2X 10" sau daca tehnologia de confectionare 1 asigurl cresterea de 25% in timp (de ex. la betoane cu aecelerarea Intarlelt prin teatament termie), se vor modifica tn consecin{& coeficfentit mi. 2.3.3. Rezistenfele de calcul la oboseala ale armiturilor se stabilesc cu ajutorul relatiei R= m- my - Re (4) ‘in care coeficien{ii de reducere ms si m; (cel de-al doilea pentru efectul sudurii) au valorile din tabe- eee Tabelul 9 Tipal ofelalui Fetut sudueit | OB 37 Anmiituri sudate eap Ia cap fir poll are locala sau armaturl Innadite eu elise In forma de jgheab 0,90 Anmaturk innddite eu perech de elise 0,80 0,69, Sudurd prin punete (earcase sau plase sudate) 0,75, 2.3.4. Coeficientul de echivalen{a pentru verificarea elementelor de beton armat la oboseala se ia cu valoarea ng = n? = Ey 2.4. Contracfia si curgerea Ienti a betonului 24.1. Deformatia specifica totala final’ ey. , dup’ consumarea contractiei si curgerii lente a beto- nului, in cazul unei solicitiri de marime practic constant, se poate exprima prin relatia fu = toe + ee, 6) a STAS 10107/0-76 in care; tm deformatia specified elasticd inifiala, se calculeaza cu valoarea E, corespunzitoare ‘mareii betonului, cup —_cresterea in timp a deformatiei specifice a betonului, se poate calcula cu relatia eo =F fw > Fe 6 ® — caracteristica deformatiei in timp a betonului; % _deformatia specifica datorita contractie' Valorile@ si, se pot determina conform anexei 11 2.4.2. Pentru calculul solicitarilor, se poate considera separat efectul contrac{iei, determinat pe baza cocficientului ¢, si efectul curgerii lente, determinat pe baza diferen{ei intre 95 si & De asemenea, pentru Iuatea in considerare a unor influen{e favorabile (de exemplu influenfa curgerii Tente asupra efectului tasarii reazemelor Ia elemente static nedeterminate), valorile deter- minate conform anexei IT se vor reduce prin multiplicarea cu un coeficient avind valoarea cuprinsi intre 0,5.,.0,8, finind seama de variabilitatea factorilor care influenteazi deformatia in timp a be- tenului. 3. CALCULUL ELEMENTELOR DIN BETON SIMPLU 3.1, Verificdri necesare . 3.1.1, Elementele din beton simplu se” verifica 1a starea limita de rezistenfa, fie prin compararea de calcul cu capacitatea portant (elemente liniare gi plici), fie prin compararea elorturi- lor unitare ce iau nastere sub efectul solicitarilor de calcul cu rezistenteie de,calcul (elemente masive). Influenfa flexibilité{ii asupra comportarii elementelor comprimate se ia in considerare in calcul prin utilizarea unui coeficient de multiplicare a excentricitafii forlei, ». 3.2. Calculul elementelor solicitate 1a incovoiere 3.2.1. Elementele din beton solicitate la incovoiere (pentru cazurile in care este permisa proiectarea unor elemente din beton simplu solicitate la incovoiere, conform punctului 6.1.1), se calculeaza cu relatia: M Sep W,Re a in care M_ —— momentul incovoietor de calcul; cm ceeficient care {ine seama de plasticizarea partial a zonei intinse; pentru cazurile curcnte se permite si se ia valorile Iui cy, conform tabelului 10; W, — modulul de rezistenta la fisurare, caleulat cu plasticizarea integral a zonei intinse (conform punctului 3.2.2); | R, —_rezistenfa la intindere a betonului. ‘Tabelul 10 Beton grew Beton ew de granuli Pentru valori intermediare ale lui h, se va interpola liniar. 