Sunteți pe pagina 1din 284
ROMANIA. 4922. ANUARUL EPARHIE! - Chisinaului si Hotinutul = (BASARABIA), —— -CHISINAU, Tipogratia Eparhialé, 1922. ~ ROMANIA. 1922. CHISINAU, rafia Eparhiala, NOR Introducere. Eparhia Chisinaului si Hotinului s'a infiinfat in anul 1812, gsi a fost sanctionata | | prin Innalta rezolufie imparateasca dela 21 August 1813, scrisi la Teplif, pe referatul | Sfantului Sinod din 4 lunie acelas an. Denumirea de a_,,Chisindului si Hotinului* s'a motivat astfel ,din pricina existentii autoritatii civile in oragul Chiginadu gi find ca in Hotin a fost candva episcop titular“. q Primul ei arhipastor a fost Mitropolitul Gavriil Banulescu-Bodoni, roman de origine, care a gi lucrat la fnfiintarea eparhiei. La tnceput, titlul ei a fost de Mitropolie $j Exarhie, iar dup& moartea Mitropolitului Gavriil (30 Martie 1881), eparhia a fost cla- saté in rangul al doilea, de Arhiepiscopie, potrivit referatului sinodal, aprobat la | 3 lulie 1821, 4 In hotarele ei actuale, eparhia aceasta numara la fnfiintare, peste 700 biserici pa- | | rohiale, gi i s’au mai alaturat gi bisericile din »Stepa Oceacovului, cuprins& intre Bug | si Nistru, care cu 20 ani in urma facea parte din Basarabia si pe intinderea careia” |, se afl4 oarecare sate, unde toate bisericile la un loc nu tree peste 100; aceasta ala- / turare nu numai ci ar desavarsi acest4 noua eparhie, dar ar fi si mai bucuros pentru | noroadele ce le locuesc, caci si Stepa Oceacovului, la fel ca si Basarabia, lo cuitd de Valahi, Greci, Bulgari si diferite nafii, venite de aiurea, iar Rusii sunt pufini*; | asa arata referatul sinodal. Mai tarziu, infiinfandu-se noi eparhii peste Nistru, eparhia | Chisinaului si Hotinului, s’a restrans tn hotarele ei de azi. ore Dela infiintare si pan’in anul 1918, au pastorit tn eparhia aceasta 1 Mitropolit, - 9 Arhiepiscopi si 3 Episcopi. es Ca ajutori ai Chiriarhilor, au existat Episcopi—Vicari, fara scaun, gi cu titlul | jal Benderului*, ,al Achermanului*, ,al Ismailului*, si ,al Balfilor“. De toti au 12 Episcopi—-Vicari. . In prezent Eparhia Chisinaului si Hotinului este tot cu titlul dela 1821. In fruntea ei este L. P. S. Arhiepiscopul Gurie al Chiginaului gi Hotinulul. Ca Episcop—Vicar e P. S. Dionisie al Ismailului. ; Eparhia este impartitd pentru administrafia bisericeasca in eee | cuprind toate cele 9 judefe politice ale Basarabiei. Parohiile sunt in numr de 55 bane, 927 rurale, iar biserici si capele laolalta sunt 1082, in care served | 14 diaconi gi 1114 diaconi-cantarefi si cAntareti, m. ; nosc bine limba populara. 1 Ca studii, majoritatea mare a preotilor sunt absolventi ai studiilor seminariale de ani, iar restul sunt cu studii neterminate si foarte putini fara studii de specialitate; _ Asezdminte mandstiresti sunt in numar de 29, si au caExarh al lor pe Arhimand- Mitrofor Tegnost, stareful mandstirei Harbovat. In eparhie functioneaz4 cateva gcoli secundare vechi: Seminarul Teologic cu 6 ani Studiu, 3 $coli Spirituale (seminarii inferioare) cu 4 ani, Scoala Eparhiala de fete cu 8 ani si $coala de Cantareti bisericesti cu 2 ani de studi. Se urmareste cu toata atentiunea infiinfarea unui asezimant universitar teologic. Pana’n 1917, eparhia ave $coli primare bisericesti, aproape fu toate comunele; au fost ins desfiintate de re- {| Volufia usa, cu scopul de a instraina poporul cat mai mult de Biseric’. Despre institutiile bisericesti de cultura gi de binefacere, pentru a caror intreti te si prosferare se impart exclusiv toate veniturile din eparhie, sunt oarecari infor jumare, tn limitele stramte ale unui asemenea Anuar, in paginele urmatoare. Innalt Prea Sfinfitul GURIE Grosu, Arhiepiscopul Chisinadului | si Hotinului. | S’a nascut in anul 1877, lanuarie 1, stil vechi, tn comuna Nimorani, jud. Chisinau | din parintii Ecaterina si Stefan Grosu, cAntaret bisericesc. Primele cunostinti de carte, invafatura de scoala primara, a cdpatat-o in mandstirea Curchi, jud. Orhei, unde or- fanii elericilor invatau gratuit; de acolo a urmat Scoala Spirituali de baefi (Seminarul inferior) din Chisinau, tn anul 1898 a absolvit si Seminarul Teologic din acelag oras, | iar dupa alti 4 ani s’a reintors acasi diplomat al Academiei Duhovnicesti din Chiev. Curand a si intrat in slujba Bisericii. La 16 Septembrie 1902 e numit misionar tn Basarabia; la 27 Noembrie 1902 a imbrdfosat viafa calugdreascd, fiind tuns monah in manastirea Noul Neamt, cu care prilej i s’a schimbat numele din Gheorghe tn Gurie, nume ce fl serbeazi la 5 Decembrie stil vechi. La 6 Decembrie, 1902, e hirotonisit } ierodiacon, a douazi ieromonah, iat la 31 Mai 1909 e ridicat in rangul de arhimandrit. } In anul 1904 a yizitat Romania. In 1906 a st&ruit mult la infiinfarea revistei bisericesti } Populare Luminatorul !n limba romana al crui redactor si corector a fost si la inte- | meiereakTipografiei Eparhiale, in care s’au editat multe carfi romanesti cu litere slavone. In ziua de 16 Decembrie 1999 a fost exilat intr’o manastire din Smolensc. Mai tarziu- | a trecut ca director al gcoalei pregatitoare de invafatori pentru scolile bisericesti din Alexandrovse—Grusevsc, iar in 1914 s’a transferat in aceiasi calitate la scoala din Samovea, gubernia Herson. Cand imprejurarile devin prielnice Basarabiei, tn 1917 vine la Chisinau, unde fncepe a lucra ca membru in comisia scolara a Zemstvei guber- | niale, pentru nafionalizarea invatamantului basarabean; acum prelucreaza gi editeaza cu litere latine abecedarul sau, pe care-| publicase in limba romaneascd dar cu litere | slavonesti inc’ din anul 1909; tn acelas timp @ predat limba romana si ca profesor } la liceul 3 de baefi din Chisinau. In bisericd mai totdeauna a slujit in limba sa ma- | terna. La evenimentele mari ale Basarabiei din anii 1917—1918, innainte si dupa } Unirea ei cu Romania, a luat o parte activa. La 21 Noembrie 1917, ziua deschiderei } celui dintai Sfat al Tari, a slujit si a finut, in numele bisericii moldovenesti, o insem- natd cuvantare in Capela liceului 3, unde au urmat lucrarile Sfatului, La 16 Februarie 1918, arhimandritului Gurie i s'a incredinfat dregatoria de ajutor al Ministrului de Justitie si Culte al Basarabiei. 2 La 4 lulie 1918, Sfantul Sinod al Bisericii Autocefale Ortodoxe Romane, la. lasi, {l alege Arhiereu cu titlul de Batosaneanu, in care treapti e si sfingit la 15 lulie, in | Mitropolia Moldovei, unde ramane ca Vicar si membru al Sf. Sinod; in g implinit si slujba de Vicar al Balfilor, numit de Arhiepiscopul Nicodem al Chis si Hotinului. Dupa retragerea I, P. S. Nicodem, la 1 lanuarie 1920, P. VI Gurie Batosaneanu e imputernicit de Sfantul Sinod si de guvernul Tari ca Arhiepiscop | izoriu al Chisindului si Hotinului. In ziua de 8/21 Februarie 1920, Congresul Ge: | al Eparhiei ,i-a votat toata increderea si ba ales in unanimitate de voturi cal lepiscop titular al Bisericii Basarabene“. La 25 Decembrie 1920, a fost confirmat} Innalt Decret Regal ca Arhiepiscop titular, in urma recomandarei Sfantului Sin Guvernului, In ziua de 29 Martie 1921, I. P. S. Arhiepiscop Gurie a fost investi M, S. Regele Ferdinand I al RomAniei dupa frumoase gsi vechi datine, iar la 16 921 instalat pe tronul Arhiepiscopiei Chisindului si Hotinului de catre I. P. S, Mitropolitul Primat, Din lucrarile literare publicate, se amintesc: a) in limba rusa: A) Istoria manastirii Noul Neamt; 2) Cele mai tasemaate momente din istoria tipariturilor moldovenesti din Basarabia; 3) Brosuri prin care sunt combatuti sectanfii, a) despre tradifia sfanta, b) despre copiilor, c) despre cinstirea Duminecii, iar nu a Sambetei, gi altele; i 4) tn limba romaneasea : 1) Carte de invatatura despre legea lui Dummnezeu, 1908; 2) Bucoavna moldoveneasca, 1909, un abecedar pentru a invafa limba gsi grama- _ tea ‘limbii noastre, care s’a editat in mai multe editii; 3) A corectat Vietile Sfintilor 1906, pentru a caror tiparire a si imprumutat si “necesare; -acestea ts tipdrite tn limba romaneascd cu litere slavone, iar cu litere latine, s 1) Abecedarele partea | si Il; 2) Cartea de ‘invatatura despre legea lui Dumnezeu; 3) Cuvioasa maica noastra Parascheva’ cea noud, lasi, 1919; 4) Rugaciunele si talcuirea lor; 5) Foloasele solidaritatei Sociale si primejdia anarhiei; 6) Traducerea brogurilor de combaterea sectantilor, de mai sus; sia indemnat $i retiparit Alfavita sufleteascd, iar acum va da in romaneste Testransa din Filocalia, Prea Sfinfitul Episcop DIONISIE Erhan al Ismailului, Vicarul Arhiepiscopiei Chisindului si Hotinului. din parinti razesi moldoveni, primind din botez numele Dimitrie. In vrast’ numai de 15 ani, la anul 188) Noembrie 28, a intrat ca frate in m&ndstirea Suruceni, unde a si cApatat cunostinfi de carte. Dupa 7 ani, la 1990 a fost tntarit frate rasofor, iar } la 1899, Septembrie 25, a primit tunderea in monahism, schimbandu-i-se numele in Dionisie. In anul 1900 a fost hirotonisit ierodiacon, la 1901 e ales si intarit in drega- toria de econom ai méandstirei, iar in 1904 e hirotonisit ieromonah, La 1906 i s'a conferit nabedernic si fn 1908 a fost insarcinat ca tmplinitor de staref; la 1911 a obfinut cruce aurita; la 1915 e hirotesit ca igumen, la Mai 1918 a fost ridicat la | Tangul de Arhimandrit, iar dela Iunie 1918 pana la Decembrie acelag an, a purtat si | sarcina de exarh al ménastirilor din Basarabia. Cunostintele teologice le-a cules si le-a aprofundat singur. Limba sa maternd a Propoveduit-o mereu, gsi a invdtat a scrie si a ceti romaneste pe tofi fratii din ma- nastire in decursul timpului. Cu mare trudd si asprimi a adus carti romanesti, de aie j $i literare, de peste Prut cu mult innaintea razboiului mondial. “4 Cand s’a ridicat miigcarea moldovenilor din Basarabia la 1904-1905, a lucrat | Cu suflet alatosi cu ‘uptatorii cauzei nationale, pe cari, in anii de mai tarziu 1917—1918, ] a Basarabia fsi hotdra soarta bund de azi, i-a ocrotit gsi sfatuit intre midurle, ma- | nastirei, | Sfantul Sinod al Bisericii Autocefale Ortodoxe Romane |-a ales Arhierew cu titll | al Ismailului, Sfintindu-] in catedrala Mitropoliei din lagi la 22 lulie 1918, 2 In primul Parlament al Romanei intregite dela 1918 a fost ales aproape os una- nimitate Senator al judefelor Cetatea-Alba gi Ismail. In ziua de 8/21 Februarie 1920, Congresul General al Eparhie i-a votat toat ‘increderea si |-a ales ca Vicar al Arhiepiscopiei Chisinaului si Hotinului, find confir- } mat in aceasta demnitate prin Innalt Decret Regal, fn urma recomandarei Sfantului Sinod si a Guyernului, si ramanand mai departe staret al mandstirei Suruceni, pe as : aproape a retnnoit-o cu totul gi a adus-o in starea buna actuala. S’a nascut fn anul 1868, Noembrie 2, stil vechi, tn comuna Bardar, jud. Chisinau, ey m Vil Consistorul Duhovnicese din Chisinau, str. Alexandru cel Bun; are locuinfa pentru Secretar. | Mitropolitul Gavriil Banulescu, fiind numit Chiriarh peste noua eparhie dela Prut | peste Nistru, a intemeiat in 1812 Consistorul Duhovnicesc, care si ajute la conducerea trebilor bisericesti, administrarive si scolare ale eparhiei. La inceput, cancelaria Con: | sistorului era pe langa biserica soborului vechi; apoi s’a zidit o cladire speciala, unde- gi acum, pe locul donat anume de oras. Cei. dintai membri ai Consistorului au fost: Protopop Petru Cunitchi, Protopop Ro- dostatu, Protopop Stavorachie Costin si Protopop Gheorghe Batcu; primul Secretar a | fost Pavel Jadanov, ajutor de Secretar loan Mizetchi si alti 9 functionari. Consistorul, fa tnceput s'a condus dupa ‘regulamentul alcatuit de Mitropolitu Gavriil si dispozitiile Sinodale; iar acum are ca ocarmuitor de baz& regulamentul Con- Sistoriilor Duhovnicesti, dupa ultima modificare dela 187.. Consistorul este o institutie oficiala care, laolalt& cu Chiriarhul, conduce eparhia } din toate punctele de vedere, Servicille si birourile care-l alcdtuesc sunt acestea: 1) serviciul administrativ, care se Ocupa cu hirotonia, numirea, permutarea, destituirea, | |, Pensia, concediu, avansarea clericilor, monahilor si epitropilor; infiinfarea, desfiintarea | si modificarea parohiilor $i mandstirilor; primirea fn ortodoxism din alte religii si con fesiuni; cu vizitele canonice tn eparhie, sfintirea bisericilor si alte chestiuni diverse de natura administrativa; 2) serviciul economic se ocupa cu gospodaria porohiala, a institu: fillor, a scolilor si a mandstirilor; cu zidirea Si repararea de cladiri bisericesti, ci | aplicarea exacta a legii agrare, cu adunarea Perceperilor hotadrate de Congresul Epar- hial si repartizarea lor, cu Tecompensarea bunilor crestini jertfitori, cu regulamentarea’ | colectelor in folosul institufiilor si bisericilor, cu expedierea imprimatelor si carfilor in €parhie, cu asigurarea cladirilor bisericesti, a scolilor si caselor Proprii ale clericilor; | tn acest serviciu se Cuprinde contabilitatea, casieria Si expedifia; 3) serviciul tribuna lului bisericesc asupra caruia cade sarcina de a instrui, ‘prin Organele din afara, si | a judeca vinovaftille ce se aduc clericilor, face incercarile de impracare intre sofii, cari Petifioneaza pentru divort la tribunalele civile, face adnotari_ tn acte de devorfuril Pronunjate definitiv, elibereazd dispense la casitorii de vrasta si de inrudire; 4) biroul $colar are grija si Supravegheaza viata si bunul mers al celor 6 gcoli secundare epar- hiale, cu recomandarea Profesorilor, numirea personalului administrativ, numirea “Tecomandarea profesorilor de religie la r, tribunalelor si altor inst Testabilirea actelor la fata locului, | tm legatura cu acest birou este gi arhiva, in care se pastreaza atat actele de nastere, | Cununie, spovediti si de inmormantare legate in tartaje cu incepere dela 1808, cat si toate dosarele cu lucrdrile terminate de Consistorul Duhovnicese dela data infiinfarei | lui. Pentru toate aceste servicii si birouri este o registratura generala, care si le dis- | tribue hartiile inregistrate dupa rezolutiile date, iar serviciile si birourile le tree in re- -gistrul alfabetic si le repartizeara, dupa executare, in dosarele speciale, care se pas- treaz4 pe loc 2 ani si apoi le varsa in arhiva Consistorului cu opis in regula. In Consistoriu anumite chestiuni se rezolvi de membrii si de secretaru! general; j altele se prezinta direct dupa inregistrare Chiriarhului, care le rezolva, iar, in general, majoritatea chestiunilor dela toate serviciile si birourile se studiaz4 in Consistoria si]. fiecare membru, sau tot plenal Consistorului, alcatueste cuvenitul referat asupra 1 _ chestiunei, care se aprobé sau de Chiriarh sau de Vicar. Membrii Consistorului Duhovnicese sunt in numar de 5 si anume: iconom stavro- for Ioan Andronic preot deservent la capela Seminarului Teologic, iconom stavrofor | Constantin Ursu, iconom stavrofor Avtonom Valcov, ambii dela biserica sf. Gheorghe, | Protoiereu loan $tiuc’, parohul bisericii sf. lie, si iconom stavrofor Teodosie Gavri- lovici, parohul bisericii Tofi Sfintii, tofi alesi de Congresul General Eparhial dela 1920. | Secretarul Generale Constantin N. Tomescu, de 32 ani, licentiat in teologie, care | = -functioneaza dela 1918; Congresul General Eparhial dela 1920 i-a votat unanim fn- i Credere in postul de secretar, si a fost confirmat prin Decret Regal. ae Personalul de serviciu fn cancelaria Consistorului se compune din 32 functionari, } anume: 6 sefi de birou, 7 subgefi de birou cl. I, 15 subsefi de birou cl. Il, 1 casier, | 1 contabil, 1 arhivar, 1 registrator sef. SS Cancelaria lucreaza absolut numai in limba romaneasca inca dela 1918 Septembrie 1. tte Luminatorul, revistd bilunara a Eparhiei Chisindului $i Hotinului; redactia si administratia in casele bisericii Catedrale din Chisindu, str. Mihai Viteazu, No. 50. < Aceasta eparhie a avut incd dela 1867 un Organ periodic la care eratt abonate din oficiu toate bisericile sub numele de Revista epahiala a Chisindului*, format octav; pandla anul 1872 ea a fost tiparité paralel in doua limbi: ruseste si moldoveneste cu litere Tusesti; revista avea dou parti: oficiala si neoficiala. Mai pe urma, adeci dela ‘1872, ea a aparut numai tn limba usa pana la 1917 Mai, cand i s’a schimbat si nu- mele tn ,Glasul Bisericii ortodoxe din Basarabia, Pe de alta parte, clerul basarabean a mai avut, incepand dela 1 lanuarie 1908, 0 alti revista bisericeasca, numnité »>Lum natorul*, scrisd toatt numai in moldoveneste mai ales de primul ei intemeietor Ic stavr. Const. Popovici, cu litere tusesti, cu articole pentru invafatura: poporului, rau abonafi nu numai clericii, ci si mulfi din poporul romanesc din Basarabia si de peste Nistru. In vremile din urm& ins& ambele reviste incetase aparitia lor, cAci_ er: greu sd le mai editeze eparhia si deaceea pe baza referatului unui comitet de clerici $i mireni dela 10 Decembrie 1918, Chiriarhul a aprobat ca dela 1 lanuarie 1919, sa apard numai o singura revist& eparhialé in format mai mare, alcatuit’ din ambele re- viste, si aceasta sub numele de »Luminatorul“, ¢are-i frumos gi-i destul de cunoscut; fevista urma sa fie alcatuit’ din partea oficiali sdptamanala, si cealalta neoficialé cu | doua secfii, una avand articole stiintifice si literare, iar cealalta articole pentru popcr, | Odaté fn lund. Dela 1 lanuarie 1919 revista ,Luminatorul“ a aparut insd altfel, din | Pricina greutatilor tehnice, si anume: partea oficiali cu litere latine, de doua ori pe | lund si partea 3-a populara odatd pe lund cu caractere rusesti, lipsind cea stiintifica —literara; asa a continnat pana la Mai 1920, cand revista ,Luminatorul* a revenit la | formatul vechi octav, si a aparut alcatuita numai din aoud parti, oficiald cu caractere latine si neoficiala cu litere rusesti, la un loc, odat& in lund; iar dela Nuembrie 1920, cand. tipografia eparhiala s’a tnzestrat cu suficiente litere noi, se tipareste intreagd numai cu litere latine; in ultimul timp, dela Ianuarie 1922, partea oficiald apare de doua ori pe lund, in intindere de 8—32 pagini, iar cealaltd neoficial’ lunar in intindere de 54—72 | pagini, avand la urma si o sectie misionara, in care se face istoricul sectelor si com- | baterea lor. Pentru conducerea revistei, cetirea articolelor ce vin i editarea ei, este un co | mitet ales, din urmatoarele persoane: Pregedinte \con. stavr. Constantin Popovici, rectorul Seminarului; Membrii: Icon. stavr. Serghie Bejan, directorul Scoalei Spirituale, Protoiereu loan f Stiucd, dela bis. sf. llie, Protoiereu Vladimir Loghin, administratul tipografiei, care f Poarté si sarcina corecturei si expeditiei, D-l Const. N. Tomescu si Preot Petru Co- } merzan dela bis. Catedral arhiepiscopala, care este si secretarul revistei, se | Societatea misionara Frafimea Nasterei lui Hristos din Basarabia, | cu sediul in Chisindu, secretariatul tn localul Seminarului Teologic. Aceasta societate e infiinfata la 28 Decembrie 1899, din inifiativa Chiriarhului.