3.2.2, Modulul de rezisten{ii la fisurare W, se determin’, pentru elemente din beton greu, cu relatia: a Wi= +S, 8) in care: J, momentul de iner{ie al zonei comprimate fafa de axa neutra; x inalfimea zonei comprimate; S, _ momentul static al zonei intinse fafa de axa neutri. STAS 10107/0-76 10 Inilfimea zonei comprimate (fig. 1) se determina cu relatia a @) in care momentul static al zonei comprimate fafa de axa neutra; aria zonei intinse Axa la fisurare cu relatia (10) + coeficient supraunitar, dat in anexa III, W, — modulul de rezisten{a elastic. Pentru beton cu agregate de granulit, se permite si se efectueze calculul ca pentru elementele ain beton greu, dar inttoducind si un coeficient suplimentar al condifiilor de lucru egal eu 0,92 3.2. 3, Pentru seefiuni dreptunghiulare, seoate lua direct M <0,29 cy Bh Re ay in cazul elementelor din beton greu, respectiv M <0,27 op Bi? Ry (12) in cazul elementelor din beton cu agregate de granulit 3.3. Calculul elementelor solicitate la compresiune excentrici 3.3.1. Elementele din beton simplu prevazute a fi solicitate la compresiune centric se. calculeaza ey elemente solicitate la compresiune excentrica cu excentricitate mic’, avind o excentricitate adi- tionala e, egalai cu cea mai mare din valorile 2 em; 1/30 din inal{imea secliunii (in planul de incovoiere considerat ca cel mai defavorabil) OBSERVATIE, — In cazul elementelor provazute a fi solictate 1a compresiune excentried, excentrcitatea de Galea sore determing Insumind exeentriltatea adifionala eg cu excentriitatea Snifiala Mw N 3.3.2. Elementele din beton solicitate la compresiune excentrici la care forta N acfioneazé cu 0 excentricitate tae SAD te (13) in care 7, — distanfa dintre centrul de greutate al sec{iunii i limita simburelui central situata de aceeasi parte cu for{a NV, se calculeaza cu relatia N dh ag) | pot fi calculate ca elemente solicitate la incovoiere, conform pet. 3.2 3.3.6, Influenta flexibilitaii elementelor comprimate se ia in considerare in calcul prin. multi- plicarea excentricitatii eae = atten coeficientul » determinat cu relatia: We in care forfa critic’ conventionala N,, se stabileste cu relatia: 6AEst (O11 +01 (20) Kull Gis ) oe ‘momentul de inertie al intregii sectiuni de beton fata de axa centru- lui de greutate; {ike= en) sint_momentele incovoietoare_provocate de actiunea incarcarii_ de Jung rata i respectiy a incircarit totale, ambele determinate faa de laura intins& sau mai pujin comprimata'a secfiunii; Mie si M “=, dar avind valoarea minima: Frain = 0,6 —0,01 1 — 0,0008 i poate si nu fie luaté in considerare act Lg fe STAS 10107/0-76 ez 3.4. Calculul 1a compresiune local 3.4.1. Calculul la compresiune locala al zonelor de rezemare se face cu ajutorul relafiei: N< Ki Av’ Re (23) k= Ay Re tezisten{a la compresiuine a betonului, fara a lua in considerare coeficientii supli- mentari ai condifiilor de lucru pentru dimensiuni reduse sau turnare pe vertical’; A, aria suprafejei efective de rezemare (solicitat’ 1a compresiune locala) ; A aria suprafetei de calcul (care are acelasi centru de greutate si aceleagi axe de simetrie cu suprafata A,; toaté suprafaja hasurata — fig. 2 a) 3.4.2. Valoarea coeficientului K, nu va depagi 1,5, —cind caleulul se face numai la incircarea local; 2 —cind calculul se face la incdtcarea locala, plus celelalte incircari; 1,25 —cind incdrcarea locala este aplicata la capatul unui element, pe o lungime mai mic& decit grosimea acestui element (fig. 2 6) Dacii pe acelasi element de rezemare se aplic’ mai multe incircéri locale, la determinarea suprafefelor respective de calcul nu se admite suprapunerea a dowd suprafefe alaturate (fig. 2 0) B b pepe ig 4a | ba iad BE. para: uprafata de calcul A Supratata de rezemare Ay _Gentrul de grew = 13 — STAS 10107/0-76 4. CALCULUL ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN BETON ARMAT 4.1. Verificiri necesare 4-11. Elementele din beton armat se verifici la rezisten{é, fisurare si deforma{ii; elementele la care condifiile de solicitare pot produce aparifia fenomenului de oboseala (pet. 4.10) se. verified si la oboseala. Verificarea rezistentei se face fie prin compararea solicitarii de calcul eu capacitatea portant, conform prevederilor din pet. 4.2...4.7 (elemente liniare si plici plane), fie prin compararea cforturilor unitare (sub efectul ‘solicitirilor de calcul) determinate ‘conform pet. 48 cu teri. stenjele de calcul. Modalitafile de stabilite a valorilor de calcul in cel de al dotlea caz se daw in prescriptii spe Condifile in care se pot efectua in mod simplificat verificdrile la fisurare si deformatii sint aratate la pet. 4.11 si 4.12. 4.1.2. Pentru Iuarea in considerare a influentei flexibilitatii asupra comport primate, se recomanda si se efectueze un calcul de ordinul II, pe structura. Se permite si se utilizeze o metoda simplificata, bazaté pe luarea tn considerare in calcul # unui coeficient de multiplicare a excentricitafil forfei (Se recomanda ca o asemenea metoda simpli- ficatd si se utilizeze numai pentru » < 1,2) ii elementelor com- 4.2. Calculul la starea limiti de rezistenfa in secfiuni normale pentru elemente din beton armat solicitate la incovoiere, compresiune excentricd cu excentricitate mare $i intindere excentricd. cu excentricitate mare : 4.2.1. Se considers compresiune excentrica cu excentricitate mare cazurile in care inilfimea zonei comprimate a sectiunii, dedusi conform relafiilor de la pet. 4.2.3, respect’ condifia ES 124) ance (24) in care: Eum are valorile din tabelul 11 Tabetut 11 ‘Tiput betonutut =Bim | B50 | Bow o5, Beton grew oe Beton de granuitt 4.2.2. Se considera intindere excentrici cu excentrici in alara distan{ ite mare cazurile in care forfa N actioneazi dintre centrele de greutate ale armaturilor A, si A; 4.2.3. Calculul elementelor din beton armat solicitate la incovoiere, compresiune excentrica cu excentricitate mare si intindere excentricd cu excentricitate mare se face, in sec{iuni normale, eu relafiile din tabelul 12. OBSERVATIE. — Pentru elementele solieitate la compresiine excentri , valoarea exeentrleltapli de cael Mt 0S Ia egald eu xaportal ey- * plus excentreltatea adifionald deta pet, 4.4.4 STAS 10107/0-76 me Tabelul 12 (eontinuare) Nr] Forma | _ Grier si conan ee ert. seetiunii — I de aplicabilitate ee Ss ‘ = e>aa 0) 3 0 z Se recomanda ee 2 MS050Re (07) 3 MEM, 3) Dick s< 20 (40) Mym ha Rahs 0, 2) dar cel putin capacitatea portanté a section considereta |_ Sip drmata | & z he | byhy ReD (Ay — AL)Ry (41) | ca o scetione dreptunghlutard de Latime by q oR A Pest Byhy Re< (hg —A')Ry 42) Re VLOI0T SVS ol LL. Tabelul 12 (continua) Ne [Forma sa | Giiteisienan | peat de cleat ot | sctian seit | “Geta, | ' | Y Ae u-—(a Re-ta|sin®@ 47) - ) ie reteset ay | | | | @) NGAy- Re + (AS Aa) Re 49) fig TEAL RO aye nee N | | ° | Siw Re << @5)|, sm eS Ze » N-ecAs cha (28) | Pozttia axel neutre N Dacs | ry > he — a (92) simpin armata | Forta 1’ actloneaz im at lstantel dintre centrele de greutate ale armituriior Ay si | Este bY eg t bas | sae) pee abet taal) Deed ear 112 (continuare) Retatit de calcul NSA, ar cel putin capacitatea portant a sectiunit considerata =w— STAS 10107/0-78 it urmitoarele: Semnificatiile unor simboluri din tabelul 12 si Ay aria zonei comprimate a sectiunii de beton; S. momentul static al intregii sectiuni utile de beton (de inilfime h,) fata de rezul- tanta eforturilor din armatura intinsd; * —tnilfimea zonei comprimate de beton; b, —_latimea activ’ a plicii din zona compri Sow momentul static al zonei comprimate de beton in raport eu punctul de aplicatie al fortel N; S; momentul static al sectiunii utile de beton (de inilfime h,) fafa de rezultanta efortu- rilor din armatura A; La sectiunea inelar’ (tubulara): A aria intregii sectiuni de beton; Ae aria intregii sectiuni de armaturd longitudinala; Pentru compresiune excentricd: © nee thy —a c= neu — ay ta" respectiv e' = exe —Xy+a daca forfa N se aplica intre rezultantele eforturilor din armaturile Ay $i AZ Pentru intindere excentric’ : esa -htyta eet hy a"; ay este distanfa dintre centrul de greutate al secfiu le beton si fibra cea mai comprimata. OBSERVATUL: 4) Lafimea activi a plicli din zona comprlmati by, Ia seoflunea T sau J, se determin’ conform anexet IV >) Suprafaja plicli situata tn zona intinsi (Ia sectlunt T san eu talpa tn zona tntinsA) mu se introduce In caletiul momentalut static Sy. comptimate excentrle, de sectiune T cu placa tn zona Intinsi sau mal putin comprimat, consideraia In ealeul este limitats prin eonditia 6) La clement latimes maxim’ de pla SoS 056 Bhs. 4) In relate (60) si (65), pentru termenll care au tn relate ets dows sem ne, se considerd tn ealeu! semmul Inferior dact forfa N este situata intre rezultantele eforturitor din armatarile A, si Asi semnul superior ack forla Neste situath tm afara rezullantelor 4.2.4, Elementele solicitate la incovoiere intr-un plan care nu este paralel cu planul de simetrie— ineovoiere oblicd (fig. 3) —, se caleuleaza cu ajutorul relafiei: M 2, (70) caleulul se face cu ajutorul relatiei: M Bim 7) he 44.3. Calculul elementelor din beton armat solicitate la compresiune excentrici cu excentricitale ied se face pe baza urmatoarelor ipoteze — eforturile unitare in betonul comprimat sint egale cu Re; — se considera zona intinsa de beton scoasi din lucru; — eforturile unitare in armatura A; (armatura mai apropiata de forfa N) sint egale cu Raj — eforturile unitare in armatura A, (armatura mai depdirtata de fora N) sint egale cu: 20-8 ae =| [rete Se permite ca, in cazurile in care dimensiunile sectiunii de beton gi cantititile de arma- turd reies Hin condifii constructive, verificarea s& se facd in mod acoperitor cu relapiile: Ne- 0,5, se calculeaz’ in cazul excentrici- tafilor mici (0 > 0,5 m) cu relatia o N (9 eu + fa) <(ARe + KaAeRe) Fo (60) fn care @l) Notafiile au semnificatiile din schifa sec{iunii inelare inclusi tn tabelul 12, la compresiune exeentricé cu excentricitate mare 44.5, Luarea in considerare a influenfel flexibilitafii se face conform punctului 4.2.6, 44.6. Elementele solicitate la compresiune excentrici oblicd se calculeazd conform prevederilor pet. 4.2.5. 