} | Scopul ei este: raspandirea luminarii religioast-morala in popor, dupa spiritul bisericil} | ortodoxe, si inradacinarea adevarurilor doctrinei crestine; atragerea tuturor credinciosilor. | ortodocsi la activitatea misionara a societafii; ajutarea cu mijloace gi conlucrare nein-| _f tarziaté 1a activitatea sfaturilor si cercurilor misionare din eparhie; lupta impotriva} | sectelor religioase, care amagesc poporul, atacd unitatea credintii strabune si urmaresc}, dezbinare si slabirea prin BisericA a Neamului, XI Societatea isi atinge scopurile sale prin bibliotecile ce fine in Basarabia, una la | Chisinau, in Casa preotimei, cu un mare stoc de carfi si publicafii vechi si noi, mi- sionare, nationale si literare, si alte biblioteci in provincie; deschide pe langa biserici— si unde-i posibil si pe Manga scoli—depozite de carfi cu prefuri reduse sau chiar si editeaza si raspandeste foisoare si broguri cu continut apologetic; are diferite comisiuni, care se ocupa cu cetirea si cercetarea carfilor si brogurilor aparute si reco- manda pentru r&spandire acele cu continut folositor; tipareste si imprastie carfi de ritual pentru biserici; raspandeste biblia, carticele de rugaciuni si Noul Testament, pe care le-a imprimat incd din 1916 in limba romana cu litere slavone, si din care are | un depozit insemnat; organizeaz convorbiri si dispute pe teme de crediufa si morala in public gi tn biserici, si tipareste ca anexa la revista eparhiald ,Luminatorul“, fn fiecare luna, pagini misionare. ‘ . In ultimul timp, a mai tnfiintat o biblioteca populara in porohia Vancicauti, jud. Hotin; apoia editat peste 20 de numere foi misionare tn limba romana si rusa, in cate cel putin 5,000 fiecare numar; a finut 20 conferinte si peste 100 convorbiri si dispute Cu sectantii, in mijlocul poporului, organizandu-se cu acest prilej coruri ale clericilor si elevi_ de gcoli bisericesti; in toamna trecuta, a finut cursuri de aproape o luna in | Chisinau cu preofii misionari de cercuri, la care au predat misionarii eparhiali; cu preofii $i cAntarefii bisericesti din Chisinau a alcatuit un cor, care a dat cdteva concerte pub- | lice si venitul realizat s’a imparfit ca ajutor la saraci; pe cale de corespondenta si } Personal membrii Sfatului caut’ a convinge pe editori si depozitari sa nu mai vanda Carfi sau broguri imorale; in Primavard a dat la iveald in 1.500 exemplare un manual antisectant in limba rusa, volum de 232 pagini. Mijloacele materiale societatea le adun& din cotizatiile membrilor, din ajutoare, acordate de Congresul Eparhial, din varsiminte si perceperi dela clerici gi biserici si, | in fine, din diverse ofrande. é Ca presedinte de onoare si ocrotitor este I. P. S. Arhiepiscop Gurie. Conducerea | societafii se face 1) prin adunarea general’ a membrilor sai, cari sunt tofi clericii din j eparhie de drept, potrivit hotararei Congresului Eparhial dela 1908 si 2) prin Sfatul | Fratimei, alcatuit din 12 preoti si misionari si care fiind sub presedentia activa a Pes Vicar Dionisie, se aduna cel pufin de dowd ori pe lund in sedinfa. Secretarul Statului } € Preotul Victor Popovici, profesor la Seminarul Teologic. ; Activitatea pur misionera o poarta in eparhie cei 40 preoti, misionari de cerc, cat si 5 misionari eparhiali salariafi, cari au fn seama lor cate o anumita parte din Basarabia, | XII Societatea istorica-arheologica bisericeascd. din Basarabia si muzeul de antichitafi, instalat tn Casa preotimei, Chisinau. Aceasta institutie culturala a Basarabiei infiinfata la 4 Aprilie 1904, din initia- | tiva Chiriarhului, Scopul ei este a studia trecutul toate punctele de vedere, $i paralel cu studiile cé monumente de arta anticd -fotografii, carti, viefii bisericesti locale sub toate manifestarile ei si din dela cele dintai aparitiuni ale Crestinismulu' in Basarabia. e le desfasura prin arhive, in diferite localitati si asupra atator bisericeasca, Societatea colectioneaz4 si obiecte bisericesti, manuscrise si monete de important arheologica, istorica si etnografica. Activitatea societatii a fost apreciabilé in domeniul stiintei istorice si arheologiei bisericesti, A publicat o revista periodica, 10 volume in limba rusa, in intindere mij- locie de cate 250 pagini fiecare, iar dela 1918 a mai dat la lumina 3 volume, cu | ‘Material istoric in limba romana si rusd; acum are sub presi volumul 14, | Anul acesta, dupa cerere, Congresul eparhial i-a incredinfat o sum cu care s& | facd lucrarile necesare de menfinerea vechii biserici, din Causani—Tighina. _ Muzeul e insemnat; ocupa 3 camere pline cu obiecte vechi bisericesti romanesti $i din ultimul secol, vestminte, arhieresti si preotesti, odajdii, vase, antimise, monete, | icoane, unele foarte rari, carti si manuscrise vechi, si e fn plina dezvoltare, adunand Obiecte de importanta istoricd, cu ajutorul preotilor. { Mijloacele cu care se intretine activitatea Societafii sunt pufine din cotizafii, iar |} restul ajutoare acordate de Congresul eparhial si de mandstiri prin dispozitiile I. P. S, || Athiepiscop, apoi colectele Preofimei si diferite donafii intamplatoare. _ ~ In prezent societatea numara 29 membri de onoare, 2 membri pe viata si 67 _f Membri activi. | Presedinte de onoare este Chiriarhul, LP. S, Athiepiscop Gurie. Conducerea societafii se face 1) de Adunarea enerala, care se convoaca de 2—3 ori pe an, si 2) de Comitet, care lucreaz& incontinu gi e alcaituit din urmatoarele persoane: Presedinte Icon. stavr. Const. Popsvici, rectorul Seminarului; Vice presedinte Icon. stavr. Serghie Bejan, directorul Scoalei spirituale din Chisinau; Casier si conducatorn! muzeului D-Ilosif Parhomovici, profesor Seminarial pensionar; Secretar D-1 Const. N. Tomescu, Secretarul General al Athiepiscopiei. | Comisiunea de cenzori se compune din Icon, stavr. V. Guma si Protoiereii M. Ciachir si Teofan Dubnevici. In restul eparhiei, da concurs preotimea, caci in fiecare cere Protopopesc e ales un preot, care, stand in legatura cu comitetul societafii, re ES i . Se intereseazi de adunarea atat a obiectelor si carfilor vechi pentru muzeu cat si a materiilor de studiu pentru revista. ee He ot XU Seminarul Teologic din Chisinau, str. Alexandru cel Bun, colt cu str. Mitropolitul Gavriil si colf cu str. Chievului. . A fost infiifafat la 1812 lanuarie 31, deocamdata ca o gcoala spirituala, de catre | Mitropolitul Gavriil Banulescu, care ca Arhipastor avea datoria sa dea fiinfa, unde nu-i, si s4 conduca scoli pentru pregitirea intelectuala si educarea religioasd a viito- rilor preoti. In primul an a existat numai o clas, pregatitoare, si apoi treptat i s’au adaugat clasa sistematica si poetic’, logica, filozofica si teologic’. Clase erau unele ordinare, obligatorii, tn care se predau cAteva obiecte de interes general, ca gramatica, litera- | tura si sintaxa, poezia, retorica, filosofia si teologia; apoi erau si clasele extraordinare, care se fineau Dumineca innaintea sf Liturghii sau dupa masa, gsi se predau Legea lui Dumnezeu, limbile clasice, moderne, intre care era si cea moldoveneasca, stiinfele matematici, fizice, geografia, istoria bisericeascd gi civil si acestea nu erau obliga- torii pentru elevi, Pana la 1823, Octombrie 23, Seminarul avea 7 clase. La aceasta } data a fost reformat. Din primele clase, s’a alc&tuit scoala spirituala, propriu zis4, iar | Seminarul a remas cu 3 clase superioare ce se numiau sectiuni: teotogica, filozoficd gi | literara, fiecare avand cate 2 cursuri. In acestea se predau 11 obiecte obligatorii | (4 principale, 3 ajutétoare si 5 limbi, intre care si moldoveneasca, dupa alegerea ele-" | vului), Cursul, dupa regulamentul seminarial din 188, era clasic si foarte sistematic. ; Regulamentul apoi s’a modificat tn 1867 si 1884, asa cum e aplicat gi azi in | Chisinau. In Seminar se primesc numai absolventi ai scolilor spirituale, care au 4 clase, si aici elevii seminaristi mai studiaz4 tncd 6 clase; asa ca studiul intreg pentru preotie e de 10 ani. In primele 4 clase ale Seminarului se studiaz’ obiécte teologice, intr’o masura mai redusi, dandu-se preferinf materiilor de stiinfi laice; ins4 in clasele ultime, a 5-a si a 6-a, elevul capata instructia aproape exclusiv teologica. Pentru aplicarea Principiilor pedagogice si practica de predare Seminarul are in localul sau o scoala } Primara complecta de aplicatie, in care frecventeaz& copii din oras. In curte, exista | sio frumoasa si incapatoare capeld, cu un preot deservent in permanenfa. Profesorii titulari si cativa suplinitori locuese in interior. . | ___ Primul rector al Seminarului, ta fnfiinfare, a fost Protoiereul Petru Cunifchi, iar | Inspector Arhimandritul Irinei. = Internatul seminarului e deosebit de incapator, Innainte elevii erau tofi interni, bursieri, Semibursieri si solventi si uneori au atins numarul de 600. Pe langa interni sunt Si externi si numérul lor e mai redus. Innainte, absolvenfii a 4 clase de Seminar Teologic aveau dreptul s4 se inscrie la ofice Facultate, afar’ de Acadel unde Intrau numai absolventii deplin; la inceput se recomanda Academiei primul si chiar al doilea absolvent, iar in timpul din urma puteau fi primifi ca bursieri orcare din XIV Dupa regulament, ca Supraveghetor gsi controlor al seminariilor era Academia} Teologica, dupa cum Seminarul controla si supraveghia scolile spirituale din Eparhi Anul acesta, Seminarul Teologic a avut 333 elevi inscrisi in 8 clase (I si Il ci paralele), si din ei au fost 29 absolventi. Rectorul actual e Iconomul Stavrofor Constantin Popovici, in etate de 62 ani, | diplomat al Academiei din Chiev, numit profesor dela 1889 iar rector al Seminarului dela 1920. Inspector e Domnul Vasile Florof, de 43 ani, diplomat al Academiei din Chiev; pe loc gi ca profesor dela 1920. In prezent din corpul profesoral sunt 5 profesori titulari si 13 suplinitori. Pentru buna conducerea trebilor gospodaresti si economia Seminarului, pelanga un econom, functioneazd, de foarte multa vreme, un Consiliu economic, alcatuit din: Icon. Mitrofor Al. Baltaga, Protoiereu Constantin Erhan si Preot Petru Comerzan, alesi de Congresul Eparhial si cari participa si la sedinfele Consiliului pedagogic. a Scoala eparhiali de fete din Chisinau, strada Gdrei. cg S’a infiinfat de preotimea eparhiei fa 3 Mai 1864 sub numele de »scoala de fete duhovnicesti*; in primul an au fost 51 eleve. Scopul intemeierii acestui agezdmant se Stabilia astfel a educa copilele Preofimei, ca s4 poata fi vrednici sofii slujitorilor Bi- Sericii lui Hristos si ajutoare in predarea invafamantului la copiii enoriasilor, ca im- Preund cu barbatii lor sA dea sprijin la intarirea si buna starea atat a familiilor cal $i a dreptcredinciosilor“. ~ La data de mai sus, s’a innaugurat scoala, in cladirile Proprii zidite de preotime, |, Pe locul daruit de doi eviaviosi proprietari. Actualul local de internat si sali de clas este cel mai vast din intreaga Tara, si poate cuprinde pana la 900 eleve. Primele obiecte de studiu au fost, Religia, aritmetica, geografia, limba rust si Cea moldoveneasca. Treptat, an dupa an, s’au inmulfit clasele, si astfel gasim si 1873 ca functionau 6 clase, predandu-se diferite obiecte si peste toate dominand un caracter bisericesc si educatia morala a elevelor. Primele absolvente, protrivit regulamentului dela 1868, au avut indata dreptul de invatatoare, aga cum, de altfel, s’a petrecut toaté vremea. Scoala aved un renume, gi cand au’ fost multe Copile dornice de a-i fi | eleve, s’au creiat si clase paralele la 1898, Mai tarziu in 1888 a luat fiinfa scoala de aplicatie, iar in 1906 s’a adaugat si clasa 7, numita nPedagogica“, de care se | simfia nevoe de mult. Pana’n ultimul timp. s’au tot inmulfit obi | 7 s’a divizat in doua sectii, pentru 2 ani: in primul se Predau toate obiectele si pe |, dagogia, iar in ultimul an anumite Specialitafi. In anul 1918, Scoala Eparhiala de fete XV a fost romanizaté cu cellalte scoli secundare eparhiale de baefi; iar in lulie 1918 i s’au fixat definitiv obiectele de studiu, repartizate pe 8 clase. Scoala aceasta are caracter de liceu de fete, cu o serioasd educatie religioasd, sub conducerea directa a Bisericii. Drepturile Athipastorului si obligatiunile sale fafi de aceasta scoala sunt si azi Intacte, | ca si in trecut; numeste personaiul administrativ si ia parte la numirea celui didactic, laolalta cu autoritatile scolare superioare. Prima directoare a scolii a fost Anastasia D. Rizo, nobili, absolventa a Institu- tului din Odesa, care a condus scoala 10 ani; directoarea era ajutata de o ajutoare de directoare si de c&te 2 doamne de clasa. Actuala directoare este Doamna D-r Elena Alistar-Romanescu, doctora fn medi- cina; pe loc dela 1919. Inspectorul gcolii e Protoiereul Evdochim Lesnic, diplomat al Academiei Teolo- gice din Chiev, si profesor al scolii. - Pentru supravegherea si conducerea gospodariei functioneaza o Directiune econo- mica, aleast de Congresu! eparhial, si alcatuita in prezent din Pregedinte Protoiereu Alexandru Bobeica, Protoiereii Leon Trofimov gi Viadimir Madan. In internat au fost eleve in numar destul de mare fn’trecut; in anul 1914 erau la 650 eleve, - Anul acesta Scoala Eparhiala a avut inscrise 697 eleve, interne si externe, in 16 } clase, (fiecare cu paralela, afara de cl. 8-a), si clasa pregatitoare cu 2 sectii; au | absolvit scoala 51 eleve. te Scoala spiritual{ de baefi (seminarul inferior) din Chisinau, depe str. Renilor, colt cu str. Mitropolitul Gavriil. Aceast scoala, cea mai veche din cele 3 existente in Eparhie, s’a alcatuit in- dependent din clasele inferioare ale Seminarului, la 1823 Octombrie 23. Ca local totusi a functionat tot la un foc cu Seminarul, pana la 1867, cand a fost instalatd intr’o cladire deosebita, cumparat’ de preofime, in actuala cladire numita hotel ,,Suisse*. } Peste cativa ani si aceasta a fost neindestuldtoare fai de numarul tot crescand al | elevilor, si deaceea preofimea a hotarat s& zidiascd alte cladiri de gcoala. La 1877 acestea erau ridicate pe locul actual, daruit preofimei de Primaria oragului Chisinau, | In ce priveste invafamantul, a fost ca i azi de 4 ani, potrivit regulamentului Special, modificat la 1867, 1884 si 1906. E un curs inferior al Se lui Teologic, | in care, pe lang’ obiectele laice de cultura general’, se predat ant teologice. | Pana la 1918, absolventii unei asemenea coli aveau dreptul a urma numai in Semi- nar, iar dela aceast’ data, cand scoala s’a nationalizat, absolventii ei echivalafi cu de 4 clase liceale, si, dup& dorinfé pot continua studiile gi in liceu. Sow Programele analitice ale unor asemenea scoli se alcatuiau de Directiunea respect tiva si se innaintau prin Seminarul Teologic la Sf. Sinod pentru confirmare; i! pana la 1884, iar de atunci, s’au lucrat de Comitetul de invafamant depe langa inod Seminarul Teologic din Chisinau pand la 1884 era ca observator si controlor $coalelor spirituale din Chisinau, Ismail si Edineti. Azi ca gi in tot trecutul, aceste gcoli depiad in mod direct de Athiepiscop, ca are innalta supraveghere asupra bunei si teologicei pregatiri intelectuale si morale elevilor si de starea enerala a scolii. Toate inchierile consiliilor pedagogice gsi econ mice ale tuturor scolilor eparhiale se aduc la aprobarea Arhiepiscopului, care numest | Personalul administrativ si ia parte la numirea celui didactic. ; Scoala are un internat mare $i tofi elevii sunt interni, bursieri, semi—bursieri ace Solventi. In anul acesta au fost inscrisi 238 elevi in 8 clase (c&ci fiecare clasi a avi Si paralela) si din acestia au absolvit 23, Primul director a fost Teodor Volcenschi. Actualul e icon. stavrofor Serghie Bejan, de 42 ani, diplomat al Academici Tee logice din Chiev, Profesor titular definitiv si pe loc dela 1918. Subdirector in prezent e Domnu! Victor Mateevici, de 40 ani, diplomat al Acad miei Teologice din Chiev, profesor titular si pe loc dela 1918. Secretar e Domnul E. Neaga. lar tn corpul profesoral sunt inca 4 profesori titulari, ; iar restul de 5 sunt suplinitori Sete Scoala spirituali de bei (seminarul inferior) din Edinefi, ae = : judetul Hotin. if Aceasti scoala a fost infiinfaté de Congresul eparhial al preotimei idin 1969 ft Orasul Balti, ca si poata primi copifi din judetele Hotin, Soroca si Balti, cari | thcdpeau in scoala similara din Chisinau. Dar in Balfi nu s’au gasit cladiri _ Pentru scoala, apoi viata devenia tot mai scumpa, | Scolar respectiv a hotarat la 12 Septembrie 1872 mi | nefi, jud. Hotin, unde ,clima e mai buna, mosierul | Materialele de constructii fs mai eftine si chiar locul e mai la centru pentru partea de | Nord a Basarabiei*. In ani 1873—76 cursurile s’au finut intro cladire cumparata {| dela proprietar, iar la 11 Martie 1877 s’au terminat cladirile Proprii de azi, mat z $i bine construite. In ce priveste pe elevi, preofimea a intretinut un numar pana la 1878, cand s’au mai adaugat alfi 40 b protivite gi de aceea Congresul cercului lutarea scoalei in targusorul Edi e mai binevoitor pentru invafamant, de 40. bursieri anual rarsieri din fondurile mosiilor manast iepiscopului, si aceste » jar in anul 1910 preotimea, tilor romanesti de peste Prut; la 1879 s’a infiinfat bursa Arh 91 burse au existat pana la 1897, cand s’au redus, la 71 XVIL @ mai infiinfat o bursi si 4 semiburse. Se primiau gi elevi solventi, cari platiau pen-_ tru intreaga lor intrefinere in internat cate 60 ruble anual, ridicandu-se treptat, dupa Scumpetea vremii, astfel cd tn 1917 0 solva se platia cu 120 ruble anual. Primul director al scoalei a fost loan Evfim Comanetchi, absolvent al Academiei din Chiev, ales de congresul scolar al cercului Balfi, de origina basarabean; dupa acesta au mai fost 7 directori, 10 subdirectori si 73 profesori pana la, 1919. In prezent in scoala spirituala din Edineti, Director e Protoiereul Gheorghe Spinei, ] care functioneazi dela 1918; e absolvent al Academiei din Chiev, in vrastd de 4 ani si pred Religia. Subdirectorul actual e Preotul Diomid Levitchi, profesor suplinitor la catedra de | Geografie si Sttinte Naturale, dela 1918. | Secretar Diacon-cantaret Teodor Cuculschi, de 22 ani, cu 2 cl. sem. teol., hiro- } tonisit dela 1921, 5 * Profesorii sunt in prezent tofi suplinitori. Caci oragelul. acesta, Edineti, niciodat n’a atras elemente multe. ; Nike In decursul a 50 ani de existenfi, care s'au serbat la 23 Noembrie 1919, scoala | aceasta a dat peste 1400 absolventi. Rie In anul scolar, 1921—1922 au fost inscrisi 123 elevi in 5 clase, avand cl. I gi divizionara, ‘ In anul scolar viitor se anunta a fi 6 clase, deci cu 2 divizionare gsi o cla: pregatitoare, iy ee Scoala spirituali de biefi (Seminarul inferior), Melchisedec Episcopul : din Ismail. ___A fost infiintata in anul 1864, dupa ce's'au retrocedat Ronianiei cele 3 judete | din sudul Basarabiei: Cahul, Bolgrad, si Ismail. Intemeietorul ei este Episcopul Melchi- Sedec, care a pistorit eparhia Ismailului inte 1864—1878. Scoala era gi atunci un Seminar inferior cu 4 clase, in care se predau de preferinta materi teologic , __ Dar odaté cu schimbarea regimului, a urmat ca gi scoala aceasta sd se SI astfel in 1893 preotimea basarabeand a infiintat in acelag local o scoala sp la fel Cu cellalte dou scoli spirituale dela Chisinau si Edineti. Dela aceasta’ ei s’a scurs pana azi ca si a acelora. * nae ei director, dupd 1893, a fost larion Semeichin, care a condus-o- - In acest interv: ir oala a avut 2 sul isi p Peste 500 absolventn” &° ier a XVI cet Directorul actual e Iconomul Gh. Leu, de 39 ani, licenfiat in Teologie; pe lof dela 1918. i Secretar e Domnul Neculai Georgescu, de 25 ani, licenfiat in Teologie; pe f dela 1922. : tie Scoala de cantareli bisericesti, | instalatd in doud parti: sdlile de clas in etajul al treilea al Casei preotimei, iar i | ternatul in cladirea veche a Seminarului Teologic, in mod provizoriu, pana ca se va ridica 0 cladire proprie. Scoala e infiintata in anul 1889, din inijiativa Chiriarhului, si instalat’ in ogradi Mitropotiei. La inceput a fost sprijinité cu sumele Chiriarhului, el ajutaad personal p elevi gi la pregatirea lectiilor si la cumparare de carti si rechizite scolare. Congres preofimei din 1891 a gasit c& scoala e pusi pe baze sanatoase si din acel an i acordat cate un ajutor insemnat. La 1893 se preda in scoala de cantarefi timp di 2 ani: catehismul, cetirea slavond bisericeasci, gramatica limbei ruse, cantarea biset ceasca, tipicul bisericesc si muzica instrumentala, iar dela 1905 s’a mai introdus limb si cantarea moldoveneascd, dupa hotararea Congresului. La 1912 s’a elaborat un statt |, sinodal, si dupd acesta scoala a cipatat caracter de gcoald de Stat si bugetul necesal |) elevii se recrutau dintre absolventii a 2 clase secundare, cu voce si auz muzical, | traiau tofi in internat. Preofimea intentioneaz& sa ridice si mai mult caracterul acestei scoli, s4-i adaug si anul al 3+, tofi elevii s& fie interni gi absolventii scoalei sa se bucure de toatl acele privilegii, ce se acordd unor absolventi de gimnaziu. Aceasta se si cuvine cé | ajutatorii preofilor, in slujba pastorala gi misionara crestineasca, s& fie indestulatori | cunostintele lor teologice si stiintifice. In prezent se predau in scoala, in 2 clase, 17 obiecte, intre care si psaltichia | sunt 4 profesori, cu titlul si salarul de profesori secundari. Scoala este pusd sub di recta conducere @ I. P. S. Arhlepiscop si e ajutaté anual de Congresul Eparhial ' mari sume de bani, pe langd bugetul ce are dela Stat. In anul expirat, scoala a fost frecventata de 96 elevi, si a dat 22 absolventi. Directorul e Domnul Andrei Harghel, de 30 ani, licentiat in Teovlogie, pe lo | 1921. 