44.7. Stilpii previauti a fi solicitati la compresiune centric, avind, pe ling armatura longitu- dinald de rezisten{a, armaturd transversala in forma de freta (fig. 5) sau inele sudate si la care “ess, i se calettleazi cu ajutorul relatiei — 23 — STAS 10107/0-76 N Gane eines cia > Tak she tite O,8R,sin Anis = Fig. 8 4.5.6. Forfa taietoare preluata de beton se determina cu relafia: 0,8 642 oe amen (7) ge PMocentul de armare longitudinala; he o lifimea grinzii (lafimea inimii ta sectiuni T sau 1); he tndlfimea utilé a grinai 4 proiectia pe orizontali a secfiunii inclinate considerate, cu conditia SSS hy Q for{a t8ietoare de calcul din sectiunea considerata. Pentru elementele firs arméturi transversale: 0,8 683 Re — Qh, p= OB ME Re ve (14 2 She (88) . « ( eM ) io 4.5.7. Elementele vor {i astfel dimensionate incit sa se respecte conditiile: Q<4 thy Re (9) si Q <2 bh, Rr (90) 4.5.8. La elementele sau in zonele in care Q<0,5 bh, Re @l) nu este necesar si se faci un calcul la forfa t&ietoare al armiturilor transversale, 4.5.9. Armaturile inclinate se iau in considerare in calcul numai pe Iungimea lor activi, care se ia egal cu o lungime centrala de 3/4 din portiunea inclinata (nu se ia in considerare de fiecare parte cite 1/8 din lungimea porfiunii. inclinate) 4.5.10, La consolele scurte (J, < 0,9 he, fig. 9) care transmit incdrciri importante (console care sustin gtinzi, ferme etc.) se va respecta’conditia <2 dhe Re (92) in cate: | 6 Si hy litimea si respectiv inalfimea utilé a secfiunii consolei la racordarea ei cu stilpul saut cu grinda, a i STAS 10107/0-76 Tig. 9 Pentru consolele care susfin grinzile cdilor de rulare in hale cu regim gre de lucru al podului tulant, se va respecta condifia Q< bh, Re (93) pentru o solicitare Q egal cu 1,5 ori solicitarea maxima de oboseala. In afara_armaturilor longitudinale de la partea superioar’, prevéaute pentru preluarea mo- mentului incovoietor, se prevad etrieri orizontali avind, pe portiunea activa, 0 arie tota eQike (94) 2.5, Re Portiunea activa se consider’ egalé cu 2 din lungimea distanfei dintre punctul de apli care al incarcérii si virful unghiului de racordare al consolei (tig. 9) Se vor respecta de asemenea condifiile constructive de la pet. 6.4.6 i 6.8.23. 4.5.11. Calculul Ia forfi tiietoare al clementelor intinse excentric se face dupa cum urmeaza a) La elementele intinse excentric cu excentricitate mare, conform prevederilor de la pet. 4.5.5...4.5.10, cu deosebirea ca forfa taietoare preluata de beton’determinata cu relatia (87) se ia tn considerare in calcul inmul{ita cu un coeficient 2-0, meron) i in care Nt OMNI 2) La elementele intinse excentric cu excentricitate mic, eu relalia: < Aus tas Re cs) murilor etrierilor de pe o lungime fn care Aq, reprezint& aria sectiunii transversale a tuturor ra egal cu 0,6 hy 4.6. Calculul la starea limita de rezistenfi a elementelor din beton armat solicitate la torsiune si torsiune cu incovoiere 4.6.1. Prevederile pet. 4.6.2...4.6.5 se aplici la caleulul elementelor solicitate la torsiune saul forsiune cu incovoiere, cu exceptia elementelor cu pereti subfiri; se recomanda ca elementele cu secfiuune drepiunghiulari avind raportul dimensiunilor sectiunii +> 3 si se calculeze prin metode mai exacte 4.6.2. Alegerea dimensiunilor sectiunii se face respectindu-se conditia: QM i pM car, or bh, W, - ? in care M momentul de torsiune de calcul; W, modulul de rezistenfi la torsiune, calculat ca pentru o sectiune ideal plastica,