3 Secretar loan Popa-Matei, cantaret la bis. Inndltarea Domnului, din Chisinau. Congresele Generale: Eparhiale si Scolare. Aceste organizatii superioare, fata de cellate institufii din Eparhie, existd inca din anii 1864 —1865. Rostul si puterile Congreselor s’au reglamentat treptat prin hotarari inodale, urmirind ca cel mai tnnalt scop buna administrare bisericeasca—geolara— economic a eparhiei. Congresele eparhiale sunt de doua categorii: generale si scolare, avand fiecare caracter de ordinare sau extraordinare, dupa cum cer vremile gi pro- blemele vietii, Congresul general este al intregit eparhii si se convoacd numai in ora~ isul resedinfii Chiriarhului. : Atributiile Congresului general eparhial sunt acestea tn scurt: supravegheaza toata’ activitatea eparhiei; ajuta prin hotararile sale la imbunat&firea mijloacelor de educafie | si instructie ta toate scolile secundare ale Epathiei; discuta si tudrumeaza activitatea | mi ara, activitatea tiparirei de carti bisericesti de ritual si a celor cu caracter teli- gioso—moral si de muzica; controleaza toate institufiile bisericesti, Consistorul, ] pe membrii si carmuitorii lor, averile lor, repartizeaz4 fondurile pentru scoli, vaduve,” lorfani si alege pe Chiriarh si Vicari eparhici, Acest Congres este ordinar anual sie alcatuit din cate un preot delegat de fiecare cere protopopesc gi cate un | epitrop dela fiecare judet, alesi pe 3 ani, iar in cazuri de nevoe se poate convoca un | congres extraordinar care e compus din cate 2 delegati din pariea clerului din fiecare | cerc, si un delegat al mirenilor din fiecare cerc. Delegatii trebue s4 aib’ un stagiu de serviciu: clericii cate minimam 5 ani, iar epitropii 3 ani, . Congresele scolare sunt 3 in eparhie, dupa numarul scolilor spirituale (seminarii inferioare) ce exist, anume: Congresil scolar Chisinau, Ismail si Edineti, si care se fia ‘tocmai in aceste orase, odataé pe an, la aceiagi data uneori, dar in orce caz in- ‘ea Congresului general eparhial. Ele se ocupa numai de viata acestor scoli: le | dau mijloacele bugetare de iniretinere anuala, le dau tndrumari fn viata culturala— educativa, le stabilesc zidirea de clidiri noi sau de reparafii, aleg economul colii. Congresele scolare se alcatuesc numai din delegafi preofi, alesi pe 3 ani, cate unul | de cere si fiecare scoala are cercul sdu, anume: cea din Chisinau intereseazi 15 cer- | [curl protopopesti:. toate 5 din jud. Chijindu, toate 5 din, jud. Orhei, 1, 2 si 5 din jud. Tighina, orasul si 1, 2 din jud. Cetatea-Alba cea din Ismail; toate 3 din jud. Ismail, toate 3 din jud, Cahul, 3 si 4 jud. Cetatea-Albi si 3 si 4 jud. Tighina; si cea din Edinefi: toate 5 din jud: Soroca, toate 5 din jud. Hotin si toate 4 din jud. Balti. Data convocarii Congreselor se face de Chiriarh, dupa hotararea - Congresului Precedent. Odata intrunifi in localitatea respectiv, delegatii particip’ la serviciul reli- 8los, se prezintd Chiriarhului, daca’s in oragul de resedinfa, si apoi tree in localul sediate, unde procedeaza la constituirea biroului si inceperea lucrarilor. wa Hotararile Congreselor se aduc la aprobarea Chiriarhului si cele aprobate capata un caracter de obligafie pentru clericii si bisericile eparhiei, iar apoi se tiparesc in volum aparte, trimifandu-se cate un exemplar la toate institutiile si parohile, f “tah te Comitetul Eparhial din Chisinau. cu sediul in Casa preotimei. Aceast alcatuire are un caracter de coordonare si chestiuni din viata bisericeascd a eparhiei, unele | generale eparhiale. Comitetul eparhial, inlocueste in prezent atat Comisiunele pregatitoare de congres, care au functionat tn Basarabia dela 1906, Comisia de control eparhial a tuturo: _institutiilor, cat si Sfatul episcopal din anul 1917—1918. Comitetul lucrand permanent, regu- leazd mersul activitatii Congresului, precizeaza inregistrarea diferitelor c hestiuni, pe care le supune dezbaterii Congresului, iar dupa inchiderea tui, pastreaza diferitele dosare ce s’au alcatuit si corespondenta, Supravegheaza cu toata atentiunea executarea hotararilor I Congresului din partea institutiunilor si a Persoanelor in drept, dand in timpul anului informatiuni din cuprinsul Proceselor Verbale ale Congresului celor interesafi, si alte insarcinari privitoare la activitatea si convocarea Congresului eparhial; face deci lega- tura necesara intre un Congres si cellalt, Apoi, Comitetul e obligat s& apere toate drepturile Bisericii si ale clerului ortodox din eparhic in fafa orcaror instante civile sau bisericesti si reprezinta interesele Bisericii in Congrese, delegatii, etc. Membrii Comitetului Eparhial se aleg de Congres pe termen de 3 ani. In prezent, Comitelul e alcatuit din: Iconom Mitrofor Alexandru Baltaga, [conom _ Stavrofor Serghie Bejan, Protoiereu loan Cardus, Preot Viadimir Burjacovschi si D-! Con- stantin N. Tomescu, alesi de Congresul Eparhial General dela 1922. Sena mo ee Uniunea clerului ortodox din Basarabia, cu sediul’in Casa preotimei. pregatire a anumitor insemnate strans legate de lucrarile Congreselor “Ideea unei depline infratiri si a activitait | nutrit-o preotimea dintre Prut ‘si Nistru mai dinnainte sia inceput a o ‘infaptui_ trep- tat dela 1917, desavarsind-o in anul trecut, cand a Votat cu mare insufletire statutul de functionare a Uniunei cleruiui. In luna Mai‘a. c. s’a strans prima adunare generala’ | a membrilor Uniunei la Chisinau; erau inscrisi absolut benevo! peste 92/, din numarul total al clericilor eparhiei. Adunarea a revizuit statutul gi s’a ales Consiliul de administratie. Scopul Uniunei este in primul rand, ca preofimea sa desfasure o activitate uni- tara si sistematica in viaja bisericeasca, pastorala yi culturala; sq apere drepturile juridice: economice gi profesional ale Bisericii si ale clerului; si ingrijasca pentru pro- irea intelectuala religioasd-morala a clerului sia poporului ortodox, pe baz& nati , sa ingrijascd pentru ajutorul material al pensionarilor, vaduvelor si orfanilor clerului n Basarabia cat gi a tuturor membrilor Uniunei, p ; in cazuri de nenorocire, furtur, incendii, boala tndelungata, etc. $i Uniunea, recunoscuta persoana morala si juridica, bisericesti intro singura directie, a XXI instraind; are drept Uniunea sa infiinfeze gcoli bisericesti: primare, secundare si su- Perioare—gcoli spirituale, seminarii, Academii—dupa legile existente ale Statului; sa infiinteze case de pensie, imprumut, inmormantare si de ajutor pentru cler; si, in fine, sA aiba tipografii, hoteluri, magazine si ateliere de obiecte bisericesti, fabrica de lu- manari si alte industri, cooperative, vinarie, orfelinate, aziluri, sanatorii si alte insti- tutii filantropice. Membrii Uniunei, dupa insasi hotararea unanima din lulie a clerului, sunt de drept toti preotii, diaconii si cantaretii din Basarabia, iar monahii dupa voinfa lor. Consiliul ales tn luna Mai ‘pe 3 ani se compune din: Presedinte: \con. mitr; Alexandru Baltaga, din Calaragi, jud. Orhei; - | Membrii: Icon. stavr. Serghie Bejan, directorul scoalei spirituale din Chisinau, Icon. stavr. Teodosie Gavrilovici, parohul bis. Toti Sfintii din Chisiniu, Protoiereu | Pavel Guciujna, din Mana, jud. Orhei gi Preot Vladimir Burjacovschi. din Boghiceni, | iud. Chisinau. | Consiliul lucreazd in permanenta. Pentru controlul activitatii Consiliului, care trebue sa facd de doua ori pe an e Comisia de 3 cenzori, alesi pe un an, gi anume: Protoiereu Raaion Piescu din Orhei, Protoiereu Idan Stiucd si Iconom Stavrofor loan Andronic din Chisinau. eile eee | | are drept a agonisi averi imobile prin cumparaturi, donatii, testamente gi altele, si a | | Societatea Frafimea profesorilor de Religie din Basarabia cau sediul in Chisindu, Casa preofimei. ‘ Societatea e fnfiinfaté dela 1911, pe baza ordinului sinodal dela 31 August 1910 si recunoscuta de Tribunalul Chisinau la 24 lanuarie 1921. Scopul ei este: unirea tuturor profesorilor de religie din scolile secundare si medii pentru a se ajuta reciproc in realizarca indatoritilor ce au ei catre Bisericd si Scoala, sd colaboreze la aranjarea predarei Religiei si educafiei religioasa - morala a elevilor; finerea de conferinfe morale-religioase; s& dezvolte tn elevi dragostea de a ceti lite- Tatura, religioasa-morali; recomandarea unei asemenea literaturi in scoala, in familie gi Societate; sa apere drepturile juridice gi materiale ale profesorilor de Religie si sa Organizeze, cu ajutorul Chiriarhului, congrese tn aceste scopuri. ease _» Societatea a studiat programele analitice de Religie pentru gcolile secundare, medi Si primare si a raportat de urmare; a indrumat la alcatuirea de manuale noi de predat Religia; a aparat. insemnatatea obiectului de studiu-Religia; a rugat si s’a realizat mereu a ¢levii ortodocsi din toate scolile s& se marturiseasc gi s se impartasiasca Postul Mare sia finut ca nici o numire de profesor de Religie si nu se faca _ consimfamantul: Chiriarhului, XXL i | In prezent, Societatea Pregateste studi asupra programelor analitice de Religie, care se vor propune Congresului tuturor Profesorilor si urmareste unificarea acestui invatamant in Tara, dar in asa fel ca Religia s4 Ocupe locul inti, ce i se cuvine, fiind predata in toate scolile primare, medii, secundare, tehnice si de orce specialitate, cate 2 ore saptamanele de clasa. Secietatea e alcatuita din tof i profesorii de Religie dela licee si scoli medii din Basarabia, in total 67, iar cei dela scolile primare participa’ benevol. Conducerea So- | cietatit o are Sfatul Frafimei, care se compune din 9 preoji: Iconom Stavrofor Gavriil Ziatov, liceul 2 baefi, presedinte, Protoierey Evdochim Lesnic, scoala eparhiali de fete, Secretar, Protoiereu Leon Trofimov, Seminarul Teologic si Liceul Real, Pro- toiereu foan Bivol, dela Scoala Comercial’, Protoiereu Iie Filatov, dela scoala normala de béefi, Iconom Stavrofor Avtonom Valcoy, Profesor la liceul Dadiani, Protoiereu | Vasile Doncila, licen! 3 baefi, Iconom Stavrofor Stefan Hondru, ticeul 1 baiefi si preot Mihail Bocunovschi, liceul 1 fete, casier, Societatea are de ocrotitor si Presedinte de onoare pe I. P. S. Arhiepiscop Gurie, te | Fabrica de lumanari bisericesti din Chisinau, | langa Consistorul Duhovnicese, iz Innainte, fiecare eparhie putea obtine a manari intr’una din mandstiri, Aga s’a aprol ograda Casei Arhiepiscopale, prin Innaltul hiepiscopala a condus aceasta fabricd si pela 1880 starea fabricei era foarte grea, hiepiscopul Serghie s’a gandit c& e mai bi jurnalul sdu No. 76 din 11 Noembrie 188: probarea de a’si infiinfa o fabrica de lu- bat si acestei eparhii si aibd fabricd tn Decret dela 21 Decembrie 1870. Casa Ar- s'a folosit de Veniturile ei insa pufind vreme; aproape chiar s4 fie inchisa, Deaceea, Ar- ine sd o cedeze preofimei eparhiei. Si cu . : N 2, a Propus congresului eparhial, alcdtuit nu- | mai din membrii—preoti, sd ia asupra preotimei dreptul de Proprietate a fabricei, cu | indemnul ca preofimea sa satisfacd din’ veniturile anuale nevoia de a ajuta pe vaduvele Si orfanii cparhiei. Congresal eparhial, in gedinfa sa din 28 Noembrie 1882, luand act de propunerea aceasta, a acceptat-o si a hotarat ca pe ziua de 1 lanuarie 1833 pri- meste in proprietatea preofimei basarabane fabrica de lumanari bisericesti din Chisinau, "cu toate aparatele si situafia ei materiala si platind datoriile in care Cazuse fabrica. Si din anul 1883 fabrica aceasta este a Preotimei; e condusa de o administratie aleasa de Congresul eparhial si intarité de Chiriarh. Lucreazd lumanari albe si galbene numai din ceara curata de albine pentru nevoile eparhiei intregi si poate Produce pe an panala 160.000 kgr. lumanari. Venitul ei curat se imparte numai_ pentru sustinerea $colilor secundare eparhiale si la ajutorarea diferitelor institufii culturale si de binefacere. _ Lumandrile, dupa ce’s fabricate, in ‘anumite dimensiuni, si se stampileazd cu inscripfia fabricei, se aranjeaza tn pachete de diferite Sreutafi; pachetele se transport’ XXII Cufcarutele, pentru distributie, la cele 24 pravalii ale fabricei, care se gasesc mai ‘n j toate cercurile protopopesti ale eparhiei, sub conducerea unui preot, ales de cercuri; de acolo epitropii ridicd lumanarile, de care au nevoe pentru bisericile parohiale; in Chisinau exist’ sub Casa preotimei o pravailie centrala, sub conducerea direct’ a Ad- ministratiei fabricei. Fabrica se bucura de ocrotirea legii monopolului, iar infractivnele si abuzurile de | contrafacerea IumAnarilor se pedepseau de codul penal rus prin art. 482, 48%, 48% | acest privilegiu a fost mentinut fn totul si dupa Unirea Basarabiei cu Romania, prin Innaltul Decret Lege No. 3705 dela 1 Septembrie 1919. | Actuala administratie a fabricei se alcatueste din: 1) Presedinte: Icon. stavr. Sofronie Celan, confesorul bis. sf. Neculai, capela spitalului central basarabean din Chisindu, reales de Congresul eparhial 1920, care | Serveste aici de 20 ani. 2) Membru: Preot loan Stoicov, din parohia Uspeuscoe, jud. Cetatea~Alba, ales de Congresul eparhial dela 1922. 3) Membru: Protodiacon Teodor Ursachi, dela bis. Catedrali Arhiepiscopala din Chisinau, ales de Congresul eparhial dela 1922. 4) Membru: D-l Ilie Tcacenco, reales de Congresul eparhial dela 1920, care e Si tehnicul fabricei de 40 ani. Pe lang’ aceasta administratie, mai sunt cAtiva clerici, cu cari se alcatueste o Comisie mixta fabricei, care se pronunfa in anumite chestiuni fnseninate pentru acti- vitatea fabricei; acestia sunt: Icon. mitr. Alexandru Baltaga, dela par. Calarasi, jud, Orhei, Protoiereu loan Stiuca, dela bis. sf. llie din Chisinau si Icon. stavr. loan Sava, dela bis, Tofi Sfintii din Chisinau. | Pentru. controlul vanzarei lumandrilor pela biserici si controlul pravaliilor fabricei, | functioneaza in fiecare cerc cate o comisie din 3 clerici alesi. | tee Casa Emeritala a preofimei orfodoxe romane din Basarabia, | instalataé in Casa preofimei. Aceasta instituyie a fost infiinfatd tn 1886, cu scopul de a acorda un ajutor ba- } Hesc sub forma de pensie tuturor clericilor demisionafi, cat si vaduvelor si Orfanilor | Clericilor decedati, cari i-au fost membrii tn timpul serviciului lor activ. | 4 Fondul Casei se compune atat din mijloace proprii ale clericilor, pe care ei le-au lepus anual ca membri, sub form’ de cotizatie, cat si din subventia ce i se acorda din veniturile anuale ale fabricei de lumanari si din anumite °/, din venicurile biseri cilor eparhici. Pensia acordat’ pan’acum a fost de 40°, din sumele varsate de_cle- Ticul respectiv, in timpul serviciului stu; iar din anul acesta, pensia s'a ridicat la 75%. ‘ XXIV Administratia este comunad si pentru alte doud institutii: Epitropia preotime’ $l Casa de ajutor reciproc, si se alcdtueste din: 1) Pregedinte: Protoiereu Evghenie Cozachevici, Preot la bis. (cimitirul ortodox) din localitate; dela 1920, 2) Membrt: Preot Boris Binetchi, paroh la bis. sf. Arhanghel Mihail din loca: litate; ales de Congresul eparhial dela 1920, + 3) Membra: Domnul Mihail Filonov, ales de Congresul eparhial dela 1920. ithe Tuturor Sfintilo Casa de ajutor reciproc a preofimei din Basarabja, instalata in Casa_preofimei. ortodoxe romane Institufia aceasta, infiinfata Ja 1895, are de Scop ca, in caz de moartea unui cleric, sau de demisionare, si adune dela toti clericii din eparhie, din sume proprii, cate o cotizatie anumita, care la un loc alcatuesc ajutorul ce se acorda celui demi- sionat sau urmasilor celui decedat, ta suma de: 10.000 (zece mii) lei pentru fiecare preot, si 5.000 (cinci mii) lei_ pentru fiecare diacon si cantaref; aceasti colecti se aduna si se acord4, indiferent de anii cati a trait Clericul ce se ajuta, sau cafi a servit bisericii sau chiar indiferent de cAti ani a fost membru al Casei. Administrafia e aceiasi dela Casa Emeritala, ete Epitropia preotimei ortodoxe romane din Basarabia, instalaté tn Casa preotimei. Este o institutie tot de binefacere, infiit pitalul ce se adund din anumite | ajutoare intamplatoare, saracilor, dupa rezolufia Chiriarhului si copii sdraci. Pana la 1919, aceasta institutie a avut sub Copiilor minori de clerici din tntreaga Basarabie, Stat. Dela 1919 aceste tutele au trecut la Tribunal Administratia e aceiasi dela Casa Emeritala, infaté la 1823. Scopul ei este ca din ca- % dela biserici Si clericii eparhiei, sa acorde diferite batraniilor sau copii si bolnavilor din tagma preoteasca, aduna sume pentru cladirea azilului_preotimei pentru Scutul $i conducerea sa toate tutelele fiind recunoscuta ca institutie de lele_civile. ' i Tipografia de carfi bisericesti din Chisinau, str. Haralampie 42; are locuinfa pentra administrator. In localitate a existat 0 tipografie bisericeasca tntre anii 1814—1883, infiintata de Mitropolitul Gavriil Banulescu. Primul ei conducator a fost calugarul Ignatie, adus din mandstirea Neamful din Moldova. Si aici s’au tiparit, pe langa diferite publicatii | Oficiale si particulare rusesti, si altele in limba moldovenesca, depilda: viefile sfintilor, abecedare teligioase, c&rti de ritual si de invafatura movala. Dar la 1883 tipografia a Incetat. Duna mai bine de 20 ani, preotimea baSarabeand, vrand s& aiba unde, si publica carti moldovenesti, s’a hotarat s& retnfiinfeze tiparnifa. $i astfel in 1906 a dat viata tipografiei actuale, amenajand clidirile de pe locul donat de mandstirea Dobrusa cu un an mai innainte. $i dela aceasta data pana in prezent, de aici au iesit multe lucrari_ bune pentru poporul romanesc, tn graiul lui, cu litere slavone sau rusesti, iar dela 1919 si cu fitere latine, noi si de toate catacterele, apoi cu note muzicale, si | fiind azi clasificata tntaia intre tipografiile locale; aici se tiparesc toate imprimatele necesare institutiilor si bisericilor eparhiei. ; Administratoral actual-e: Protoiereu Vladimir Loghin, preot la bis. sf. Arhanghel Mihail din localitate, ales de Congresul eparhial dela 1920. In ateliere lucreaz’ 12—14 persoane. 4 Magazinul si atelierul de obiecte bisericesti, ale preotimei ortodoxe romane din Basarabia, situate tn Casa preofimei. Aceste doud institufii, legate strans una de alta, s’au tntemeiat in 1911. In atelier’ | Se executd, dupa comanda, diferite cruci de metal si de lemn, crucifixe mati, icoane de orice dimensiuni gi culori, catapetesme intregi, dupa desemnuri dorite, gi alte obiecte | pee Pentru uzul si fmpodobirea bisericilor. Asemenea obiecte se efectuiaza si pentru} 4 gazin, de unde se pot procura orcand; magazinul mai are in depozit gi alte obiecte | le metale prefioase si materii pentru vestminte, executand gi comenzi de haine preo- festi si vestminte bisericesti. : : ‘ Administratorul actual este acelag al Casei preotimei, avand alt personal ajutdtor magazin si mai multi lucratori specialisti in atelier. “iSite * XXVI Casa preofimei ortodoxe roméne din Basarabia, str. Alexandra cel Bun, Chisinau; are locuinfa pentru administrator. Este 0 mareafa cladire cu trei etaje, inmaugurata la 1911, care-i destinata sedi unor institufii culturale si de binefacere ale Preotimei, cat si ca local de gaz: duire vremelnica a clericilor, cari vin din restul eparhiei la Chisinau. Inlauntru ei aré © salé vasté pentru conferinti sau audifii muzicale, muzeul soc. istorico-arheologic: iar randul de jos e inchiriat pentru diferite Magazine particulare. Administratorul actual este: Protoiereu Vladimir Madan, preot 1a bis. Innalfare Domnului din localitate; este ales de Congresul eparhial dela 1920. eg Libraria clerului ortodox din Basarabia. Pana acum existd o librarie, sub Casa Preofimei, condusa de Tratimea Nasterei lu Hristos. Ea adund si pune tn vanzare mai mult carfi cu caracter misionar. Ins& acestea azi sunt prea putine si libraria n’are activitatea cuvenita. Deaceea, Congresul General Eparhial din anul 1922 a gasit de absolut necestate si tnfiinteze libraria clerului ortodox din Basarabia, votand pentru aseasta suma de bani trebuitoare. Cu , nsiliul Uniunei Clericilor. Prin aceasta librarie se apro- vizioneaza, tncepand din anul scolar curent, toate Scolile eparhiale si elevii lor cu manuale de studi si rechizite scolare; apoi libraria va fi imbogatita cu toate publi- Catiile, in diferite limbi, cu caracter teligioso-moral, carfi_de predici, de stint’ teolo- ica, misionare, biblii, carfi alese din literatura Tomdaneasca si strain’, ziare si reviste teologice. Pe langa librarie, exist o bibliotecd mare cu toate publicatiile ce ar interesd | ideia de crestinatate, din domeniul istoric, apologetic si stiintific tn general. Aceste | carti vor fi puse la dispozitia cetitorilor fntr’o sala anume din Casa preotimei. thie Banca clerului ortodox din Basarabia, instalata in local special pe str. Stefan cel Mare, No. 126, Chisinau. Pana in anul acesta exist’ o Casé de imprumut | care aducea intr’o masura mai_restransa inlesniri di mai mult in tmprejurari grele, f Dar congresul eparhial din lunie 1922 a | nu poate face operafiile mai mari banesti, pe } bisericile, cat si clericii din eparhie, Deaceea, @ preofimei, infiintata in 1903, le imprumut si de ajutor clerulul gasit cé vechea institutie de imprumut care le reclama acum atat institutiile si S'a alcatuit din statutul Casei de im- XXVIE prumut, an alt statut nou, care a dat viata Bancii clerului ortodox din Basarabia. Activitatea acesteia a fost innanguratd solemn la 1 lulie 1922. Scopul si operatiile bancii sunt; sa acorde imprumuturi in sume mai mari gi in conditiuni cat mai convenabile, spre a satisface diferitele nevoi ale clerului gi ale func- | fionarilor scoalelor si institutiilor bisericesti; sa imbunatatiasca situatia si sd mariascd cat mai mult aperatiile institutiilor existente, ale Casei de ajutor reciproc gi ale casei emeritale, Banca acorda imprumuturi pe credit, cu giranti si sub amanetul averii imobile 1a clerici si functionarii scolilor si institufiilor bisericesti, vaduvele si orfanii lor comune- lor si m&nistirilor pentru a construi bisericii, case pentru cler gi scoli bisericesti, pen- | tru cultivarea livezilor de fructe si a viilor pe pamantul bisericesc,. pentru construirea si inzestrarea de case populare bisericesti, aziluri, orfelinate si alte initiative si ageza- minte populare de cultura si de binefaceri- Imprumuturile se dau cu 12%, anual. Tot astfel Banca primegte depuneri dela clerici si persoane particulare, dela scoli, biserici, mandstiri si alte institutii bisericesti, pe cont curent cu 3% si pe termen astfel: pe un-an cu 3'/,°/,, pe doi ani cu 4%, pe trei ani cu 5%, pe patru ani cu 6%, pe Cinci ani si pe orice vreme cu 7%. Din venitul curat, dupa ce se mareste capitalul de rezerva si cel fundamental, Testul se destineazd pentru scopuri culturale si de binefacere, potrivit hotdrarilor adu- narei generale a Uniunei clericilor ortodocsi din Basarabia. Directiunea actuala a Banci, aleasd de Congresul eparhial din Iunie 1922, se al- catueste din: Protoiereu Pavel Guciujna din parohia Mana, jud. Orhei, Director, Preot Epaminond Hrisolor subdirector, Preot Ignatie Macrifchi, si Preot Serghie Cegalea din Parohia Garbovat,, jud, Tighina, membrii. a ee oe Vinadria preofimei din Basarabia, intre vii; are locuinta pentru administrator. i Sub acest nume se cuprinde intreprinderea preotimei basarabene ca sa Cultive via, cu scop de a recolta vin curat si bun pentru nevoile liturgice ale bisericii. Aceasta _ S‘a infaptuit in 1915 si prima roada a cules’o preofimea in anul armator. In prezent vinaria e alcdtuira din dowd vii, care se cultiva si se administreazd de clerici, alesi de Congresul eparhial; vinul recoltat’ se inchide bine in sticle si prin pravaliile din epathie ale fabricei de lumanari se distribue la parohii. . 1 eS ; Administratorul actual este D-1 Dimitrie Dumbrava, de 35 ani, abs. sem. teol. | _ al Universitatii din Harchov, Specialitatea Istoria; cAntaret la bis. Nagterea Maicii omnului; ales de Congresul eparhial dela 1922. % : — é XXVIII Orfelinatul preofimei ortodoxei romane din Basarabia situat pe soseava Hancesti, la 5 kim. de Chisinau. , din inifiativa Bisericii basarabene s Creasc& copii orfani de razboi. Acesta e sting; ei ti revine pe de-a’ntregul ajutarea Preofimea in scurta vreme a adunat din ba si din ofrandele publice, sumele trebuincioa! cu care s’a zidit o mare cladire cu 2 etaje pe loc cumparat, pe str. Renilor, colf ci str. Inzova, si acolo a tnnaugurat un orfelinat de copii; ; ; administratia si controlul, e al preofimei; la inceputul anului 1918 adunasera la 200 orfani de razboi. Dar nu tarzit acest orfelinat a fost luat sub condueerea Societaii orfanilor din lagi, care il condu gi azi. Preofimea nu poate renunfa ins ta ° | cu toatd linistea, s’a tnfiinfat un alt orfelinat frumoasa si un corp de case tot din vrem creste si invafa un numar azi de 35 orfani, un grup de surcri si maici din maaastire, | Scopul e ca s4 se dezvolte acest orfelinat puri mari de case. Administrafia actual se alcatueste din: pre; Gavrilovici, dela bis. Cimitirului ortod sd se unul din marile roluri ale Bisericii cre. nenorociri si a celor mici si slabi. Si Proprii din procente dela biserici asemenea opera crestineasca, si deacee: la 0 vie a ei, pe care loc existd 0 capel ea razboiului. Aici adaposteste, inbraca Hee Hotelul Suisse, depe str. Alexandru cel Bun, colt cu str. Mitropolitut Gavriil, din Chisinau. a , nd hotelul este condus direct de preotime. Ca ajutor are anume personal. “See XXIX Comisiunea pentru infiinfarea Academiei Teologice din Chisinau. In Primavara anului 1921, din inifiativa 1. P. S. Arhiepiscop Gurie, s’au convo- cat mai multe persoane cu studii superioare teologice la cateva sedinte, tn care s’a discutat chestiunea infiinfarei in localitate a unui inalt asezimant de cultura teologica, | © Academie, care astfel si complecteze instructia bisericeascd, ce o dau. Seminariile inferioare si superioare ale Bisericii din Basarabia. O comisiune restransa, alc&tuité din iconom stavrofor Avtonom Valcov, Domnul Constantin N. Tomescu si Domnul Vasile Florov, profesor la Seminarul Teologic, a | studiat de aproape realizarea acestei idei si a prezentat un regulament detailat, dupa care se propunea sa ia fiiufi Academia, si sd-si urmeze viata, stiintifica—educativa. Caracterul acestui asezAmant e teologic; materiile de studiu, in numar de . ..., sunt impartite in 4 ani; afaré de orele de curs, se stabilesc lucrari de seminar cu profe- | sori; stiinta si istoria pedagogiei, cat si limba gi literatura romana, franceza, italiana Si germana, i istoria lor, ca si limbile clasice sunt intre studi; apoi istoria civila, universala si romana, ca si o sectie a stiinfelor naturale complecteaza tabloul mate- rillor de studiu, Studenfii vor fi externi si mulfi interni, bursieri si solventi. Academia ar avea stranse legaturi cu Chiriarhul si autoritatea bisericeascd locala, si prin aceasta ar corespunde cu Ministrul respectiv. | t , Proectul regulamentului a fost trimis Congresului General Eparhial din Aug:st | 921, care sia insusit ideea infiinfarei acestul agez’man‘ cu-o rara insufletire, votand Suma de '/, milion pentru nevoile primului an si punand la dispozifie parte din localu Seminarului, pentru cursuri_ gi internat. Apoi toate actele au fost prezentate de I. P. S. Arhiepiscop la onor. Guvern, | care a tmpartagit dela taceput aceasta idee. Consiliul permanent. al Ministeriilui de Instructie @ cercetat regulamentul, i-a facut modificdri gi apoi, in lanuarie 1922 I-a | innapoiat Ministerului de Culte. Pana tn prezent nu s’a hotarat nimic definitiv. ee Delegatia la Constituanta bisericeasca- ig Biserica ortodoxa Romana din ‘Tara, intregita azi, exista si-si dezvolta activi oe insemnata, dupa legi si regulamente deosebite. Aceast& stare nu aduce -neajun-— - ua sufletesti si politice a Tari. totusi e. necesara o unificare Teal ‘opul ca, tatreg “edificiul bisericesc, cu caracter national si canonic, s4 se poata fa din toate acele elemente bune si folositoare, pe care le cuprind legile si regue : XXX : ; lamentele deosebite ale Regatului vechi Si ale provinciilor; ca astfel sa —$i recap Biserica ortodoxa, institutie culturaly filantropica si mantuitoare de suflete, importa: ei milenara ce a avut-o tn viata neamului romanesc, | nice si de adanci prefaceri, rolul Bisericii | dea preferinfa problemei bisericesti di legator, s Problema unei reorganizari a Intregii Biserici s’a pus in cateva randuri in disc | fia public’, dar intr’o mdsura redusa. Sfantul Sinod al Bisericii a tuat inifiativa, | comun acord cu autoritatile innalte Civile, s4 pasasca la discutarea si rezolvirea tem | nicd a acestei probleme, si a convocat la 18 Septembrie 1920 0 adunare de cleri si mireni la Bucuresti, sub numele de Constituanta Bisericeasca. In sedintele plenat sau facut oarecari observafiuni generale si apoi s’a ales, din mijlocul adunarei, 0 | misiune restransd de 15 delegai, Teprezentand Biserica din fara intreaga; comisiunt | aceasta avea menirea sa studieze temeinic chestiunea mare a reorganizarii unitare raportul Bisericii’ si sd pregatiasc’ materialul cu Statul, Comisiunea convocata la Noembrie 1920, dupa o activitate neintrerupta, a alcatuit ,Statutul Organic al Bi | ricii ‘Autocefale ortodoxe Romane“, din 232 articole, care s’a si trimis apoi tiparit ti | turor eparhiilor ca s&-1 studieze. In acest Scop, in Basarabia statutul a fost tiparit | Chisinau si s’a trimis tuturor preotilor din eparhie, ca s4-] discute in adunarile c | curilor protopopesti; apoi s’a convocat indata, in Februarie 192] hial extraordinar. Aici s’a examin | de exemplare, imprastiindu-se multe si tn cellalte pitti ale Tari. Totodata Congre: a ales unanim urmatoarea delegatie: 8 clerici: Iconom Mitrofor Alexandru Baltagi Kconomii Stavrofori Serghie Bejan, Teodosie Gavrilovici sj loan Andronic, Protoier loan $tiuca, Vladimir Madan, Vladimir Loghin, Teodor D ! umbrava; 4 mireni: Dom | Pantelimon Erhan, loan Inculet, Teodor Neaga, Constantin manastirilor Arhimandritul Teognost; iar candidati: Iconom Stavrofor Avtonom Valco Protoiereu Leon Trofimov, si Domnul Pavel Lototchi, Congresul a Incredintat acest | delegafii puterea deplind sa-1 reprezinte in Constituanta si sq Subscrie lucrarile | teorganizore bisericeasca, asa cum in fond s’au primit-de Congres, La 16 Mai 1921 a fost iar convocata’ comisia ‘tat asupra propunerilor din Bucovina si Basarabia, u s’a putut redacta definitiv nimic. ” Dupa 7 luni, deci la 16 Decembrie 1921, s’a Convocat la Bucuresti, nu comisi spre a studia si propunerile bisericii transilvaner e ; ne, ci tofi delegatii in constituanta, dupa 2 zile de oarecari discutii, s’au intrerupt sedintele plenare, si s’a adunat | comisia de 15 sa stabiliasca definitiv macar Punctele generale, in acord cu hotararil XXXI ongresului bisericesc national transilvanean, care abia au fost aduse. Rezultatele tudiului comisiei s’au adus la cunostiinta constituantei tn zilele de 21—24 Decembrie; In sedinfe plenare delegafii au discutat articol cu articol si s’a redactat apoi; intr’o Jorma oarecum definitiva, dispozitiunele generale in 24 articole. | Dar lucrul nu-i terminat. * a ee Comisiile pentru examinarea candidafilor la hirotonie. Sunt doua comisii, care se convoaca in’ anumite date, in Chisinau, pentru a su- | pune la examen, dupa un arumit program, pe candidatii la hirotonie, cantareti pentru | irotonia tn diaconi-cantaret, si monahi pentru hirotonia in ierodiaconi si ieromonahi. Prima comisie, pentru examinarea cAntarefilor, se convoacd pelanga scoala spiri- | ual din Chisinau de trei ori pe an, la 20—25 Septembrie, 20—25 lanuarie gi 1-5 Mai. Au dreptul a cere aprobarea I. P. S. Arhiepiscop de inscriere la examen numai Antaretii activi, absolventi cu certificat ai gcoalei de cAntareti bisericesti din Chisinau Sau acei cari au absolvit 4 clase de gcoalA spiritual’ sau de, gimnaziu; sa aiba varsta de cel putin 25 de ani, sa fi servit bisericii cel putin 3 ani, in calitate de cAntarefi, Si Sd aiba recomandatia de buna activitate dela poroh sau dela protopop. Examenul acesta se da la urmatoarele obiecte: 1!) Tipic, dupa cursul cl. Ill si si IV de scoala spirituala; 2) Catehizmul intreg Cu explicarea dogmelor, si a moralei crestine; 3) [storia Vechiului si Noului Testament, 4) Istoria bisericeasca, dupa cursul de cl. V a Seminarului Teologic pana la schisma_| Bisericii (anul 1054), iar Istoria Bisericii Romane, dupa cursul cl. VI a Seminarului Teologic; 5) Istoria Romanilor, dup cursul cl. IV a gcoalei spirituale si 6) Limba romana, cunostinfi de gramatica (morfologie si sintaxa) si scriere corecta, cetite si redarea cuprinsului verbal si scris. Apoi, candidafii sunt supusi la o lecfie practica la Religie, tn cl. T sau Il a gcoalei. _ Comisiunea e alcatuita din: Iconom Stavr. S. Bejan, pregedinte, Protoiereu loan "| Stiucd, Profesor Victor Mateevici si profesorul de Limba romana. ‘ j Pentru examenul candidafilor monahi, sunt doud sesiuni, care se fine in Con- isto Duhovnicesc, Cecembrie si Mai. Monahii vrednici pentru examen, trebue s& ie Propusi de Consiliul mandstirii gi s4 aiba si avizul exarhului si odatd aprobati de | PLS, Athiepiscop ei depun un examen, dupa urmatorul program: . lit 1) Legea Ini Dumnezeu, 2) Cetire din Ciaslov, Psaltire, Paremii $i Prolog cu tere latine si vechi, 3) 0 tema scrisd cu litere latine, 4) Rugaciuni de rost si ruga~ Ciuni' ce se citesc, 5) Cunostin{i din Istoria Bisericii si a Neamului, 6)- Cunostinti sumare din Geografie. _ Comisiunea se alcatueste din: Icon. Stavr. I. Andronic, D-1 Const. N. Tomescu Si Athim, Teognost, exarhul. mandstirilor. XXXII sieiteh Tot in aceasta comisiune depelanga Consistorul Duhovnicesc se examineazi § acei candidati cantarefi cari desi sunt fara studii deosebite dar au intre 17—20 af | de serviciu de cantaret si sfaturile protopopesti ti propun la hirotonie in diacon-caq tarefi cu staruinfé si in mod escepfional pentru deosebitele lor merite. 4 ee Comitetele de construire a Caselor parohiale. | Incepand dela 1907, s’au infiinfat in eparhia aceasta comitete in fiecare cert | Protopopesc pentru cumpararea si construirea de case parohiale astfel ca in fiecart | parohie clerul, preofii si cAntarefii, s4 aibA case Proprii s&natoase, incapatoare. Acest comitete au ca mijloace sumeie realizate din Cotizatiile clericilor, si anume: cate uff | leu de cler depe fiecare act mitrical de cununie si cate 50 bani de cler depe fiecatt act mitrical de botez, ce se tnregistreazd tn carfile mitricale ale parohiilor din Basa Taba, care fine $i in prezent toate actele mitricale de nastere, cununie si tnmormale tare a crestinilor ortodocsi din toata eparhia, Apoi, tot in aceiasi_masura contribue si fiecare biserica din fondurile sale; fine, si fabrica de lumandri depune o anumiti sun: | sului General Eparhial, care suma de cAteva gut nistratia fabricei de lumanari intre cele 40 comi / In aceste comitete functio; cului protopopesc. in v4 anuali, dupa hotararea Congre fe de mii de lei, se distribue de Admit itete de cerc. peazd cate 3 preofi, alesi pe 3 ani de Congresul cert a ee Ospiatéria populara a Catedralei din Chisinau, pe str. Tighinei, in fata Pietii noi. E infiinfata la 5 Octombrie 1916, din inifiativa Chiriarhului local, a clerului bise! ricii catedrale si a catorva persoane milostive, cu Scopul de a aduna mijloace materiale pentru construirea unui agezdmant cu chilii si biserica, in care sa functioneze nett trerupt o trapezd pentru hrana gratuita, a cat mai mulfi sdraci, iar a altora si cu pr ieftin; viata este cu caracter de obste mandstireasea, caci intrefinerea localului si g tirea bucatelor si servirea lor la masa se face de monahii si surori. Pand'n prezen| ospataria e agezatd in mod provizoriu, tn casele inchinate in Masa se da de doua ori fn zi, la un numar mijlociu de 200 Saraci, iar fn timp! Sf. Pasti, se ‘impart cosulefe cu oud, pascd si mancare la Peste 1000 persoane. Toata aceasta e se face cu mijloace din donafii, colecte tn biserici si ca- tedral diferite ofrande dela tinii darnici si alimente stranse cu- ajutorul preotilor prin sa Ospataria e condusd de un comitet din preoti i doamne, avand ca presedin activ acum pe I. P. S. Arhiepiscop Gurie, care e si ocrotitorul institutiei, a Eee oe Manastirile si Schiturile Eparhiei Chisinaului si Hotinului- In Eparhie sunt: 13 manastiri de calugari, 5 schituri de calugari, 7 mandstiri de lugarite, 2 schituri de calugarite si 2 frafimi de calugari. A. Manastiri de cdlugari. . Man&stirea CAPRIANA, jud. Chisindu la 27 kim. de Chisinau, la Apus-Miaza Noapte, pe paraul Isnovat; of. telegrafo-postal: Vorniceni, 7 kim. de mandstire; gara Straseni, 12 kim. E intemeiatd de Voevodul Petru Rareg al Moldovei, la 1545, care, a zidit bis. de piatra cu hr. ,Adormirea Maicii Domnului“; pe aceasta a refacut-o t1 1820, din temelie, Mitropolitul Chisinaului Gavriil Banulescu, care a si fost tngropat afari lang& bisericd. In anul 1905 s’a ridicat o a doua bis. cu hr. Sf. Gheorghe“ prin staruinfa starefului, decedatul Arhimandrit Teofilact, din sumele manistiresti si din veniturile mosiilor ei, inchinate peste granifa. In 1920 trapeza s’a transformat in bis. de iarnd cu hr. ,Sf. Neculai*. Dupa traditie, ‘Stefan Cel Mare a fi primul ei ctitor. Staret Arhimandritul Mitrofor Natanail Rotariu. Personalul e compus din 63 slujitori: 1 arhim., 8 ieromonahi, 7 ierodiaconi, 26 monahi, 10 frafi rasofori, 22 frafi de ascultare. Averea 17 Ha. vie, 12 Ha. livada, 6 Ha- gradind de zarzavat, 5 iazuri, 3 Ha. vatré nepro- ductiva, 1 moara de foc, 5 case cu mai multe rfnduri, 5 case cu un rand., iar tn Chi- simu are mitoc pe str. Mihai Viteazul No. 48. e Manistirea CETATEA, jud., Ismail, la 200 kim. de Chisinau si la marginea oragului Ismail, pe braful stang al Dunarii (Chilia); of. postal, telegrafic si tele- Fonic Ismail, 1 kim.; gara Traian-Val, 45 kim. si port la Dundrea Ismail. __ A fost infiinfaté in anul 1910, pe locul unde odinioara era o cetate, care pan vechimea ei este de un foarte fnsemnat istoritc; manastirea, in prezent cuprinde laolalta doua manastiri, deosebite intre ele alta data, si o biserica, refacuta din giamie (mecete) turceasca. + “a Manastirea Sf. Neculai“ a fost infiinfata de monahi din muntele Atos, din ac ‘olul al XVi-lea. Aci s’a avut, o vreme, resedinta mitropolitul Proilaviei. Biserica azi este construita alaturi de cea veche, care a fost cu totul daramata. Bra Manastirea »Adormirea Maicii Domnului* a fost zidita de Voev Constantin eee al Tarii Romanesti si inchinaté Sf. Mormant din ler Piatra actuala a fost zidita la 1841, ajutand si Patriarhul Atanasie al ler lui, dint; 22 bis. cu hr. .Inndltarea St. Cruci*, zidité la 1810, este transformata t © Veche giamie turceasca. Bisericele in trecut au servit pentru fnchinare sa- elor din apropiere. ‘e Loctiltor de staret protosinghel Savatie Zubcu. re Personalul ¢ compus din 44 slujitori: 5 ierom,, 6 ierod., 17 mon, 7 fr. rasof. gi 9 fr. de-asc. Averea: 6 Ha. vie gi livada, 13 Ha, vatra neproductiva, 1 moara’de foc, 9 clidiri cu un r MANASTIRILE ILE EPARHIEI CHISINAULUT ST HOTIN' 3. Manastirea CONDRITA, jud. Chisinau, spre Apus-Miazanoapte, la 26 kim. Chisinau, pe paraul Catargul; of. telefonic, telegrafo-postal Vorniceni, 15 kt gara Straseni 15 kim. A fost infiintaté la 1783 de ieromonahul losif. Are doua biserici: una cu fi Sf. Neculai*, zidit’ la 1820 de economul Rafael si restauratd la 1895; cealal mai mare cu hr. ,Adormirea Maicii Domnului*, zidita la 1891, de econom Teofan Ursu. Staref, protosinghel Daniil Grozavu, Personalul ¢ compus din 49 slujtori: 1 arhim, 6 ierom, 3 ierod,, 20 monahi, 5 frafi ras fori, 16 frafi de ascultare, Averea: 6 Ha, vie, 16 Ha. livad’, 3 Ha, gridind de varzavat, | jaz, 4 Ha, vatra nepri ductiva, 6 case cu un rand, 1 moara de foc, 4. Mindstirea CURCHI, jud. Orhei, la 49 kim, de Chisinau si 12 kim. de Orh pe pee = vats, of. telegrafo-postal Orhei, telefonic in manastire: gara Str seni 25 kim. A fost tnfiinfata, dupa cea mai sigura traditie, Curchiu, din satul Morozani, care s’a Calugarit apoi cu numele de monahul Io: Are trei bisericl: una de vara cu hr, »Nasterea Maicii Domnului“, monumet tala, zidita la 1872, sub ierom. Daniil; a doua de jana, cu hr. ,Sf. Dumitru zidita la 1844, sub. arhimandritul Tihon, si a treia @ cimitirului, cu hr. ,T Sfintii*, zidita la 1909 sub arhim, Daniil; toate is zidite cu mijloacele manastir Staret igumen luvenalie Taranu, Personalul © compus din 158 slujitori: 10 frafi rasof. si 88 fr. de asc, Averea: 36 Ha. vie, 45 Ha, livada, 8 Ha. gradind de zarzavat, 5 iazurh, <6. Ha, vatra- nes ductiva, 1 cast eu dowd rénduri, 19 case cu un rnd, 2° mont de foc, iar in Chis pe strada Armeniascl veche No. 132,’ si pe strada Renilor, colf cu Inzova, are mit si um loc de cast viran pe strada Botezatu No. 15, 1 arhim, mitrofor., 11 ierom., 6 ierod., 42 mot 5. Manastirea DOBRUSA, jud. Orhei, fa 100 kim. de Chisinau si 50 kim. Orhei; asezata Intr’o foarte frumoasa_pozitie eografica; of. postal, telefonic, t. "grafic Cotiujenii-Mari, jud. Soroca, 6 kim.; gara Cobalnea 8 na A fost infiin{ata la 1772 de monahul loasaf din manastirea Pobrata, jud. Sucea' -Are trei biserici: una cu hr. ,Sf. Neculai* zidita la 1822 de boerul Toma Co; a doua cu hr. ,Schimbarea la fata“ ziditd la 1847; a treia cu hr. Sf. Neculai’ din cimitir, zidité la 1839, pe locul din deal, unde fusese innainte vechiul schit lemn, ridicat la 1785 de mai mulfi monahi din mana: stirea Curchi, - Staret protosinghel Achepsim Morariu. _ Personalut ¢ comp. din 110 slujtori: 11 ierom,, 6 erod., 36 mon, 14 fr. rasof, si 43 frafi de Averea: 14 Ha. vie, 21 Ha, livada, 5 Ha, grddind de zarcavat, 2 jazuri, 3 Ha, vatrat g ductiva, 1 moara de foc, 1 cast cu 2 randuri, 4 case cu un rand, y — MANASTIRILE Sl SCHITURILE EPARHIEL CHISINAULUI $I HOTINULUI. 3 6. Mandstirea FRUMOASA, jud. Orhei, la 47 kim. de Chisinau si 32 kim. de Orhei, deasupra vaii Ichelului, pe o colina cu dealuri inpadurite; of. postal, tele- | &rafic,.telefonic Bravicea, 5 kim.; gara Calarasi, 10 kim. A fost infiinfatd la 1804 de razasul Efrem lurco, din satul Oligcani. Are doua biserici: una cu hr, ,Adormirea Maicii Domnului*, zidité la 1851, Sub staretii Benedict si Palade, cealalté cu hr. ,Sf. Treime“, zidité la 1852, sub Stareful Gherman. Staret protosinghelul Nicolae Ivancenco, Personalul e compus din 89 slujitori: 10 ierom., 3 ierod., 23 mon., 7 fr, rasof., 49 fr. de asc, Averea: 16 Ha, vie, 25 Ha, vie, 25 Ha. livada, 1 Ha, gradina de zarzavat, 8 iazuri, 3 Ha. vatra neproductiva, 7 corpuri de cas4 cu un rand, 3 mori de vant, 1 moard de foc, 2 piua (invelitori) din care 1 de foc, iar in Chisinau, pe str. Pruncului No, 8, are un mitoc, 7. Mandstirea HARBOVAT, jud. Orhei, la 50 kim. de Chiginiu, pe valea para- ului Ichel, of. telegrafic, postal, telefonic si gara Calarasi 15 kim. A fost infiinfatd ta 1730 de c&tre boerul Constantin Carpuz. Unii pun in- temeierea manastirei in veacul al XVII de catre cativa calugari, fugari, venifi din manastirea Bersad (Podolia), de frica persecufiilor Uniatilor, iar numele mandstiret ar fi dela unul din cei dintai cdlugari, batran garbovit de ani, anume loanichie. Pana la 1812 mandstirea a fost de trei ori ars de Turci si Tatari. Are doua biserici: una cu hr. ,Adormirea Maicii Domnului“, zidita la 1816, de polifaiul oragutui Chisinau, Stefan Lupu, (mai pe urma schimonahul Serapion) Si de sofia acestuia Elena, miscut’ Braescu, sub stareful Serafim, ctitor si el; cealalta bis. ¢ cu hr. ,Pogorarea Sf. Duh“, ziditi la 1870, sub starefii leronim St Natanail, cu mijloacele mendstirei. b Aci Se pastreaza vestita icoand facatoare de minuni a Maicii Domnului ,,Har- ovat , daruit’ in 1790 de sotia colonelului rus, Nicolae Albaduev. Dela 1859 aceasta sf. icoand se pastreazd in mandstire numai vara, gase luni, iar pentru celelalte 6 Juni este adusi cu mare cinste si pusd pentru inchinare la 1 Octom- brie, la biserica ,Mitropoliei“, din oragul Chisinau, de unde tn ziua de 23 Ap- tlie este dusa iar la méanastire, cu aceiasi cinste. Staret arhimandrit mitrofor Teognost Donos, absolvent al seminarului teologic Personatul e compus din 101 slujitori: 1 protos. 15 ierom., 5 ierod, 43 mon, 5 ff. rasof. si 32 frati de ascultare. Averea: 25 Ha. vie, 41 Ha. livada, 8 Ha. gradind de zarzavat, 1 iaz, 4 corpuri de cas4 cu un rand si 1 corp cu mai multe randuri, 2 mori de vant, iar in Chisinau, pe strada Teodorova No. 53, are un mitoc. e 3, Manastirea HANCU, jud. Chisindu, la 50 kim. de Chigind ce e _ : i 5 apa Co; - li; of, postal, telefonte Ciuciuleni, "7 kim; of, telegrafic Nop ein pes nee ba one Ciuciuleni, 7 kim.; of. ergs Nisporeni, me ct A fost infiinfaté ca manistire de cdlugarife la 1678, de marele stolnic Mi- i Hales Pela mijlocul secolului al 18-lea calugiirifele au parasit mAnastirea din CB. 4 es 10, 4 MANASTIRILE $I SCHITURILE A EPARHIEL CHISINAULUI SI HOTINULUI. pricina prddaciunitor Tatarilor si atunci urmasii familiei Hancu au dus in loc terom. Varlaam din manastirea varzdresti cu mai multi monahi. Are doua biserici: una cu hr. ,Cuvioasa Parascheva“, zidit’ la 1835 de retul Dosoftei; cealalta cu hr. ,Adormirea Maicii Domnului* zidita in 1841. Staref arhimandrit mitrofor Dometian Hodorogea. Personalul e compus din 85 slujitori: 9 ierom., 6 ierod., 33 mon., 16 fr. rasof., 27 fr. de Averea; 12 Ha. vie, 31 Ha, livada, 2 Ha. gradin’ de zarzavat, 6 jazuri, 2 Ha, vatra productiva, 8 case cu un rand, 2 mori, iar in Chisinau pe str. Haralampie No. 1! are un mitoc. Mandstirea HARJAUCA, jud. Orhei, la 60 kim. de Chisinau si 50 kim. de Or pe paraul Harjauca, sub paoala unui deal acoperit cu stejari seculari; of. telegraj postal, telefonic si gara Calarasi, 9 kim. A fost infiinfatd la 1740 de monahul Teodosie. Are doua biserici: una de vara cu hr. ,lnnaltarea Domnului*, zidita la 1 de boerul Neculifa, sub stareful arhimandrit Spiridon; a doua de iarna cu hr. ,Sf. ridon*, zidit4 la 1848, sub stareful Ilarion, cu cheltuiala mandstirei. Staret ¢ 1. P. S. Arhiepiscop al Chigin&ului si Hotinului. Locfitor de staref protosinghel Serafim Hancu. Personalul ¢ compus din 84 slujitori: 8 ierom., 5ierod., 13 mon., 5 fr. rasof. gi 53 fr. de a Averea: 38 Ha. livada, 12 Ha. vie, 12 Ha, vatra neproductiva, 4 iazuri, 1 moara de 3 case cu 2 randuri si 5 case cu un rand. Manastirea NOUL NEAMT, jud. Tighina, 64 klm de Chisinau si 12 kim. Tighina, asezata pe un frumos platou in chip de peninsula, intre serpuiturile fluvi Nistrul; of. postal-telefonic, telegrafic si gara Tighina. A fost infiinfaté la 1859 de monahul Teofan Cristea si duhovnicul Andr Popovici, venifi din Moldova, dela vechea lavra a manastirei Neamfului, pe m Chitcani si deaceea i se mai zice mandstirea ,,Chitcani*. Are 4 biserici: una cu hr. ,Sf. lerarh Neculai‘, zidit’ la 1834, de Andi Glodea, ca biserica a satului Chifcani; a doua cu hr. »lnnaltarea Domnului*, dita la 1867 sub stareful gi ctitorul ieromonah Teofan Cristea; a treia cu »Sf. Cruce“, zidité la 1885, sub stareful si ctitorul arhimandrit Andronic Popovi a patra cu hr. ,Adormirea Maicii Domnului*; zidita sub staretul arhiman: Gherman Erimicioi la 1905. Ultimele 3 biserici sunt zidite din veniturile mai stiresti si cu ajutorul Statului, Are o foarte frumnoasa clopotnifa, tnnalt’ de stanjini cu 12 clopote. Staref, arhimandritul mitrofor Hrisant Filipov. Personalul e compus din 137 slujitori: 1 arhim., 4 protos., 10 ierom., 7 ierod., 105 6 fr. rasof., 4 fr. de asc, Averea: 34 Ha. vie, 56 Ha. livezi cu pomi, 10 Ha. gradin& de zarzavat, 20 Ha, vatra ne] ductiva, 1 moara de foc, 3 case cu 2 randuri gi 12 case cu un rand. Mandstirea iluminata cu Jumina electrica din motor propriu. eS MANASTIRILE $I SCHITURILE A EPARHIEL CHISINAULUI $1 HOTINULUI. 5 a . Manastirea SAHARNA, jud. Orhei, la 87 kim. de Chisinau si 45 klm. de Orhei, asezat& tntre trei inaltimi stancoase si fermecatoare pe malul Nistrului; of. postal telegrafic si telefonic Rezina 6 kim., gara Mateuji 9 kim. A fost infiinfata in anul 1777 de schimonahul Vartolomeiu, pe locul unui vechi schit, parasit, numit Horodiste, care avea 0 bisericufa sdpata in stanca. Are trei biserici: acea veche sapata in stancd, nu se stie de cine, innainte de 1798 cu hr. ,Buna Vestire“, adoua de vard, cu hr. ,Sf. Treime*, zidita la 1821, sub stateful igumenul Tarasie, a treia de jarni cu hr. ,Nasterea Maicii Domnu- lui“, zidité 1a°1863, sub staretul Serafim. Staret ieromonah Inochentie Postica. Personalut e compus din 35 slujitori: 1 protos.. 4 ierom. 5 ierod-, 9 mon, 5 fr. rasof. si 11 fr. de asc. Averea: 2 Ha. vie, 5 Ha. livada, 1 Ha. vatra neproductiva, 1 corp cu 2 randuri, 2 case cu un rand, 1 moara de foc. . Mandstirea SURUCENI, jud. Chisinau, la 15 kim. de Chisiniu; of. postal telegratic Chisinau, of. telefonic Suruceni, 1 klm.; gara Chisinau. A fost infiinfatd la 1785 de Pitarul Casian Surucianu. Are dou’ biserict: una cu hr. Sf. Gheorghe" zidita la 1825—28 de inte- meietor; cealalti cu hr. ,Sf. Neculai“, zidita la 1860, sub igumenul Anatolie Poiana. Staret P. S, Dionisie Ismailului, Vicarul Eparhiei. Personalut ¢ compus din 52 slujitori: » ierom., 3ierod., 17 mon. 2 fr. rasol., 22 fr, de ase, Averea: 15 Ha, vie, 3 Ha. livada, '/, Ha, grédind de zarzavat, 1 iaz, 2 Ha. vatré repro; ductivé, 10 case cu un rand, moaré de foe, iar in Chisinau pe strada Chirovsca, colt cu Smidt, No. 19, are un mitoc. : . Mandstirea TIGANESTI, jud. Orhei, la 40 kim. de Chisinau si 30 kim. de thei, asezata intr’o fundatura a dowd dealuri, care incep dela paraul Ichel; of. telegrafic, postal, telefonic Bravicia, 8 kim. gara Strageni 18 kim. A fost infiinfatd la 1725 de boerul Lupu Deucu gi de ali razesi din co- muna Cobalca. _ Are doua biserici: una cu hr. ,Adormirea Maicii Domnului“, zidita la 1846, de igumenul Victor; cealalta cu hr. "Sf. Neculai“, zidita la 1868 de igumenul Ghedeon Carage-Iscrov. Staret protosinghel Dositei Varlanu. * Personalul e compus din 46 slujtork: 10 ierom., 4 lerod., 16 mon, 4 fr. rasof. si 32 fr de asc, Averea: 10 Ha. vie, 17 Ha. livada, 2 Ha, gradina de zarzavat, un iaz, 8 Ha. vatra nepro- ductiva, 6 case cu un rand, iar in Chigindu, pe strada Armeneasca, No. 13, are un mitoc, 6 MANASTIRILE $I SCHITURILE A EPARHIEI CHISINAULUI $1 HOTINULUI. B. Schituri de cdlugari. | 1. Schitul BOCANCEA (Antonovea) jud. Balti, la 90 kim. de Chisinau si 37 Balti; of. postal, telegrafic si telefonic Valea lui Viad 3 kim., gara Pereval 18 kl A fost infiinfat la 1870, sub stareful losif al mandstirei Harjauca, cand | zidit si biserica cu hr. ,Sf. Apostoli Petru si Pavel", in mijlocul unei mosii | acelei mandstiri, cu scopul ca aci s4 se mute locuitorii satului Harjauca, ca | rau prea aproape de manestire. Pana’n anul 1920 a fost Supus si administrat mdandstirea Harjauca. 5 | Staref protosinghel Gurie Tautu. Personalul compus din 12 slujitori: 1 protos., 1 ierod,, 2 mon. 1 fr. rasot. si 7 fr. de a | Averea: 10 Ha, vie, 2 Ha. livada, 2% Ha, gradina de zarzavat, | iaz, 3 Ha. vatra nept | ductiva si 1 corp de case cu un rand. . Schitul PRIPICENI, jud. Orhei, 80 kim. de Chisinau si 37 kim. de Orhei, pe val | Cogalnicului; of. postal, telegrafic si telefonic Cinigeuti 6 kim., gara Soldanesti 20 kh __A fost infiinfat la 1903, cand s’a zidit o bis. cu hr. ,Sfanta Treime“ si si infiinfat obste in mijlocul unei mosii_a mandstirei Curchi, céreia. i-a servit odae, pana la 1920, cAnd schitul a fost despartit de aceasta manastire. ‘Staret ieromonah Petru Sacinschi. Personalul e compus din 37 slujitori: 2 ierom., 2 ierod., 10 mon., 8 fr. rasof. gi 15 fr. de as Averea: 2 Ha. vie, 4 Ha. livada, 1 Ha. grédina de zarzavat, 3 iazuri, 4 Ha. vatra nepro ductiva, 1 corp de case cu un rand. NX 3. Schitul RUGI (Rudi), jud. Soroca, 250 kim. de Chisinau gi 17 kim. de Soroca; of postal, telegrafic si telefonic Atachi 13 kim. gara. ic 1829. Deasupra intrarii este o inscripfie greceasca din care se vede, ca bisericé este inceputa de Duca Voda, Domnul Moldovei si sfarsité sub Grigore Alexand: Voda, cu binecuvantarea episcopului Inochentie al Husilor, la 1 Mai 1785, Un mormant tn partea stanga din afara a_bisericei, purtand inscriptia numele Buhusi, cuprinde pe Mihail Buhugi, decedat dupa zece ani dela inchide Schitului, care s’a facut din pricina lui, Alaturi sunt mormintele a doua fiicele sale: Anastasia, decedaté la 1845 si Ana la 1846. O alta inscriptie mormantal arata, ca: ,Aice odihneste roaba lui D-zeu monahia Marta, August 19, anul 1794“, Cum pe atunci schitul era locuit de monahi, ar urma ca morméantul sa fie al unef calugarife, decedata intamplator acolo, sau cé Marta a fost din familia Buhusi, calugarija in vre un alt schit, dar inmormantat’ tn Rudi. O inscriptie tn altar, la Proscomidie, bine pastrata, arat& cd biserica e zidita yln numele Sf, Troite, t zilele blagocestivului domn Grigore Alexandrovici Deca (sic-Ghica), cu blago- Slovenia episcopului Inochentie al Husilor, la 1777, lunie 1“, Schitul Rugi este reinfiintat la 1921, ca monument istoric, Staref arhimandrit mitrofor Teofan Draghici. Personalul e compus din 12 persoane. ‘ Averea: incd nu i s’a stabilit definitiv. MANASTIRILE $I SCHITURILE EPARHIEI CHISINAULUI $I HOTINULUI. 7 4. Schitul TERAPONT, jud. Ismail, la 200 kim. de Chisinau i 30 kim. de Ismail, of. postal si telegrafic Reni 30 kim., telefonic Satul Nou 6 kim., gara Reni. A fost infiinjat la 1827, din porunca si cheltuiala Imparatului Nicolai 1, fn aminturea trecerei ostilor rusesti peste Dunare la 1825 in razboiul cu Turcii, pe locul de unde a privit Imparatul trecerea ostilor in ziua de 27 Mai, ziua Sf. Mu- cenic Terapont; hr. primei bis. s’a dat _,Sf. Terapont“; a doua bis. cu hr. ,Aco- Peremantul Maicii Domnului* este zidité prin staruinfa starefului Teodosie Ursu la 1909, Bisericile si gospodaria au fost restaurate, dupa stricdciunile cauzate de bolsevici, sub staretul Teofan odaté cu manastirea Cetatea, de care a depins pana in anul 1919. Staret ieromonah Arsenie Belcescu. Personalul e compus din 3 ieromonahi, 1 ierod., 6 mon., 4 fr. de asc. Averea: 2'/. Ha, vie, 1'/, Ha, livada, 2 Ha. grddina de zarzavat, 5 Ha. vatra neproductiva, 3 cladiri, din care una cu dowd’ randuri. - Schitul TIPOVA, caruia i se mai zice ,Horodistea“, jud. Orhei, 78 kim. de higindu si 40 kim. de Orhei, asezat pe culmea malului innalt al Nistrului; of. Postal, telegrafic si telefonic \zvoare 6 kim., gara Mateuti 18 kim. lu se stie de cine a fost infiinfat. Se presupune c&-acest schit ar fi exis- tand de prin veacul Xill-lea ca si toate pesterile, sapate in malul Nistrului si ar fi Slujit crestinilor drept refugiu de frica Tatarilor. Dupa ce vremile s'au mai linistit, monahii au esit deasupra malului, intemeind schitul, dup’ 1756, pe paméantul, daruit de catre Radu Racovita, manastirei Dobrovaf, din jud. Vaslui. La 1776 Schitul a fost reinnoit de monahul Vartolomei, tntemeietorul ménastirei Saharna. Are doua biserici: ambele cu hr. ,Adormirea Maicii Domnului*, din care una sapata tn stanca de piatra a malului Nistrului, iar cealalt’ sus pe stanca, Tetnnoita la 1912, Pana tn anul 1919 a fost supus si administrat de mandstirea Saharna, flaret arhimandrit mitrofor Sofronie Neaga. is {cisonalul e compus din 21 slujtori: 3 ierom., 1 ierod., 3 mon. 6 fr. rasof, si 8 fr. de asc, Wverea: 2 Ha. vie, 1 Ha. livada, 1 Ha, gradiné de zarzavat, 2 Ha. vatra neproductiva si 3 corpuri cu un rand, C. Manastiri de calugarife. ie Manistirea CALARASEUCA, jud. Soroca, 1a 200 kim, de Chisinau si la 8 kim, de Soroca, nu departe de malul Nistrului si tn fafa oragulut Moghilau, in Ucraina; of. postal, telegrafic si telefonic Atachi 4 kim., gara Volcineti 7 kim. ‘ A fost tnfiinfat, dupa traditie, ca schit al manastirei Sf. Sava din lagi, la et sec. al XVIII lea; intre donatori e trecuté pe la 1747 prinfesa Maria antacuzino, La 1782 crestinul Hagi Marcu Donici, din targul Moghildu, a zidit Fria bis. cu hr. ,Adormirea Maicii Domnului*. In 1853, s'a ridicat_a doua bis. le catre generalul Cerchez, sub staretul Ghedeon, cu hr. ,Sf. Mi » Aci se Pastreaza 0 pirticica din moastele Sf. Mitrofan. In 1916, a devine lo- Cuinf& pentru calugarifele refugiate de razboi din manastirea Virov din Polonia ‘useasca, iar monahii au fost fmpastiafi pe la alte mandstiri. Stareta monahia Taisia Sevcenco. ‘rsonalul e compus din 100 persoane: 11 monahii, 46 surori rasof. si 43 surori de asc. Averea: 3 Ha. livada, 13 Ha. vie, 6 Ha. gradina de zarzavat. 1 iaz, 5 Ha. vatré nepro- ductiva, 2 cladiri cu dowa randuri, 4 cu un rand gi 1 moara de apa, . es 8 MANASTIRILE $I SCHITURILE A EPARHIEI CHISINAULUI $I HOTINULUI. 2. Man&stirea COSALEUCA, jud. Soroca, la 120 klm. ide Chisinau si 50 k de Soroca, of. telegrafic, postal si telefonic Cotiujenii Mari 3 kim. gara balnea 6 kim. A fost infiinfatd la 1786 de razasifé Maria Tocanasov, in calugarie Mit dora, din satul vecin Cotiujeni. Are doua bdiserici: una cu hr. ,Adormirea Maicii Domnului“, zidité la 1847 arhimandritul Nicandru, duhovnic la Mitropolia din Chisinau si sora lui, shimon: Irina; adoua de iarna cu hr. ,,Sf. Imparati Constantin si Elena“, prin staruinta refact Starefei actuale shimonahiei Neonila Petrachi. Personalul e compus din 144 persoane: 63 monahii, 31 surori rasof. gi 50 surori de a Averea: | Ha. vie, 3 Ha. livada si 4 Ha. vatré neproductiva, 6 case un rand pentru locuil starefei si duhovnicului, si 53 case pentru calugarife si surori. 3. Manastirea HIROVA, jud. Orhei la 36 klm. de Chisinau si 8 kim. de Orl of. telegrafo-postal Orhei 8 kim., telefonic Isacova 2 kIm. si gara Straseni 30 k Nu se stie hotarat cand a fost tnfiinfatd. Dupa traditie, la inceput a fost schit calugari, dar schitul arzind tn 1803, si monahii neavand nici pamant, nici alte mijl a-l mai reface, au plecat prin alte mandstiri si in locul lor au fost aduse calugat Are doua biserici: una cu hr. Sf. Neculai“, zidité la 1836, prin osardia tefei shimonahia Elisaveta Herescu si a duhovnicului ierom. Teodot. In pridve acestei bis. este inmormantaté sora mitropolitului Moldovei, Gavriil Calimah calugarie Pelaghia); cealalta bis. cu hr. ,Intampinarea Domnului“, e zidita la 1 de proprietarul Ion Botezat. Starefa monahia Eufrosina Negru, Personalul e compus din 190 persoane: 71 monahii, 66 surori rasof. gi 53 surori de Averea: 1 Ha. vie, 20 Ha. vatra neproductiva si 4 corpuri de chilli. 4, Manastirea JABCA, jud. Soroca, la 120 kim. de Chisinau gi 40 kim. de Sort of. postal, telegrafic gi telefonic Vadu lui Ragcov 12 klm., gara Cobalnea 20 Intemeierea ei are loc pela jumatatea sec. al XVil-lea. Traditia spune, cd atunci ar fi venit un ieromonah lezechil din schitul Deleni din Moldova, cu tiva frati si au facut o bisericufa si cateva chilii, Pand la 1770 nu se mai nimic hotarat de acest schit; atunci a venit prin aceste parti un alt ierom Teodosie, tot din schitul Deleni, care gaseste schitul Jabca pardsit din pri navalirilor tataresti. El a imbundatafit chiliile si a facut o bis. cu hr. Inn Sf. Cruci*. Dela 1818 a devenit manastire. La anul 1916 manastirea devine locuinfé pentru calugarifele refugiate razboi din manastirea Lesna, din Polonia Ruseasca, iar monahii au fost imp: tiafi pe la alte manastiri. Are trei biserici: una cu hr. ,Innalfarea Domnului*, zidita la 1825 de Constantin Androne si reziditd la 1912 cu trei altare; a doua de iarnd, cu Sf. Mihail“ zidita la 1849 de Mihail Lobov din Chisinau si a treia cu hr. ,| farea Sf. Cruci“, sdpata fn stancd pe malul Nistrului, restauraté la 1852, Stareté monahia Dorotea Antonovici. Personalul e compus din 250 persoane: 98 monahii, 60 surori rasofoare si 92 surori de ascul Averea: 4 Ha, vie, 5 Ha, livada, 5 Ha. gradina de zarzavat, | iaz, 3 Ha. vatri neprodi 12 corpuri de case cu un rand, In manstire au fost pnd curand trei gcoli: una primard, alta medie gi a treia normala, cu fesoare tot dintre maici. MANASTIRILE $I SCHITURILE EPARHIEI CHISINAULUI $1 HOTINULUI. 9 a8 > >. Manastirea RACIULA, juc. Orhei, la 46 kim. de Chisinau si 36 de Orhei, pe Coasta unei coline, sub marginea cdreia este albia pardului Ichel; of. telegrafo- Postal, telefonic si gara Calarasi, 7 kim. Este intemiata la 1797 de preofii satului Pagcani, Andrei gi loan Rosca, cu ajutorul a doi rizisi, Simeon si Constantin Strat. La“tnceput, schitul a fost de Calugari, dar in 1811 aici au fost aduse célugarifele dela desfiinfatul schit Mana, din acelag judet. Are doua biserici: una cu hr. ,Nasterea Maicii Domnului*, zidita la 1845 Si alta cu hr. ,Sf. Neculai* zidita la 1882. | Starefa igumenia Evghenia Ciumagu. | Personatul ¢ compus din 265 persoane: 60 monahii, 83 surori rasof. gi 122 surori de asc, Averea: 2 Ha, vie, 2 Ha. livada, 1 Ha. gradina de zarzavat, 7 Ha, vatra neproductiva. gi 76 case cu un rand. | Manastirea TABARA, jud. Orhei, la 35 kim. de Chisinau si 20 kim. de Orhei; of. telegrafo-postal si telefonic Bravicea 15 klm.; gara Strageni 20 kim. Este tntemeiatd, dupa unii la 1784 de boerul Gheorghe Ruso, dup alfii la 1779, de vatavul aceluia, Darie Carp. Pana la 1815 a fost locuit’ de monahi Tar in acel an, din porunca Mitropolitului Gavriil, aici au fost aduse calugéritele dela schitut desfiinfat Fanténa Doamnei, din acelag judet. | Are doua biserici: una de iarna, cu hr. ,Adormirea Maicii Domnului*, zidita | la 1828 si cealalta cu hr. Sf. Treime“, zidité la 1857, Stareta monahia Ana. Personalul e compus din 175 persoane: 62 monahii, 48 surori rasof. si 65 surori. de asc, Averea: 2 Ha, vie, 4 Ha. livada, 2 Ha, grddind de zarzavat, 19 Ha, vatra mantstirei gi 100 case cu un rand. a - » Minastirea VARZARESTI, jud. Chigintu, fa 60 kim. de Oras, pe un pripor | Inconjurat de coline acoperite de paduri, pe pardul Sinesti, Varzdresti e cea mai veche manastire din Basarabia, amintitd fntr’un document, tncd din vremea lui | Alexandru Cel Bun, si apoi pustiita de Tatari. A fost restaurata la 1770 de un Protoiereu, Constantin Macarescu din Chisinan, tmpreuna cu tatal sau, preotul Viasie (tn cilugarie Varlaam). Of. postal, telegrafic si telefonie Nisporeni 3 kim.; | £ara Bacovat 25 kim. ! in A, {0St manastire de calugari pand la 1815, cand s’au adus aici maicile din schitul desfiinfat Cosduti, jud. Soroca. } a Are doua biserici: una de vari, cu hr. Sf. Marele Mucenic Dimitrie“, zidita | 1863; cealalté cu hr. »Nasterea Maicii Domnului“, ziditi la 1868. | Starefa monahia Eviavia Frunza. Personatul © compus din 154 persoane: 36 monahii, 30 surori rasof si 88 surori de asc, Averea: 5 Ha. vie, 2 Ha. livadd, 2 Ha, gridind de zarcavat, 2 iazur, 6 Ha. vated. nepro- | Guctiva, 25 case, din care una cu dou randuri, , 7 aa | | 10 MANASTIRILE $I SCHITURILE EPARHIEI CHISINAULUI $1 HOTINULUIL D. Schituri de calugarite. 1. Schitu! BORISOVCA, jud. Ismail, pe malul locului Sasac, la 160 kim. de sindu si 43 kim. de Ismail; of. postal si telegrafic Nerusai 15 klm., telefol Tatar-Bunar 6 kim., gara Sarata 26 kim, Este intemeiat la 1914 de locuitorii Marin Lozanu si Petre Ochigor din c Borisovea. Are 0 biserica cu hr. ,Schimbarea la fata*. Pana fn anul 1920 a fost sub conducerea manastirei de cdlugari Cetatea Is1 Starefa monahia Severiana Mihalache. Personalul e compus din 43 persoane: 12 monahii, 6 surori rasof. si 25 surori de asc, Averea: | Ha. vie, 1 Ha. livada, 2 Ha, vatra neproductiva gi 4 case cu un rand, 2. Schitul de pe langa Orfelinatul Preotimei Basarabene, la 15 kim. Chisinau, pe soseaua Hancesti; énfiinfat la 1915. Are o bisericd, cu hr. ,»Acoperemantul Maicii Domnului‘, zidita 1916, din piat Starefa monahia Magdalina Suhorucichiu. Personalul e compus din 14 persoane, care duc viafé manstireasc: 2 monahii, 5. sut rasof. gi 7 surori de asc. In orfelinat se ocrotesc in prezent 30 copii orfani. Averea: 16 Ha. vie si livada si o cladire cu un rand, E. Fratii de calugari (pelanga casele arhieresti). 1, Casa Arhiepiscopala din Cihsinau (Mitropolia). Are dota bis: una tn orag (capela) cu hr. ,Acopermantul Maicii Domnul zidita in 1814 de Mitropolitul Gavriil Banulescu, iar cealalta bis. zidit’ la 1 cu hr. ,Adormirea Maicii Domnului*, e in afara de orag, la 5 kim. in mijlocul Vi Arhiepiscopale in suprafata de 45 Ha. Economul casei e ieromonahul Inochentie Dafcu. Personalul e compus din 26 slujitori: 1 protos., 4 ierom., 7 ierod., 10 mon. si 4 fr. 2. Casa Episcopala di Ismail. Are o bis. cu hr. ,Sf. Vladimir“, zidita la 1865 de Episcopul M al eparhiei Dunarea de Jos. Economul casei e protosinghelul Savatie. petit compus din 6 slujitori: 2 ierodiaconi, 1 paracliser, 1 copist, 1 spatirs 1 ingrijitor. . E impartit in 4 cercuri (protopopiate); se alcatueste fn total din 126 parohii, anume: Parohie urbana cu 1 bisericd si 125 parohii rurale cu 138 biserici. | CERCUL I. cuprinde 1 parohie urband $i 35 parohii rurale. Protopop icon, stav, Vladimir Dimitriu, paroh la catedrala Balfi. Subprotopop preot Gheorghe Marinesct, paroh in Recea. > preot Iacov Bucgan, paroh in Ciulucani. Cercetittor duhovnicesc preot Dimitrie Popovici, paroh in Pelenia. A. Parohii urbane. 1 St. NECULAL, bis. catedrali a orasului Balti, in forma de corabie si sfinfité la | 4, zidita la '1795, din piatrd, de proprietarul Gheorghe Panaioti; 1070 gosp. de |! nat. romani si rusi; sunt case pentru doi preofi. Paroh icon, stav, Viadimir Dimitriu, de 53 ani; abs. sem. teol.; in serv. dela 1890. Preot prot, loan Balteanu, de 54 ani; abs. sem. teol.; in serv. dela 1889. Preot prot. Teodor Filonov, de 48 ani; abs. sem, teol-; in serv. dela 1898. Diacon Simion Biriucov, de 41 ani; abs. gc- spir.; in serv. dela 1817. Diacon edntirep lustin Mitrofan, de 30 ani; abs. se. cant; in serv. 1891. Cntaret Mihail Smarc&, de 34 ani; abs. sc. cdnt.; in serv. dela 1910. Céntaret Minail Popovici, de 50 ani; abs. gc. cint; in serv. dela 1899. Oficiut si gara Balti, Departarea de Chisinau 120 klm, B. Parohii rurale. I. ALEX ANDRENI (Catranac) cu bis. Sf. Gheorghe, zidita la 1884, din piatra; oh alaturate Ciuluc la 3 kim., fgcalev la 2 kim. si Valea Matii la 3 klm.;—436 sp. de nat. romani gi ucraineni; sunt case pentru cler. Farge preot Grigorie Leca, de 37 ani; auditor cl- 5 si 6 sem. feol.; in serv: dela 1910, intdéret Mihail Ghif&ul, de 35 ani; abs. sc. cant; in serv. dela 1909. o, Offciut FPalesti 7 kim.; gara pe loc. ee de Balfi 22 kim gi de Chisinau 115 kim. ‘Om. apropiata Bocani 7 kim, 2. ALUNIGI cu bis. Adormirea Maici Domnului, zit ta 1914, din fem fee: e naf. romani. ae peot Gheorghe Moghilevschi, de 50 ani; abs, sem, teol.; in serv. dela 1904. Cantiet Serghie Silvestrovici, abs. sc. ctnts tn serv. dela 1922, Yficiul si gara Balti 20 kim, Departarea de Chisinau 140 km. Com, apropiat’ Sturzovea 8 kim. CERCUL41; JUDETUL BALTL 3. BILICENI cu bis. Sf. Arh, Mihail, zidita la 1901, din caramida; sate alatura Lipovanca \a 2 kim. si Nicolaevea la 1 kim.; 380 gosp. de nat. romani. Paroh preot Atanasie Pascari, de 35 ani; abs. sem, teol.; in serv. dela 1915, Cantaref Nicolae Pascari, de 32 ani; abs. gc. cAnt.; in serv. dela 1919, Oficiul si gara Balfi 15 kim, Departarea de Chisinau 105 kim. Com. apropiaté Sangera 5 kim. 4, BURSUCENI cu bis. Sf. Neculai, zidita la 1869 din lemn; 110 gosp, de ni romani. Paroh preot Gheorghe Popovici, de 37 ani; cu examen de preotie; in serv. de c dela 1905 gi ca preot dela 1918. Céntéret Serafim Gutu, de 78 ani; cu pract; in serv, dela 1879. Oficut si gara Cornesti; telefon Valea tui Viad. Departarea de Balti 32 klm. gi de Chisinau 88 kim. Com. apropiat’ Coscodeni 2 kim. CHISCARENI cu bis. Sf. Neculai, zidita la 1782, din piatra; 702 gosp. nat. romani. Paroh preot Gheorghe Tau, de 73 ani; abs. sem, teol,; in serv, dela 1873. Cantéret Teodosie Danilov, de 47 ani; absc. sc, cAnt; in serv, dela 1897. Oficiul si gara Balti 25 kim., telefon Chigcareni 1 kim. Departarea de Chisinéu 1CO kim. Com, apropiata Ciuciuleni 6 kim, . CIUCIUENI cu bis. Sf. Imparati Constantin si Elena, zidita la 1860, din ramid& de propriet. Elena Bocancia; sate alaturate Ezereni 2 klm.; Cozesti cu b Sf. Trei Ierarhi la 4 kim.; Brejeni la 2 kim. si Bandurovea la 3 kim.; 400 go de nat. romani si rusi. Paroh preot loan Poclitar, de 44 ani; abs. gc. norm. si curs. teol; in serv, dela 1915, Cintéret Stefan Gobjila, de 39 ani; abs. sc. spir; in serv. dela 1903. Oficial postal Telenesti 15 klm,, telefonic Chiscareni 6 kim; gara Pereval 27 kim. Dep tarea de Balfi 27 kim, gi de Chigi xu 95 kim, Com. apropriatd Zgardesti 4 kim, CIULUCANI, cu bis. Sf. Voevozi, zidita la 1911, din piatra, in locul celei ved dela 1817, care arsese; 260 gosp. de naf, romani; este casa pentru preot. Paroh preot lacov Bucgan, de 39 ani; abs. sem: teol.; in serv, dela 1909, Céantdret Neculai Vedragcu, de 29 ani; cu 1 cl, sem, teol., in serv. dela 1919. Oficiul Telenesti, jud. Orhei la 4 kim; gara Calarazi 35 kim, Departarea de Balfi 45 kim. gi de Chisinau 75 kim, Com, apropiat’ Mandresti 1. kim. CERCUL 1, JUDETUL BALTL 13 8. COSCODENI cu bis. Sf. Arh. Mihail, ziditd la 1855, din piatra; sat alaturat | Bobletici 1a 2 kim.; 200 gosp. de naf. romani. Paroh preot Haralampie Dimitrov, de 35 ani; cu 3 cl. sem, teol.; in serv, dela 1919, Cantdref Vasile Vazianu, de 32 ani; abs. sc. cdnt; in serv, dela 1914. Oficiut Cornesti 15 kim., telefon Valea lui Vlad 6 kim. si gara Pereval 15 kim. Departarea de Balti 35 kim, si de Chisinau 90 kim. Com, apropiata Flaménzeni 2 kim. 9. CUCIOAIA cu bis. Nasterea Maicii Domnului, zidita la 1888, din lemn; sat alaturat Ghiliceni cu bis Sf. Imparati Constantin si Elena, la 3 klm.; 400 gosp. de naf. romani; este casi pentru preot. Paroh preot Gheorghe Derevici, de 55 ani: abs. sem. teol.; in serv. dela 1889. Cantaret Diomid Lutcanu, de 37 ani; cu pract; in serv. dela 1916. Oficiut Vatea tui Viad 4 klm.; gara Cornesti 25 kim. Depértarea de Balti 40 kim. si de Chisinau 89 kim. Com. apropiata Zgardesti 7 kim. 0. DUMBRAVITA cu bis. Adormirea Maicii Domnului, zidita la 1903, din cardmida, in locul celei vechi dela 1770, care era din lemn; 177 gosp. de nat. romani; sunt || case pentru cler. 5 Paroh preot Petre Saganovschi, de 33 ani; abs. sem. teol.; in serv, dela 107. Cantaret Vasile Chiriac, de 34 ani; abs. gc. cant; in serv, dela 1901, Oficiul Valea tui Viad 1 klm; gara Cornesti 20 kim. Departarea de Balfi 35 kim, side Chisinau 100 kim, Com. apropiata Flamanzeni 3 kim. 11. ELISABETA cu bis. Adormirea Maicii Domnului, zidita la 1908, din piatra; 200 80Sp. de nat. romani. Paroh preot Dimitrie Postolachi, de 60 ani; abs. sem. teol; in serv, dela 1889. Cantaret Gheorghe Gheorghianov, de 23 ani; cu pract.; in serv. dela 1920, Oficiut si gara Balti 6 kim. x Departarea de Chisinau 126 kim. | Com. apropiata Gheciu Nou 5 kim. oe 2. FLAMANZENI cu bis, Sf. Neculai, ziditi la 1907, din piatra; 227 gosp. de } naf. romani; este casi pentru preot. Parokpreot Dimitrie Dimitrov, de 38 ani; abs. sem, teol; in serv. dela 1905. Cantiret Vasile Chiorescu, de 26 ani; abs. 5c. cnt; tn sery. dela 1915. Oficiul postat si gara Cornesti 20 kim, telefonic Valea tui Viad 4 kim, Departarea de Balfi 35 kim. si de Chisinau 90 kim, : Com, apropiatd Cogcodeni 1 kim. i 14 CERCUL I, JUDETUL BALTI. & BAERS BAT ee eine geese ee et 13. FALESTI cu bis. Sf. Neculai, zidita la 1795, din piatra, in stil gotic; alaturate: Cdlugdru la 2 kim., Soci la 3 kim. si Falestii Noi la 2 kim; - gosp. de nat. romani si rusi; este cas& pentru preot. Paroh preot loan Dimitriu, de 32 ani; abs. sem. teol.; in serv. dela 1913. Preot Victor Zavoicinschi, de 37 ani; abs. sem. teol.; in serv, dela 1911. Céntéret Gheorghe Harea, de 51 ani; abs. sc. prim; in serv. dela 1893, Céntdret Vasile Hutu, de 27 ani; abs. sc. prim.; in serv. dela 1918, Ofciul si gara pe loc. Departarea de Balfi 28 kim, si de Chisinau 100 kim, Com. apropiata Panzareni 4 kim, 14, FUNDURI cu bis. Sf. Treime, zidita la 1883, din lemn; 450 gosp. de nat. mani; este casa pentru preot. Paroh preot Anatolie Moliavin, de 32 ani, abs. sem. teol.; in serv. dela 1914. Céntaret Alexandru Dulap, de 45 ani; abs. sc. spir.; in serv. dela 1907. Oficiul Balti 15 kim. gara Réufel 8 kim. Departarea de Chisinau 135 kim. Com. apropiat4 Sturzovea 7 kim. 15. GHECIU NOU cu bis. Sf. Neculai, zidita la 1892, din piatra; sat alaturat Fr sinestii Noi la 3 kim.; 270 gosp. de naf. romani; sunt case pentru cler. Paroh preot Grigore Onica, de 31 ani; abs. sem. teol.; in serv, dela 1915. Céntdref Nicolai Chiorescu, de 47 ani; abs. sc. cAnt.; in serv. dela 1898, Oficiul si gara Balti 10 ktm. Departarea de Chisinau 120 kim. Com. apropiata Elisabeta 2 kim. | 16. GHECIU VECHI cu bis. Sf. Neculai, zidita la 1791, din lemn; sate alatu Tiplesti si Alexandreni la 2 kim.; 350 gosp. de naf. romani $i rusi. Paroh preot Teodosie Poziumschi, de 47 ani; ; abs. sem teol; in serv. dela 1896. Cantéret Vasile Baidan, de 30 ani; abs, sc. cant.; in serv. dela 1915. Oficiul Bali 15 kim. gi gara Alexandreni 3 kim. Departarea de Chisinau 120 kim, * Com. apropiaté Gheciu Nou 5 kim, 17, GLINGENI cu bis. Adormirea Maicii Domnului; nu se gstie cand e zidita, lemn; 521 gosp. de naf. romani; este casA pentru preot. Paroh preot loan Doligcinschi, de 44 ani; abs. sem. teol.; in serv. dela 1901. Cantéret loan Teleiman, de 43; abs. sc. spir.; in serv. dela 1901, Oficiul Chigcdreni 8 kim,; gara Catrandc 7 kim. Departarea de Balti 18 kim. si de Chisinau 140 kim, Com. apropiati Marandeni 7 kim, SERCUL L BALTL 15 —— __ CERCUL UD 2 8, MANDRESTI cu b's. Adormirea Maicii Domnului, zidité la 1870, din piatra; 600 gosp. de nat. romani si rusi. Paroh pre st Timotei Riabintev, de 34 ani; cu 3 curs. Academ. teol; in serv. dela 1912, Cantéret Petru Tugui, de 37 ani; abs. sc. cdnt.; in serv. dela 1905. ! Offciul Telenesti, jud, Orhei, 5 kim; gara Calérag 35 kim. Departarea de Balfi 40 kim. si de Chisinau 75 kim, Com. apropiat& Ciulueani 1 kim. | 9. MARANDENI cu bis. Sf. Neculai, zidita la 1879, din piatra, 450 gosp. de nat. romani. Paroh preot Dimitrie Ciobanu, de 34 ani; abs. sem. teol; iw serv. dela 1912. CAntaret loan Bogdan, de 55 ani; abs. sc. cAnt.; in serv. dela 1891. Oficiut Bali 14 kim; gara Raufel 4 kim. Departarea de Chisinau 96 kim. Com, apropiata Parlifii 6 kim 20. NAPADENI cu bis. Sf. Neculai zidit’ la 1881, din piatra; 518 gosp. de naf. Tomani; sunt case pentru cler. Paroh, prot, Teodosie Volovei, de 61 ani; abs- sem. teol.; in serv, dela 1885- Preot Grigorie Constantinescu de 46 ani; abs. sem. teol, si 3 cursuri de Acad. teol, i in sery, dela 1918. Diacon-cdntiret Alexie Glinschi, de 40 ani; abs. sc. norm. in serv. dela 1911. Oficiut Valea ui Viad 15 kim; gara Balti 45 kim, Departarea de Chigintu 80 kim. Com. apropiat’ Condratesti 3 kim. 1. NICORENI cu bis. Sf. Treime, zidita la 1877 din piatrd; sate aliturate: Calul Alb Si Ciupari ta 3 kim.; 300 gosp. de nat. romani si rusi. Paroh prect Constantin Vajinschi, de 38 ani; abs. sem. teol; tn serv’ dela 1904. Diacon-cdintaret Avxentie Atamaniuc, de 26 ani; abs. sc. cint; in serv. dela 1913. Oficiut Ragcanu 11 klm.: gara Drochia 10 kim. ‘ Departarea de Balfi 28 kim. si de Chisinau 154 kim. Com. apropiata Cchiu Alb 6 kim. 2. PANZARENI cu bis. Sf. Voevozi, zidit’ la 1890, din lemn.; sat alaturat Ele- nevea cu bis. Sf. Necuial; 320 gosp. de naf. romani; este casd pentru preot, Paroh preot Simion Porcesctt, de 29 ani; abs, sem, teol.; in serv. dela 1915. ~ Cantéret prov. Ioan Curmei, de 27 ani; cu pract.; in serv, dela 1920. Offciut Fotesti 5 kim; gara Catranac 6 kim. Departarea de Balti 25 kim. si de Chigindu 104 kim, Com. apropiata Obreja Veche 6 kim. 16 CERCUL 1, JUDETUL BALTI. 23. PARLITIL cu bis. Sf. Arh. Mihail, zidita la 1881, din piatra; 268 gosp. de | romani; este casa pentru preot. Paroh preot Pavel Severin, de 51 ani; cu 4 cl. sem, teol; in serv. dela 1904, Cantéret Teodor Antonovici, de 37 ani; abs. sc. cdnt.; in serv, dela 1913, Oficiul si gara Balti 7 kim. Departarea de Chisinau 120 kim, ‘Com, apropiaté. Funduri 7 kim, . PELENIA cu bis. Acoperemantul Maicii Domnului, zidita la 1880, din p 706 gosp. de nat. romani gi rusi. Paroh prot. Dimitrie Popovici, de 40 ani; abs. sem, teol.; in serv, dela 1907. Diacon-cantéret Petru Cobalag, de 40 ani; abs, sc. prim. gi cu examen de diacon4 serv. dela 1911, Cantaret Filimon Tocarciue, abs, sc, cant.; in serv. dela 1922. Oficiul Balti 15 kim; gara Pelenia 3 kim, Departarea de Chisinau 120 kim, Com, apropiata Stramba 3 kim, . POPOVCA cu bis. Sf. Arh. Mihail, zidité la 1917, din lemn; sate alaturé Natalievea 1 kim. Tambula 3 kim. si Comarovca 2 klm.; 220 gosp. de ucraineni. Paroh preot lon Dubinschi, de 49 ani; abs. sc. spir; in serv, de cant, dela 1 diacon dela 1914 gi preot dela 1920. Céntdret Teodor Mereuta, de 30 ani; abs. sc. cnt.; in serv, dela 1921. Oficial si gara Balti 5 kim. Departarea de Chisinau 120 kim, Com, apropiat Parlitii 6 kim, . RADOAIA cu bis. Inaltarea Domnului, zidita 4a 1885, din piatra; 411 gosp. naf. romani; este casi pentru preot. Paroh preot Gheorghe Dimitriu, de 37 ani; abs. sem. teol; in serv, dela 1907. Céntaret Teodor Onofrag, de 23 ani; abs, gc. cnt; in-serv. vela 1916, Oficiul si gara Balti 28 kim. Departarea de Chisinau 110 kim, Com, apropiata Draganesti 5 kim. . RECEA cu bis. Inalfarea Domnului, zidita la 1825, din lemn, pe locul ve schit din 1804; sate alaturate: Bulgac, Sumna 2 klm., Sfrediac si Flamén 3 kim.; 450 gosp. de nat. romani si ucraineni; este casa pentru preot. Paroh preot Gheorghe Marinescu, de 51 ani; abs. sem, teol.; in serv. dela 1895, Céntdret loan Braga, de 25 ani; cu 2 cl. sem. ieol; in serv. dela 1919, Oficiul Rascanu 11 kim; gara Balfi 25 kim. Departarea de Chisinau 150 kim. Com, apropiatd Alunig 5 kim, CERCUL 1, JUDETUL BALTL 17 . SANGERIA cu bis. Sf. Gheorghe, zidité la 1870, din c&ramida, de proprietarul Vasile Calmutchi; 600 gosp. de naf. romani. Paroh preot David Nagacevschi, de 50 ani; abs. sem. teol; in serv. dela 1895; pe loc dela 1903, Céntiret Gheorghe Pascariu, de 42 ani; abs. sc. cAnt,; in serv, dela 1905; pe loc dela 1911. Offciut si gara Balfi 24 kim. Departarea de Chisinau 100 kim, Com, apropiata Biliceni 6 kim, . SINGURENI cu bis, Sf. Arh. Mihail, zidité la 1816, din lemn; 170 gosp. de haf. romani; este casi pentru preot. Paroh preot loan Zavoicinschi, de 73 ani; abs. sem. teol.; in serv, dela 1878; pe loc dela 1921. Céntaret Teodor Cordelian, de 30 ani; abs. gc. cAnt.; in serv. dela 1920 pe loc. Oficial si gara Balti 7 kim. Depértarea de Chisinau 150 kim, Com. apropiaté Stramba 2 kim. . SLOBOZIA BALTI cu bis. Nasterea Maicii Domnului, ziditd la 1888, din piatra; 521 gosp, de nat. romani si rusi; sunt case pentru cler. Paroh preot Nicodim Petranici, de 41 ani; abs. sem. teol,; in serv. dela 1906; pe loc dela 1918, Céntaret Grigorie Popovici, de 39 ani; cu exam, de cAnt.; in serv. dela 1906 pe loc. Oftciut si gara Balfi 2 kim. Depirtarea de Chisinau 122 kim, Com. apropriata Elisabeta 5 kim. - SLOBOZIA CHISCARENI cu bis. Sf. Treime, zidité Ia 1912, din c&ramida; Sat aliturat Teura la 6 klm.; 400 gosp. de nat. ucraineni; este casi pentru preot, Paroh preot Alexie Cernei, de 29 ani; abs. sem: teol: in serv. dela 1915; pe loc dela 1921. Céntaret prov. Valentin Costin, de 27 ani; cu pract; tn serv. dela 1921 pe loc. Ofteiut Batgi 25 kim; telefon Chigctreni 1 kim. si gara Pereval 25 kim. Departarea de Chisinau 90 kim, Com, @propiata Chisc&reni 1 kim. » STRAMBA cui, bis. Sf. Arh, Mihail, zidité la 1889, din piatra; sat aliturat Gri- noufi 6 kim.; 412 gosp. de naf. romani. Paroh preot Pavel Gheorghianov, de 39 ani; abs. sem, teol; in serv. dela 1903; pe loc dela 1906. . Céntaret Viadimir Peretiatcov, de 40 ani; abs. gc. spir, in serv. ols 1 pe te del es Offciul si gara Balfi 8 kim, = ucTOnNS \ Depirtarea de Chigindu 115 kim. recA { Com, apropiatt Singureni 2 kim. ie RG TE uA \ Bs S Ap WAS ne \ 18 CERCUL 2, JUDETUL BALTL | 33, STURZOVCA cu his. Adormirea Maicii Domnului, zidita la 1875, din pial | 500 gosp. de naf. romani gi rusi. Parok preot Mihail Grosu, de 33 ani; Céntaret Artemon Costin, de 50 ani; abs. sc. c&nt.; Oficiut Balti 15 kim, gara Raufel 12 kim. Departarea de Chisinau 135 kim. Com. apropiata Parlifii 7 kim. in serv. dela 1894 pe loc. 34. TIPLESTI cu bis. Nasterea Maicii Domnului zidita la 1907 din piatra, tn | celei vechi de lemn, zidite la 1790 de Colonelul Gheorghe Harjiu; 200 gosp. naf. romani; este casd pentru preot. Paroh preot Mihail Dimitriu, de 61 ani; abs. sem. teol.; in serv. dela 1887; pe loc dela 1 Cantéret Vasile Dogotariu, de 29 ani; cu examen de cnt; in serv. dela 1918; pe dela 192u, Oficiul si gara Balti 18 kim. Departarea de Chisinau 120 kim. Com. apropiat’ Gheciu Vechiu 6 kim | 35. ZGARDESTI cu bis. Adormirea Maicit Domnului, zidita la 1896, din carami . 250 gosp. de naf. romani. Paroh prot. Alexandru Gobjila, de 56 ani; abs. sem. teol.; in serv. dela 1889; pe deia 1890, Céntdret Nicanor Gherghianov, de 46 ani; abs. §c. prim.; in serv. dela 1894 pe Oficiul Telenesti, jud- Orhei 12 kim; gara Balti 35 kim, Departarea de Chisinau 96 kim. Com. apropiaté Ghiliceni 4 kim. CERCUL 2 cuprinde 27 parohie rurale. Protopop preot. Andrei Tanasiev, paroh in Unfesti Subprotopop pret Petre Cecan, paroh in Redeni. Cercetitor duhovnicesc preot Petre Vartolomeev, paroh in Bogdanesti. 1. BAHMUT cu bis. Sf, Neculai, zidita la 1887, din piatra; 300 gosp. de romani; este casd pentru preot. Paroh preot Neculai Romanovschi, de 45 ani; abs. sem. teol,; In serv. dela 1898; pe dela 1920. Céntiret loan Groapa, de 47 ani; abs. gc. cant; in serv. dela 1896; pe loc dela I Oficial si gara Cornesti 7 kim. Departarea de Balti 60 kim gi de Chisinau 70 kim. Com, apropiatd Hircesti 8 kim. 2. BOGDANESTI cu bis. Sf. loan Botez&torul, ziditi la 1813, din caramida, de . BOGHENI cu bis. Sf. Arh. Mihail, zidité la 1866, din piatra; sate alaturate: . BUMBATA cu bis. Sf. Neculai, zidita la 1831, din cardmida, de proprietarul . CELACEVCA cu bis. Sf. Arh. Mihail, zidita la 1867, din piatra; sate aldturate: CERCUL 2, JUDETUL BALTL 19 : JUD BTU eet ioe ees —+3 evlaviosul Tufescu, proprietarul mosiei; sate aldturate: Semeni la 1 kim., Zaga- rancia, Mdnzatestii vechi la 3 kim, si Beresti la 4 klm.; 400 gosp. de naf. romani si ucraineni; este cas pentru preot. Paroh preot Petre Vartolomeev, de 38 ani; abs. sem. teol; in serv, dela 1907 pe loc, Cntaret Anastasie Platonov, de 41 ani; abs. gc. cAnt.; in serv, dela 1909; pe loc dela 1910. Oficiul si gara Ungheni 4 kim. Departarea Balfi 60 kim. gi de Chisinau 100 kim. Com. apropiaté Petresti 6 kim. Boghenii Noi la 1 kim., Mircestii Noi si Mircestii vechi la 2 kim.; 371 gosp. de naf. romani gi rusi. Paroh preot Serghie Mamaliga, de 26 ani; abs. sem: teol; in serv. dela 1921 pe loc. Céntéret Stefan Maga, de 27 ani; abs. sc. cAnt,; in serv. dela 1914; pe loc dela 1921. Oficiul si gara Cornesti 6 kim. Departarea de Balfi 45 klm- si de Chisinau 80 kim. i Com. apropiata Sinesti 2 kim, HT BUCIUMENI cu bis. Tofi Sfintii, zidit’ la 1824, din piatra, de proprietarul loan; sate alaturate Ceporcanii Noi, Floresti cu bis. Sf. Trei lerarhi, Stolniceni fa 2 kim. si Copacenii Vechi \a 1 kim. 600 gosp. de naf. romani si ucraineni; este cas pentru preot. Paroh preot Andrei Baidan, de 39 ani; abs, sem. teol.; in serv. dela 1907; pe loc dela 1908, Cantéret Viadimir Diaconovici, de 40 ani; abs. 5c. cAnt.; in serv. dela 1901; pe loc dela 1914. Oficiul Scuteni 7 kim.; gara peloc 3 kim. Depértarea de Baifi 50 kim, si Chisinau 115 kim. Com. apropiaté Chirileni 5 kim. Hristofor Anus; sate aliturate: Hristoforovea cu bis. Adormirea Maicii Domnului, Sumanovea la 3 kim.; 394 gosp. de naf. romani; este local pentru $c. biser. Paroh preot Mina Tarnorutchi, de 27 ani; abs. sem. teol,; In serv. dela 19165 pe loc dela 1920, Céntéret Alexandru Postolachi, de 31 ani; abs. gc. cant; in serv, dela 1912 pe loc. Oficiul si gara Cornesti 3 kim. Departarea de Balfi 45 kim, gi de Chisi tu 80 kim. Com. apropriat’ Cornesti 3 kim. ) Pocrovea cu bis. Acoperemantul Maicii Domnului, Celacevea-Noud, cu bis. Nagterea Maicii Domnului la 1 kim. si Fdgdddu la 3 klm.; 375 gosp. de naf. romani $1 rusi. Paroh preot Antonie Nicov, de 31. ani; abs. sem. teol,; in serv. dela 1913 pe loc. Cantaret Stefan Veliant, de 29 ani; abs. $c. cént.; in-serv. dela 1914 pe loc. Oficiut gi gara Pariitii 15 kim. Departarea de Balfi 35 kim, gi de Chisinau 90 kt, Com, apropiati Bocani-Coci 5 kim. hy 20 3 ee CERCUL 2, JUDETUL BALTI. 7. CETARENI cu bis. Sf. Neculai, zidité la 1858, din lemn; 340 gosp. de romani; este casd pentru preot. Paroh prot. Mihail lavorschi, de 63 ani; abs. sem. teol,; in serv, dela 1881; pe loc dela 1 Céntéret Gheorghe Harea, de 48 ani; abs. sc. cant; in serv. dela 1911; pe loc dela 1 | Oficiut si gara Ungheni 9 kim. | Departarea de Balfi 60 kim, si de Chisinau 80 kim. Com. apropiat Florifoaia 2 kim. 8. CHIRILENI cu bis. Sf. Necuiai; zidita la 1864, din piatré; 260 gosp. de romani; este cas& pentru preot. | Paroh preot Nicolai Secrier, de 31 ani; abs. sem. teol,; in serv. dela 1918; pe loc dela 1 OCantdref Vasile Bodrug, de 28 ani; abs. gc. cdnt.; in serv. dela 1918 pe loc. Oficiul si gara Parlifa 10 kim. Departarea de Balfi 50 kim. gi de Chisinau 115 kim. Com, apropiata Stanjinen{ 2 kim, 9. CONDRATESTI cu bis. Acoperemantul Maicii Domnului, zidita la 1911, - piatra; sat alaturat Curtoaia la 2 klm.; 400 gosp. de nat. romani; este pentru preot. Paroh preot Dimitrie Rusu, de 37 ani; abs. sem, teol.; in serv, dela 1911; pe loc dela 191 Céntéret Grigore Pletosu, de 47 ani; abs. sc. cAnt.; in serv. dela 1911; pe loc dela 1 Oficial si gara Cornesti 8 kim, Departarea de Balti 45 kim, gi de Chisinau 80 kim, Com, apropiaté Napadeni 2 kim. 10. CORNESTI cu bis. Sf. Arh. Mihail, zidité la 1866, din cdramida, sat alatu | Pereval la 1 kim.; 450 gosp. de nat. romani si rusi; este casa pentru preot. | Paroh preot loan Samsonov, de 60 ani; abs. sem, teol,; in serv. dela 1899; pe loc dela 191 Cintaret Dimitrie Carneal&, de 34 ani; abs. sc. cAnt.; in.serv. dela 1914; pe loc dela 1 Oficiul si gara pe toc. Departarea de Balfi 50 kim. si de Chiginu 75 kim. Com. apropiati Bumbata 2 km. 11. COSENO-FLOCENI cu bis. Sf. Treime, zidita la 1880, din piatra; sat alat Tigira la 1 klm.; 330 gosp. de naf. romani; este cas4 pentru preot. Paroh preot loan Popescu, de 41 ani; abs. sem. teol,; in serv. dela 1906; pe loc dela 1 Céntéret Gavril Popa, de 35 ani; cu examen de cAnt.; in serv. dela 1919 pe loc. Oficiul si gara Cornesti 8 kim. + Departarea de Balfi 35 kim. gi de Chisinau 90 kim, Com. apropiat’ Tescureni 3 kim. ” i CERCUL 2, JUDETUL BALTI Me B DANUTENI cu bis. Sf. Neculai, zidité la 1882, din caramida, de prinful Con- stantin Moruzi; sat alaturat Ungheni, ct bis. Sf. Alexandru Nevschi, zidita de stat la 2 kim.; 600 gosp. de naf. romani si rusi. i Paroh preot, Gheorghe Malanetchi, de 59 ani; cu 3 cl, gc. medie; in verv. de cant., dela 1888, ca diacon—1890 si ca preot’ 1908 pe loc. Céntaret loan SpAnu, de 36 ani; abs. sc. spir; in serv. dela 1909 pe loc. Ofictul si gara Ungheni 2 kim. Departarea de Balfi 70 kim. si de Chisinéu 100 kim. Com. apropiaté Florifoaia 4 kim. 3. FLORITOAIA cu bis. Sf. Dimitrie, zidita la 1890, din caramida, de proprietarul Dimitrie Cutilo; sate aliturate Rezina Veche la 2 kim., Florifoaia Noud si Gro- zasca la 2 kim.; 330 gosp. de naf. romani gi ucraineni; sunt case pentru cler. Paroh preot loan Florea, de 63 ani; cu 4 cl. sem. teol; tn serv. dela 1897 pe loc. Cantéret Ioan Popovici, de 34 ani; abs. $c, cant; in serv. dela 1906 pe loc. Oficial si gara Ungheni 10 kim. Departarea de Baifi 70 klm. si de Chisinau 90 kim, Com. apropiata Cetareni 5 kim. . GHIRCESTI cu bis. Adormirea Maicii Domnului, zidita la 1872, din piatra; 320 gosp. de nat. romani; este casa pentru preot. Paroh preot Neculai Romanovschi, de 38 ani; abs. sc, spir.; in serv. dela 1919; pe loc dela 1921, Cantdret Dimitrie Bugila, de 34 ani; abs. sc: cant; in serv. dela 1906; pe loc dela 1913. Offciut si gara Cornesti 10 kim. . Departarea de Balyi 42 kim. si de Chisinau 78 kim. Com. apropiatt Manzatesti 1 kim. : MAGURA cu bis. Sf. Arh. Mihail, zidit’ la 1870, din piatra; sate aldturate: Petroasa la 1 kim. Slobozia Mdgurei si Bredeni la 2 klm.; 400 gosp. de naf. Tomani si ucraineni; este casa pentru preot. Paroh preot Ioan Malac, de 25 ani; abs. sem. teol,; in serv. dela 1920; pe loc dela 1921, Cantaref Andrei Popescu, de 47 ani; abs. sc. cAnt.; in serv. dela 1896 pe loc. Ofieiut si gara Cornesti 14 kim. Depirtarea de Balfi 35 kim, si de Chisinau 80 kim. Com, apropiata Magurele 3 kim. - MAGURELE cu bis. Sf. Spiridon, zidita la 1810, din lemn cu ajutorul locuito- rilor; 187 gosp. de nat. romani; sunt case pentru cler. Paroh preot Constantin Filotel, de 41 ani; cu 4 cl, sem, teol,;in serv. de cnt. dela 1901 _, $i preot dela 1909 pe loc. Cntdret loan Cumpiita, de 42 ani; cu pract.; in serv. dela 1919 pe toc. Oficiut $i gara Cornesti 15 kim. i Departarea de Balti 40 kim, si de Chisinau 80 kim, Com, apropiata Magura 3 kim. a CERCUL 2, JUDETUL BALTL. 17. MANZATESTI cu bis. Sf. Arh. Mihail, zidita la 1891, din lemn; 250 gos naf. romani si ucraineni; este casa pentru preot. Paroh preot Nichita Vergtiuc, de 34 ani; abs, sem, teol.; in serv. dela 1910; pe loc dela Céntaret Filip Filipovici, de 34 ani; abs. sc. cant; in serv. dela 1910; pe loc dela 1 Oficiul si gara Cornesti 8 kim. Depértarea de Balfi 50 kim. si de Chisinau 112 kim. Com. apropiata Ghircesti 1 kim. 18. PARLITII cu bis. Taierea Cinstitului Cap al Sf. loan Botezatorul, ziditi la 1 din lemn, de proprietorul Gheorghe Carastachi; sate alaturate: Parlita targi Nicolaevca la 2 klm., Avramovea, Viadimirovca si Reslenii Noi la 4 klm.; gosp. de naf. romani si rusi; este casa pentru preot. Paroh preot Haralampie Harea, de 59 ani; abs, sem. teol.; in serv. dela 1885 pe Diacon-céntéret Conon Macrinici, de 30 ani; abs. sc. cAnt.; in serv. dela 1912; pe dela 1920, Oficial si gara pe loc ta 2 kim. Depirtarea de Balfi 50 kim. si de Chisinau 80 kim. Com. apropiat’ 3. kim, 19. PETRESTI cu bis. Adormirea Maicii Domnului; zidita la 1884, din piatra; gosp. de naf. romani; sunt case pentru cler. Paroh preot Gavril Zagardan, de 43 ani; abs, sem. teol.; in serv. dela 1904; pe dela 1906. Cantdret Gheorghe Butnariu, de 42 ani; cu examen de cAnt.; in serv. dela 1919 pe Oficiul Sculeni 10 kim.; gara Ungheni 10 kim. Departarea de Balfi 65 klm. si de Chisinau 92 kim. Com, apropiatd Todiresti 4 kim. 20. RADENI cu bis. Sf. Treime, zidita la 1890, din piatra, alaturi de o veche sericd Sf. Neculai dela 1787, care-i capela de cimitir; 500 gosp. de nat. rom este local pentru scoala bisericeasca. Paroh preot Petre Cecan, de 39 ani; abs. sem teol; in serv. dela 1906 pe loc. Céntaret Nicolai Gorduza, de 52 ani; abs. gc. spir.; in serv, dela 1891; pe loc dela 1} Oficiul si gara Parlifii 10 kim, a Departarea de Balfi 70 kim. si de Chisinau 80 kim. Com, apropiaté Bumbata 4 kim, 21. SINE$TI cu bis. Nasterea Maicii Domnului, zidita la 1882, din piatra; gosp. de naf. romani; este casi pentru preot. Paroh preot $tefan Chicu, de 30 ani; abs. sem. teol,; in serv. dela 1914; pe loc dela 1 Cantaret Petre Gobjila, de 37 ani; abs. gc. cant.; in serv. dela 1905; pe loc dela 1 Oficiul si gara Cornesti 7 kim. Depértarea de Balfi 40 kim. i de Chisinau 80 kim, Com. apropiat’ Manz&testi 1 km, CERCUL 2, JUDETUL BALTL 23 2. SOCI-BOCAN-BURGHELEA cu bis. Sf. loan Botezitorul, zidita la 1830, af lemn; sat aliturat Bocani la 2 klm.; 428 gosp. de naf. romani; este casa pentru preot. Paroh preot Alexandru Stamati, de 41 ani; cu examen de preot; in serv. dela 1907; pe loc dela 1916. Céntéret oan Frafman, de 61 ani; abs. sc. prim, in serv. dela 1881; pe loc dela 1910. Oficial Palesti 15 kim; gara Pereval 18 kim. Departarea de Balfi 25 kim. si de Chisinau 100 kim, Com. apropiata Magura 6 kim. 3. STANJINENI-BUSILA. cu bis. Sf. Neculai, zidita la 1828, din piatr’, de pro- prietarul Busila; sate aliturate Zdzulenit Vechi la 4 klm. si Zdzalenii Noi la |) 5 kim; 370 gosp. de naf. romani; este casa pentru preot. ! Paroh preot Anatolie Butuc, de 33 ani; abs. sem. teol; in serv. dela 1914; pe loc dela 1919, Céntiret Vasile Antonovici, de 47 ani; abs. sc. spir.; in serv. dela 1897; pe loc dela 1898. Oficiul si gara Parlifii 9 kim. Departarea de Balti 58 klm. si de Chisinau 101 kim. Com, apropiaté Chirileni 2 kim. 4. TESCURENI cu bis. Si. Arh. Mihail, zidité la 1795, din lemn.; sat alaturat Negureni la 3 kim.; 250 gosp. de nat. romani; este casa pentru preot. Paroh preot Teodor Grippa, de 47 ani; cu examen de preot; in serv. de cAnt- dela 1898 si ca preot dela 1918 pe loc. Cantdret Nicolai Popoviei, de 45 ani; abs. gc. cnt; in serv. dela 1899 pe loc. Oficial si gara Cornesti 6 kim. Depirtarea de Baifi 45 kim, si de Chigindu 80 kim. Com. apropiaté Cogeno-Floceni 2 kim. 5. TODIRESTI cu bis. Sf. Ath. Mihail, zidita la 1875, din caramida; sat alaturat Graseni la 3 kim. 200 gosp. de naf. romani, sunt case pentru cler. Paroh preot Gheorghe Gonciariuc, de 42 ani; abs, sem. teol; tn serv. dela 1904; pe Toc dela 1906. Cantiret Rodion Mustiata, de 48 ani; abs. s¢. spir.; tn serv, déla 1899; pe loc dela 1901. } Oficial si gara Parlifii 5 kim. : Departarea de Balfi 50 kim, si de Chisinau 90 kim, . Com, apropiatt Petresti 5 kim. 5: UNTESTI cu bis. Toti Sfinfii, zidita la 1833, din caramida; de proprietarul im. Carastachi; sate aldturate: Alexievca, Borisovca la 2 kim., Nazarovca, Di- mitrovea si Zidovca la 3 klm.; 420 gosp. de naf. romani si ucraineni; este casa } Pentru preot. = Paroh preot Andrei Tanasiev, de 41 ant; abs. sem, teol,; in serv. dela 1903; pe loc dela 1906, Cantéret Dimitrie Chieu, de 40 ani; cu 3 cl. gc. spirs In serv, dela 1901; pe lor dela 1906. Oficiul Ungheni 12 kim, gara Parlifii 12 kim. Departarea de Balti 70 kim. si de Chisinau 90 kim. Com. apopiatt Cetdreni 1 kim, 24 CERCUL 3, JUDETUL BALTI 27. VULPESTI cu bis. St. Gi Manoilesti la 1 kim. casa pentru preot, heorghe, zidita la 18 66, din caramida; sate alaturé si Nicolaevea la 4 ki m.; 250 gosp. de naf. romani; Paroh preot Avacum Popoviei, de 60 ani; cu 3 el. sem, teol; Cantaret Grigorie Popovici, de 20 ani i abs. $c. spir, Oficial si gara Ungheni 7 kim, Departarea de Balti 60 kim. si de Chisinau 100 kim, Com. «propiatd Unfesti 1 kim. in serv. dela 1898 pe + in serv. dela 1920 pe loc, —_ CERCUL 3 cuprinde 28 P4rohii rurale, Frotopop prot. Gheorghe Gheorghianov, paroh in Glodeni, Subprotopop preot loan Silves strovici, Paroh in ‘Scumpia, Cercetitor dutovnicese preot Pavel Matvievici, Paroh in Ghijdieni, 1. ALBINETI cu bis. Sf. Arh. Mihail, zidita la 1813, din lemn; sate alaturate: S 1 kim. Cartoflianca $i Redi la 3 kim. 300 Bosp. de nat.’ romani; este c pentru preot. . Paroh preot Eughenie Peretiatcov, de 32 ani; abs. sem, teol.; in serv. dela 1914 pel Cantéret Isidor Ciobotari, de 33 ani; abs. $€- cnt; in serv, dela 1000; pete eck Oficial si gara Fatesti 9 kim, Departarea de Balji 35 kim. si de Chisingu 115 kim, Com. apropiata Oigeni 4 kim. 2, BISERICANI cu bis. Sf, Neculai, zidit4 ta 1896, din caramida de Rozalia Cl Gaciow solie de general; sate alaturate ‘Tomest Serghtient ta 1 kim; 200 de naf. romani. Paroh preot Simion Alexandrovici, de 33 ani; abs. sem, loc dela 1918, Cantaret prov. Alexie Toma, de 35 ani; abs. gc. cant; in Serv. dela 1920 pe joc, Oficiul Bolotina 4 kim. si gara’Rediu 7 kim, Departarea de Balfi 6 kim. si de Chisingu 160 kim, Com. apropiaté Cuhnesti 2 kim, teol; in sery, dela 1916; IDESTI cu bis. Adormirea Maicii Damnutui, Zidita la 1860, e Bh ae Adelaida Borisova; sat aléturat Medelenj io ‘ia en de naf. romani. Paroh preot Leon Mustiata, de 23 teol.; In serv. dela 19; Céntiret Andrei Ghebea, de 28 ani, abs. 4, canis serv, dela 1914 mie es Oficial Sculeni 3 kim; gara Buciumeni 6 ing, Departarea de Balfi 45 kim; si de Chisinau 120 kim, Com. apropiaté Petresti 6 kim. | ao. eee CERCUL 3, JUDETUL BALTIL 25 eh BB ee Be 4. BOCSA RISIPENI cu bis. Sf. Arh. Mihail, zidith la 1885, din caramida; 306 Sosp. de naf. romani. Paroh preot Constantin Ghenvarschi, de 30 ani; abs. gc. norm; in serv. dela 1915; pe loc dela 1921. Diacon-céntaret loan Ghilea, de 61 ani; abs. sc. spir.; in serv. dela 1879; pe loc dela 1882. Oficiul Sculeni 15 kim.; gara Parlitii 25 kim, Departarea de Balfi 45 kim. gi de Chisinau 105 kim, Com. apropiata lzvoare 2 kim. 5. CALINESTI cu bis. Sf. Neculai, zidita la 1885, din piatra; 587 gosp. de nat. Tomani; este local pentru $c. bisericeasca. Paroh preot Grigore Mateev, de 57 ani; cu 4 cl. sem. teol; in serv. de cAnt. dela 1891 si'ca preot dela 1919; pe loc dela 1920. Diacon-cantaret Gheorghe Silvestrovici, de 66 ani; abs. gc. prim.; in serv. dela 1880 pe loc. Cantiret Mihail Bencovschi, de 52 ani: abs. sc. cAnt; in serv. dela 1893; pe loc dela 1913, Oficial Ciuciulea 14 kim; gara Floresti 5 kim. Departarea de Balfi 50 kim. si de Chigindu 150 kim. Com. apropiata Petrig 5 kim. 6. CIUCIULEA cu bis. Sf. Gheorghe, zidité ta 1831, din piatra, de proprietarul heorghe Leonidar (Tucciu-Tuccilas); 600 gosp. de nat. romani gi ucraineni; este casa pentru cAntaref. Paroh preot Nicolae Coban, de 48 ani; abs. sem. teol; in serv. dela 1899; pe loc dela 1921. Cantaret Prohor Mihailovici, de 46 ani; abs. gc. cnt; in serv. dela 1892; pe loc dela 1910, Oficiut pe toc; gara Falesti 29 kim. - Departarea de Balfi 42 kim. si de Chisindu 150 tlm, Com, apropriata Cuhnesti 6 kim. 7. COICENT. cu bis. Sf. Arh. Mihail, zidité la 1917, din piatra; sat aliturat Coz- menii Noi | kim.; 235 gosp. de nat. romani. j FA ‘aroh preot Nicolae Huganu, de 26 ani; aud, cl. 6 si 6 sem, teol- in serv. dela 1921 pe loc, ‘antiir ‘et Teodor Chelaru, de 37 ani; cu 2 cl. gc. medie; in serv, dela 1920 pe loc. Ofteiat Falesti 15 kim. gara Scumpia 6 kim. . Departarea de Balfi 48 kim. si de Chigintu 125 kim, Com, — ‘Drujineni si Valea Rusului, 3 kim, : CUHNESTI cu bis, Nasterea Maicii Domnului, iditi la 1873, din piatr’, de | Propet Aléxandru Bodebei 490 gosp. de nat. romani; sunt da cler. | Parot preot toan Baidan, de 43 ank; abs. sem. teol; in serv, dela 1902; pe loc dela 1908. -—— Cantiret Nicanor Leviteht, de 43 ani; abs. ge. cant; in serv. dela 1903 pe loc. Oficiut $i gara Palesti 15 kim, Departarea de Balfi 48 kim. gi de Chigintu 125 kim, Com. apropiatt Drujineni 3 kim. 26 CERCUL 3, JUDETUL BALTIL | 9. DANUL tu bis. Sf. Treime, zidita la 1879, din piatra; 600 gosp. de naf. rot 13. . DUSMANI cu bis. Sf. Neculai, zidita . GHERMAN cu bis. Sf. Mihail, zidita la 1803,’ sunt case pentru cler gi 3 localuri pentru scoli bisericesti. Paroh preot Serghie Herescu, de 28 ani; abs. sem. teol, in serv. dela 1919 pe loc. Diacon-cantiret Pavel Polianschi, de 41 ani; abs. sc. cant.; in serv. dela 1901; dela 1910. Oficitl Glodeni 6 kim. gara Balti 36 kim. Departarea de Chisinau 150 kim, Com. apropiat’ Balan 6 kim, . DRUJINENI cu bis. Tofi Stintii, zidita la 1831, din cardmida; sate alat Hancesti cu bis. Sf. Neculai la 3 kim. si Cozmenii Vechi la 2 kim.; 250 gi de naf. romani. Paroh prot, Dionisie Chitilovschi, de 29 ani; abs. sem. teol; in serv. dela 1918; dela 19. Diacon-cdntaret Stefan Zavat, de 68 ani; abs. sc. cnt; Oficial Civeiulea 14 kim. si gara Fatesti 15 kim. Depértarea de Balfi 46 kim, gi de Chisinau 125 kim, Com, apropiati Calinesti 1 kim. ‘in serv. dela 1879 pe loc, la 1760, din lemn; sate alaturate la 2 kim. cu bis, Sf. Arh. Mail, zidita la 1880, din piatra; 430 gosp. de romani; este cas pentru preot. Parad Bet neces Romanescu, de 36 ani; abs. sem, teol; in serv, dela 1908; del . Preot Constantin Loghin, de 73 ani; abs. sem. teol.; in serv. dela 1874 pe loc. Cantaret Vasile Lungu, de 26 ani; abs. gc. cAnt.; in serv, dela 1919; pe loc dela 1 CAntéret Dimitrie Glasu de 22 ani; abs. gc. cfnt : in sery, dela 192U pe loc. Oficial Ciuciulea, 7 kim; gara Falesti 25 kim, Departarea de Balti 35 kim. gi de Chisinau 145 kim. Com. apropiatd Ghijdieni 4 kim. din piatra, de rietarul rucianu; sat alaturat Miclduseni la 1 kim.; 200 g pia prop: Osp. de nat. romani. Paroh preot Gheorghe Leovan, de 33 ani; abs. sem, teol,; in serv. dela 1914 Cantdret Gheorghe Strufa, de 23 ani; abs. sc, cant; in serv. dela 1920 pe loc. Oficial Sculeni 2 kim.; gara Ungheni 20 kim, Departarea de Balti 56 kim si de Chisinau 110 kim, Com. apropiat’ Vranegti 2 kim. x NI cu bis. Acoperemantul Maicii Domnului, zidit: a de naf. romani; este cas pentru cler. eA Paroh preot Pavel Matievici de 43 ani; abs. sem. tel; in serv, dela 1904; pe loc dela CAntaret Mihail Biriucoy, de 37 ani; abs. gc. spi; in serv. dela 1911; pe loc dela Oficial Glodeni 4 kim; gara Balti 35. kim. Departarea de Chisinau 200 kim, Com, apropiati Danul 9 kim, CERCUL 3, JUDETUL BALTL 27 . GLODENI cu bis. Sf. Arh. Mihail, zidité la 1895, din lemn; sat alaturat Eli- |) savetovea 2 klm.; 430 gosp. de naf. romani. Paroh prot, Gheorghe Gheorghianov, de 54 ani; abs. sem. teol; in serv. dela 1890; pe loc dela 1900. Céntiret Petre MArzencu, de 24 ani; abs. gc. cAnt-; in serv. dela 1921 pe loc, Oficiul pe toc; gara Falesti 30°kim. Departarea de Balfi 35 kim. si de Chisinau 150 kim. Com, apropiat4 Ghijdieni 5 kim., Danul 6 kim. . IABLONA NOUA cu bis. Sf. Neculai, ziditi la 1906, din lemn, pe locul_vechei bis. din 1806; sate alaturate: Jablona Veche la '/, klm., Nicolaevca si Soroca la 5 klm.; 560 gosp. de naf. romani; este casa pentru preot si local pentru sc. biser. Paroh preot loan Baconschi, de 52 ani; abs. sem, teol,; in serv. dela 1893; pe loc dela 1909. Céntéret Alexandru Taban, de 23 ani; abs. sc. cant; in serv. dela 1919 pe loc. Oficiut Giodeni 10 kim, si gara Balti 25 kim. Departarea de Chisinau 120 kim, Com. apropiata Alunis 5 kim, . IZVOARE cu bis. Sf. Dimitrie, zidit’ la 1907. din carimida, de proprietarul Bantas; 180 gosp. de nat. romani. = Paroh vacant, Céntaret loan Brodetchi, de 26 ani; abs. sc. cant,; in serv. dela 1922 pe loc. Oficial Scuteni 15 kim; gara Parlifii 25 kim, Depértarea de Baifi 50 kim, si de Chisinau 110 kim, Com. apropiata Bocsa Risipeni 2 kim. - LIMBENII NOI cu bis. Sf. Imparafi Constantin si Elena, ziditd la 1869, din Piatra, de proprietarul Vasile Leonard; sat aldturat Limbenti Vechi, cu bis. Sf. Arh, Mihail, zidita de locuitori la 1802, din lemn, la 2 kim; 172 gosp. de nat. Tomani; este casi pentru preot. Paroh preot Alexie Curmei, de 40 ani; abs, sem. teol.; in serv. dela 1906; pe loc dela 1917, Cintaret Dionisie Galit, de 36 ani; abs, sc. cAnt; in serv. dela 1906; pe loc dela 1910. Oficiut Giodeni 10 kim; gara Falesti 15 kim. Departarea de Balfi 6 kim. si de Chisinau 127 kim. Com. apropiata Ustia 6 kim. MIRCENI cu bis, Sf. Arh. Mihail, zidit’ la 1868, din lemn; sat aldturat Unteni la 2 kim.; 170 gosp. de naf. romani; este casa pentru preot. Paroh preot Codrat Rafi, de 24 ani; abs. sem, teol.; in serv. dela 1921 pe loc. CAntaret loan Doruc, de 32 ani; abs. sc. cnt; in serv. dela 1914; pe loc dela 1922. Offciul Scuteni 10 kim; gara Ungheni 30 kim. Departarea de Balfi 50 kim, si de Chisinau 120 kim, Com. apropiata Vranesti 2 klm. ie gif CERCUL 3, JUDETUL BALTL = 19. NAVARNETI ‘cu bis. sf. Neculai, zidité la 1812 din caramida’; sat alat Logofetenila 2 klm.; 440 gosp, de nat. romani; sunt case pentru cler. c i; Cu 3.cl, sem, teol,; in. serv. dela 1909 pe lo Oficiul gi gara Palesti 15 kim, Departarea de Balti 35 kim. si? de Chisinau 140 kim, Com. apropiata Albineti 6 kim, 20. OBREJA VECHE cu bis, Imparati Constantin si Elena, zidité la 1864, piatra, de proprietarul Constantin Buznea; sat alaturat Obreja Noud, 1a 2 kt 465 gosp. de nat. romani si tusi. Departarea de Balfi 22 kim, side Chisinau 140 kim, Com. apropiata Ustia 4 kim, ‘21. OISENFMUSTEATA cu bis, Sf Neculai, 2 ‘idité la 1757, din lemn; sat) ala Soci la 1 klm.; 250 gosp. de Naf. romani; sunt case pentru cler, Paroh preot loan Lupageu, de 60 ani; cu exam, d gi preot dela 1919. pe loc, eaureot Cantaret Gheorghe Munteanu, Oficial si gara Falesti 10 kim. Depariarea de Balti 36 kim. si de Chisinau 118 kim, Com. apropiata Valea Rusului 7 kim, in serv. de cant. dela 1 de 72 ani; cu pract.; in serv, dela 1873; pe loc dela 1 ) 22. PETRI cu bis. Sf. Neculai, zidity Ja 1867, din Caramida; sat alaturat. Vi ~~ la 2 kim; 250 gosp. de nat.’ romani; este casd pentru preot. Paroh preot Alexandru Celan, de 37 ani; abs, sem, Cantaret Nicolae Chifilovschi, de 21 ani; a | Oficiul Ciuciulea 8 kim; gata Falesti 20 kim, Com, apropiaté Calinesti 4 kim, teol.; in serv. dela 1921 pe loc. bs. $c. cAnt.; in serv. dela 1921 pe toc, . SARATA VECHE cu bis. Si. Neculai, zidita la 1899, din piatra: Ee Pn Noid cil bien Se Gheorghe 400. gos , din piatra; sat alat p. de naf, romani, > h preot Stefan Luscalov, de 45 ani; x . . ¢ Fiala 5 abs. sem. teol.; in serv, dela 1900; pe Cintiret Haralampie Chifitovschi, de 67 ani, dela 1912. cu pract; in serv, dela 1907; pe i Oficial Falesti 7 ktm, gara Scumpia 2 kim, I Departarea de Balfi 35 kim. si de Chisinau 95 ktm, i Com. apropiaté Scumpia 4 kim, : CERCUL 3, JUDETUL BALTI. 4. SCUMPIA cu bis. Sf. Mihail, zidita la 1776, de lemn; sate alaturate: Cofu Santajiu la 4 kim.; Hartop-Popic, Nicolaevea !a 2 klm. si Magureanca 1a 5 kim; 500 gosp. de nat. romani si rusi; este casi pentru preot. Paroh preot loan Silvestrovici, de 48 ani; abs. sem, teol.; in serv, dela 1897; pe loc dela 1910, Cantéret Vasile Ostapov, de 37 ani; abs. sc. cAnt.; in serv, dela 1904; pe loc dela 1907, Oficiul Fatesti 12 kim. gara Scumpia 4’ kim. Departarea de Balti 39 km. si de Chisinau 102 kim, Com. apropiata Sarata Veche 4 kim. » SCULENI cu bis. Sf. Neculai, zidité la 1822, din lemn, de proprietarul Con- Stantin Rozen; 268 gosp. de nat. romani si rusi. Paroh prot, Vasile Cazacu, de 75 ani; abs. sem. teol; in serv. dela 1872; pe loc dela 1906. Céntaret Constantin Lufa, de 39 ani; abs. sc. cant; in serv. dela 1908; pe loc dela 1910, Oficiul pe toc, gara Buciumeni 6 kim. Departarea de Balfi 60 kim. si de Chisindu 100 kim. Com. apropiaté Gherman 2 kim. . USTIA cu bis, Sf. Arh. Mihai, ziditi de locuitori la 1823, din lemn, in arhitectura veche; 250 gosp. de naf. romani. Paroh preot loan Aionesei, de 33 ani; abs.; sem, teol,; in serv. dela 1914; pe loz dela 1919, Céntdret Leonid Cojocariu, de 23 ani; abs. sc. cAnt,; in serv. dela 1920; pe loc dela 1921, Oficiul si gara Falesti 12 kim. Departarea de Baifi 30 kim. gi de Chisinau 145 kim, Com, apropiaté Obreja Nowa 3 kim. - VALEA RUSULUI cu bis. Adormirea Maicii Domnului, zidita la’ 1912, din cara mid, pe locul vechii biserici de lemn, din 1862; sat aliturat Jugani Lucdceni cu bis. Sf. Arh, Mihail, zidita la 1802, de proprietarul lon Banariu; 200 gosp, de naf. romani. Paroh preot loan Cernei, de 56 ani; cu exam, de preot; in serv, de cant. dela 1893. si preot dela 1918 pe loc. . : Cantaret Dimitrie Oatul, de 55 ani; cu exam. de cAnt,; in serv, dela 1886 pe loc. Oficiul Sculeni 10 kim. gara Scumpia 14 kim. Departarea de Balfi 40 kim, si de Chisinau 120 kim. Com. apropiatt Mircesti 4 kim. -VRANESTI cu. bis. Sf. Neculai, zidité la 1785 si retnnoitt la 1915, din c&ra- mida; sat aliturat Taxobeni la 2 klm.; 220 gosp. de naf. romani i ucraineni; este casa pentru preot. Paroh preot Teodor SArbu, de 51 ani; cu exam, de preot; in serv, de cAnt, dela- 1892 gi Preot dela 1919; pe loc dela 1920. Céntaret Atanasie Turcanu, de 21 ani; abs. de liceu; tn serv, déla 1920 pe loc. Oficiul Sculeni 7 ktm.; gara Buciumeni 13 kim, Departarea de Balti 50 kim. gi de Chisinau 75. kim, ‘om. apropiata Mirceni 2 kim. 30 CERCUL 4, JUDETUL BALTL BBs = CERCUL 4 cuprinde 35 parohii rurale. Protopop protoiereu Simion Draganciu, paroh in Zagaicani, Subprotopop.preot Dimitre Valufa, paroh tn RAgcanovea, Cercetitor duhovnicese preot Viadimir Raetchi, paroh in Cucuefi. 1, ALEXANDRENI cu bis. Sf. Ath. de nat. romani. Paroh preot loan Morariu, de 32 ani; 2ud cl. 5 si 6 sem, teol,; in serv. dela 1920 pe Cntdret Nicolai Cojocaru, de 21 ani; abs, §¢. cnt.; in serv, dela 1920 pe loc. Oficiut Edinefi 4 kim. gara Dondiugani 15 kim, Departarea de Balti 65 kim. gi de Chisinau 184. kim, Com, upropiatd Volodeni 5 kim, - Mihail, zidita la 1870, din lemn; 170 gi 2. BALAN cu bis. Acoperemantul Maicii Domnului, ziditi la 1860, din lemn; alaturat Lupdria la 2 kim.; 500 gosp. de nat. ucraineni; este casa pentru pr Paroh preot Stefan Madan, de 35 ani; abs. sem. teol; in serv. dela 1912; pe dela 1921 Diocon-cantaret Dimitrie Bogdan, de 62 ani; abs. sc. spir.; in serv, dela 1881; pe dela 1884, Oficiut Rascanovea T kim; gara Balfi 36 kim, Departarea de Chisinau 130 kim, Com. apropiaté Cucuefi 5. kim, 3. BARABOI cu bis. Nasterea Maicii Domnului, zidit’ la 1 gosp. de naf. romani; este local pentru $c. bisericeasca, Paroh preot Viadimir Mahu, de 59 ani; abs. sem. teol; in serv, dela 1885; pe dela 1892. Cantéret loan Mahu, de 33 ani; abs. sc. cant; in serv, dela 1910; pe loc dela 1916, Oficiul Briceva 8 kim.; gara Tarnova 8 kim, Departarea de Balfi 45 kim. si de Chisinau 160 kim, Com. apropiat’ Mihdileni 4 kim. 873, din piatra; ENAUTI cu bis. Sf. Treime, zidits ta 1827, din piatra, de ri . ua sate alaturate: Volodeni la '/, kim. ai Alexeeva ja 3 tae gosp. de naf. romani si ucraineni; este casi Pentru pre ot. Paroh preot Arcadle Pogorevicl de 31 ani, abs, sem. teol; tn serv, dela 1912; dela 1915. Cantaret Jon Bolduma, de 33 ani; cu exam, de Cant.; in serv. dela 1917; pe loc dela 1 Oficiul Edinefi 7 kim.; gara Dondiugani 35 kim, Departaren de Balfi 60 kim si de Chisindu 206 kim, Com. apropiaté Branzeni 4 kim, CERCUL 4, JUDETUL BALTL 31 oe Sar ae 5. BOLOTINA cu bis. Intrarea in biserica a Maicii Domnului, zidité fa 1838, din lemn, de proprietarul Mihail Badardu; sate alaturate: Tomesti Razesi la 1 kim, si Clocacevea |a 4 kim.; 522 gosp. de nat. romani. Paroh preot Andrei Antonovici, de 31 ani, abs. sem. teol,; in serv. dela 1913; pe locdela 1917. Diacon-cintéret lov Cunitchi, de 39 ani; cu 2 cl. sem. teol; in serv. dela 1904; pe loc dela 1909, Oficial pe loc; gara Rediu 4 kim. Departarea de Baifi 55 kim. si de Chisinau 150 kim. ! Com, apropiata Bisericani 4 kim. | 6. BOROSENII NOI cu bis. Sf. Neculai, zidit ta 1845, din piatra, de proprieta- | tul Teodor Cacianu; sate alaturate: Moseni la 4 kim. si Borosenii Vechi la 5 kim.; 482 gosp. de nat. romani gi rusi; este casd pentru cantaret. Paroh preot Alexie Onica, de 51 ani; abs. sem. teol.; in serv. dela 1890; pe loc dela 1895. Céntdret Pavel Groapi, de 40 ani; abs. gc. cnt; tn serv. dela 1912; pe loc dela 1920. Oficial Ragcanovea 6 kim; gara Drochia 25 kim. Departarea de Balfi 45 kim. gi de Chisinau 160 kim. 1 Com. apropiati Parjota 2 kim. ! is BRANESTI cu bis. Sf. Arh. Mihail, zidita la 1849, din caramida, de proprieta- tul Costache Bantas; sate alaturate: Rateni la 1 kim., Brdnistea, Avrdmeni la 2 kim. si Pagcdufi la'4 kim5 521 gosp. de nat. romani. Paroh preot Gheorghe Baltianu, de 58 ani; abs. sem. teol; in serv. dela 1898; pe loc dela 1902 Cantiret Stefan Mihailovici, de 38 ani; abs. gc. cfnt,; in serv. dela 1904; pe loc dela 1910, Oficiul Avrameni 2 kim.; gara Balfi 54 kim. Departarea de Chisinau 180 kim, Com, apropiaté Cubani 6 kim. 8. BRANZENI cu bis. Sf. Arh. Mihail, zidité la 1765, din lemn; 300 gosp. de nat. romani; este casi pentru preot. Paroh preot Vasile Pisic&, de 36 ani; abs. semi. teol; in serv. dela 1911 pe loc. Céntardt Gheorghe Lari, de 30 ani; abs. gc. cAnt.; in serv. dela 1922 pe loc. Oficiul Edineti 14 kim.; gara Dondiugani 40 kim. Depirtarea de Balfi 70 kim, gi de Chiginau 180 kim, Com’ apropiata Volodeni 4 kim. 9. BRATUSENI cu bis. Sf. Ap. Petru si Pavel, zidita la 1873, din piatra, de pro- prietarul Petre Cuzminschi; sat alaturat Cupcino la 2 klm.; 500 gosp. de nat. Tomani si rusi; este casd pentru preot. Paro prent Mitrofan Polianschi, de 46 ani; abs. sem. teol,; in serv. dela 1900; pe loc la 1919, Céntdret Vasile Draganciu, de 49 ani; cu I cl. sem. teol; in serv, dela 1891; pe loc dela 1896. Offciul Edinefi 12 kim,; gara Tarnova 25 kim. Departarea de Balti 45 kim, gi de Chisinau 170 kim. Com. apropiat& Sofrancani 2 kim. — — CERCUL 4, JUDETUL BALTL 10. CAMENCA cu bis. Sf. Arh, Mihail, zidité la 1702 din lemn; sat alt Branzenit Noi la \ kim,;'320 gosp. de haf. romani; este cas4 pentru preot . Paroh preot Nichita Voitovschi, de 56 ani; cu ex. de pr.; in serv. dela 1899; pe loc dela 1 Cantaret Stefan Toma, de 44 ani; abs. gc. cnt; tn serv. dela 1899 pe loc. Offciut Avrameni 12 kim; gara Bali 45. kim, Departarea de Chisinau 150 kim, Com. apropiata Petrugeni 3 kim, 11. CHETROSICA NOUA cu bis. St. Neculai, zidita Ja 1872, din piatra; 250 gi de naf. romani; este casa pentru preot. Paroh preot Vasile $tiuct, de 28 ani; abs, Sem. teol.; in serv. dela 1917 pe loc. Cantirer Gheorghe: Rockit “de “90°aniy abe, ge: cant; in serv. dela 1912; pe dela 1914, Oficiul Edineti 15 kim; gara Tarnova 15 kim, Departarea de Balfi 60 kim. si de Chiginau 175 kim, Com. apropiaté Parcova 4 kim, 12. CORPACI cu bis. Sf. Neculai, zidita la romani; este local pentru scoala bisericease: Paroh preot Valerian Cecan, de 49 ani; abs. sem. teol; in sery, dela 1907; pe dela 1913. Céntéret Luca Rusu, de 30 ani; cu examen de cfint.; Oficiul Edineti 25 kim.; gara Dondiusani 60 kim, Departarea de Balti 75 kim. si de Chigingu 200 kim, Com, apropiatd Bedragi jud. Hotin 5 kim, A871, din piatrs; 430 gosp. de in serv. dela 1919 pe loc. 13. COSTESTI cu bis. Sf. Neculai, zidit la 1873, din piatra; 280 gosp. de romani $i rusi; este casi pentru preot si local pentru scoala bisericeasca. Farol oreo} Filip. Simatchevicl de 90 ani abs. sem teots in serv. dela 1914 pe | Cantaret Evtimie Cernei, de 22 ani; cu 1 cl. sem, teol; in serv. dela 1919 pe loc, Oficial Avrimeni 7 kim.; gara Balfi 60. kim, Departarea de Chisinau 160 kim, Com. apropiaté Duruitori 3 kim. NI cu bis. Sf. Arh. Mihail, nu se stie cand e zidita, di J as ee 2 klm.; 500 gosp. de naf. romani. din lemn; sat alat Paroh preot loachim Zam’, de 47 ani, cu 4 cl, sem. teot; dela 1917. in serv, dela 1914; pe Céntaret Alexandru Habasevschi, de 37 ree a, dela 1916. Oficiul Avrameni 5 kim; gara Balfi 50 km, Departarea de Chisintu 150 kim, Com. apropiata Branesti 5 kim, In serv, dela 1910; pe fe 33 CERCUL 4 JUDETULBALTE . CUCONESTI VECHI cu bis. Sf. Ath. Mibail, nu se stie cand e zidita, din lemn; Sate alaturate: Sarbac, Dumeni \a 3 kim. si Cuconestii Noi la '/, kim.; 350 gosp. de naf. romani. Paroh preot Dimitrie Zberea, de 27 ani; abs. sem. teol.; in serv. dela 1916; pe loc dela 1921. Céntéret Gheorghe Leanca, de 37 ani; abs. sc. cant.; in serv. dela 1908; pe loc dela 1913, Oficiul Edinet 35 kim.; gara Balfi 60 kim. Departarea de Chisinau 170 kim. Com. apropiatd Varatic 10 kim. 5. CUCUETII VECHI cu bis. Sf. Treime, ziditt la 1840, din piatrd, de propri tarul Gheorghe Ghijdev; sate alaturate: Sturzeni, Alexandreni la 1 kim., Cucuetii Noi si Ivanovca \a 2 kim.; 400 gosp. de nat. romani si ucraineni; este casa Pentru preot. Paroh preot Vladimir Raetchi, de 43 ani; abs. sem. teol; in serv, dela 1903; pe loc dela 1915, Céntéret Antonie lanachievici, de 25 ani; abs, sc, cant; in serv, dela 1918; pe loc dela 1920. i Oficial Ragcanovea 15 klm.; gara Drochia 30 kim. Departarea de Balfi 45 kim, si de Chisinau 160 kim. Com, apropiatd Balan 5 kim. 7. DURUITORI cu bis. Sf. Arh. Mihail, zidit’ la 1848, din piatra; sate alatu- rate: Proscureni la '/, kim. si Duruitorii Noi 2 kim.; 400 gosp. de nat. romani Si rusi; este casi pentru preot, si local pentru gc. biser. 3 in serv. dela 1913; pe loc Paroh preot Alexandru Dardan, de 32ani; abs. sem. te dela 1918, Cantaret Nicolai Ciubotariu, de 30 ani; abs. gc. cAnt.; in serv, dela 1914; pe loc dela 1919, Oficiul Avrameni 6 kim. gara Balfi 50 kim. Departarea de Chisintu 157 kim. Com. apropriata Costesti 3 kim. i 8. FANTANA NOUA cu bis. Sf. Mihail, ziditd la 1886, din lemn; 425 gosp. de nat. romani si ucraineni; este casa pentru preot. Paroh preot Gheorghe Grimalschi, de 42 ani; abs. sem, teol; in serv. dela 1902 pe loc, Cintaret Alexandru Cazacu, de 39 ani; abs. sc: cant; in serv. dela 1904 pe loc. Oftciul Edinefi 12 kim; gara Dondiugani 21 kim. Departarea de Balti 54 kim. gi de Chisinau 175 kim, Com. apropiat Chetrosica Nou 4 kim. . HILIUTI cu bis. Sf. Arh. Mihail, zidité la 1842, din lemn; 420 gosp. de nat. romani; este local pentru sc. bisericeasca. Paroh preot Gheorghe Harghel, de 31 ani; abs. sem. teol.; in sery. dela 1915 pe loc. Cantaret loan Beglit, de 40 ani; abs. sc. cant.; in serv, dela 1901; pe loc dela 1918. Oficial Ragcanovea 15 kim. gara Drochia 35 kim, c Departarea de Balfi 45 kim. si de Chigintu 180 kim. Com, apropiatd Zagaicani 4 kim. “ I). 34 CERCUL 4, JUDETUL BALTL 20. MALAESTI cu bis. Adormirea Maicii Domnului, zidita la 1892 din femm; | alaturat Gdldseni la 1 kim. cu bis. Sf. Arh. Mihail, zidita la 1821 din pi 200 gosp. de nat’ romani. Paroh preot Avacum Rusu, de 26 ani; abs, | dela 1922. Céntaret Teodor Silvestrovici, de 61 ani; cu pract; in serv. dela 1888 pe loc. Oficiul Rascanovea 20 kim; gara Drochia 40 kim, | Departarea de Balfi 50 kim, gi de Chiginau 160 kim, Com. apropiaté Septebani 1 kim. sem, teol,; ia serv, dela 1920; pe 21. MIHAILENI cu bis. Acoperemantul Maicii Domnului, ziditi la’ 1883, | piatra; 670 gosp. de naf. romani; este local pentru sc. biser. Paroh preot Boris Barbov, de 30 ani; abs, sem teol,: in serv. dela 1920 pe loc. | Cantaret loan Groapa, de 45 ani; abs. ge. cAnt; in serv, dela 1896; pe loc dela | Oficial Ragcanovca 12 kim, gara Drochia 18 kim. | Departarea de Balyi 40 kim, si de Chigingu 150 kim, | Com, apropiaté Ochiu Alb 3 kim. | | 22. OCHIU ALB cu bis. Sf. Arhid. Stefan, zidita fa 1875, din piatra de pr etarul Mihail Sturza; sat alaturat Ramazan la 4 kim.; 460 gosp. de nat. r este casd pentru preot. Paroh preot Marion Ivanov, de 65 ani; abs. sem. teol; in serv, Cantaret prov. Stefan §chiopw, de 30 ani; abs. ge. norm. In se Oficiul Ragcanovea 10 kim,; gara Drochia 8 kim. Departarea de Balti 35 kim. si de Chiginau 150 kim, Com. apropiaté Baraboi 5 kim, dela 1881 pe loc ry. dela 1920 pe l 23, PARCOVA cubis. Sf. Arh. Mihail, zidita la 1912, din piatra, de parol cu ajutor dela Stat; sate alaturate: Fantana Alba la 1 klm. cu bis, Sf, Net si Chetrosica Veche la 3 kim.; 266 gosp. de nat. romani. | Parok preot Alexandra Doligcinschi, | dela 1914. | Céntiret Etisei Marandici, de 26 ani; abs. sc. cAnt.; in ser | Oficiul Edinefi 8 kim.; gara Dondiugani 20 kim. de 37 ani; abs. sem, teol; tn serv. dela 1911; v. dela 1915; pe foc dela Departarea de Balfi 75 kim. si de Chisinau 190 kim, Com, apropiat Ruseni 5 kklm, | 24, PARJOTA cu bis. Tofi Sfinfi, zidita Ia 1865, din piatra, de 7 Ion Ciolac; 200 gosp. de nat. romani; este casa Pentru preot, Paroh preot Stefan Onica, de 26 ani; abs. sem. teol,; in serv. deta 1916; pe toc dela 19) Cantaret Isaia Zaria, de 25 ani; abs. gc. cAnt; tn serv, dela 1919 pe loc, Oficiul Rascanovea 10 klm.; gara Balti 35 kim. Departarea de Chisinau 160 kim. Com. apropiata Boroseni 2 kim. Sta CERCUL 4, JUDETUL BALTL PETRUSENI cu bis. Sf. Arh. Mihail, ziditd la 1702, din lemn; sate alaturate: Damascani si Muravinefi la 2 kim.; 320 gosp. de naf. romani si rusi. Paroh preot, Evsevie Popovici, de 34 ani; abs. sem, teol.; in verv. dela 1911; pe loc dela 1920. Cantdref Dorotei Cialov, de 37 ani; abs, gc. cant; in serv. dela 1917; pe loc dela 1920, Oficul Avrameni 6 kim,; gara Balti 50 kim. Departarea de Chijindu 170 kim. Com. apropiata Camenca 4 kim. . POCIUMBAUTI cu bis. Sf. Arh. Mihail, zidité la 1815, din piatra; 182 gosp. de naf. romani; este casa pentru preot. Paroh preot Xenofont Crucianu, de 35 ani; abs. sem. teol.; in serv. dela 1913 pe loc. Cantdret Atanasie Zarea, de 21 ani; abs. sc. cant.; in serv. dela 1921 pe loc. Ofciul Edineti 20 kim.; gara Dondiusani 40 kim. Departarea de Balfi 40 kim. si de Chisinau 160 kim. Com. apropiata Zagaicani 3 kim. . POCIUMBENI-STANGACENI cu bis. Sf. Neculai, zidit la 1785, din piatra si bis. Sf. Teodor Tiron, zidita probabil la 1771 si la 1864 restaurata; 340 gosp. de nat. romani. Paroh,preot Misail Munteants, de 27 ani; abs. sem, teol,; in serv. dela 1919; pe loc dela 1920. Cantaret Sergnie Scobiola, de 2. ani; abs. sc. cant; in serv, dela 1921 pe loc. Oficial Edinefi 22 ktm; gara Dangeni 35 kim. Depértarea de Balti 50 klm. si de Chisinau 200 kim. Com. apropiati Horodigtea 3 kim. RASCANOVCA cu bis. Adormirea Maicii Domnului, zidit’ Ia 1858, din Piatra, de proprietarul Gheorghe Rascanu; sate aldturate: Copdcianca, Ivdnugca la 1 kim., Nagoreni la 2 kim. si Rdcoarea la 5 kim; 900 gosp. de naf. romani si ucraineni; sunt case pentru preofi. Paroh preot Dimitrie Valuta, de 39 ani; abs. sem. teol,; in serv, dela 1905; pe loz dela 1910, Preot Vasile Popovici, de 30 ani; abs. sem. teol,; in serv. dela 1915; pe loc dela 1917, Diacon-cantdret Alexandru Simagchevici, de 67 ani; abs. ¢¢. medie; in serv. dela 1895; | Pe loc dela 1900, Céntaref Viadimir Popovici, de 37 ani; abs. sc. spir; in serv. dela 1907 pe loc. Oficiul pe toc; gara Drochia 15 kim. Departarea de Balfi 35 kim, si de Chisinau 150 kim. Com. apropiaté Boroseni 5 kim. . STOLNICENI cu bis. Nasterea Maicii Domnului, zidita la 1885, din lemn; sat } alaturat Tiurta la 2 kim.; 450 gosp. de nat. romani si ucraineni. Paroh preot Gheorghe Ivanov, de 42 ani; abs. sem, teol.; in serv. dela 1903 pe loc. Cantarey “‘Eufimie Buclucianov, de 38 ani; abs. g& etn; serv dela 1918; pe loc lela 1922. Oficiul Edineti 15 kim. gara Tarnova 35 kim. a de Balfi 50 kim, gi de Chisinau 150 kim, Com. apropiata Sofrancani 4 kim.

S-ar putea să vă placă și