Sunteți pe pagina 1din 45

http://www.casafaenza.ro/ro/autism.

html

Tulburarea pervaziv de dezvoltare (tulburarea de spectru autist), se


poate recunoate dupa o afectare calitativ, de ordin diferit, a trei arii
importante: interaciunea social, comunicarea i un repertoriu restrns i
repetitiv de interese, activiti, cu un debut precoce, sub trei ani.
Elementul comun al tuturor tulburrilor din spectru l constituie deteriorarea
calitativ n interaciunea social reciproc.
Autismul este prezent nc de la natere i se pstreaz pe durata ntregii
viei. Poate avea dou tipuri de debut: autismul poate fi observat nc din
primul an de via sau semnele clinice se instaleaz n jurul vrstei de 2-3 ani,
iar copilul, care pn la aceast vrsta a avut o evoluie cvasinormal, pierde
anumite achiziii (cognitive, de socializare, comunicare) i ncepe s manifeste
comportamente repetitive, autostimulri.

Manifestri
clinice care
atrag atenia
printelui c
ar putea
exista o
problem:
Deficit n

interaciunea social
lipsa contactului vizual (discontact), nu salut prin gesturi, nu rspunde
la nume sau la solicitarile adultului (dect cnd vrea) i pare c nu
aude sau nu nelege ceea ce i se cere
nu urmrete cnd adultul i indic ceva prin privire sau indicarea cu
degetul i nu cere folosind indicaia prin privire sau gest
dei pare s fie bucuros n prezena altor copii, nu interacioneaz
efectiv cu acetia

incapacitatea de a nelege emoiile i sentimentele celorlali, absenta


dorinei de a mprti bucuria sau necazurile, realizrile, interesele sau
necazurile, nu are reciprocitate emotional
protesteaz n momentul n care i se cere ceva i se insist pentru
primirea unui rspuns;
jocul i este marcat de un caracter stereotip (folosete obiectele sau
jucriile mereu n acelai fel, de exemplu: le nchide/deschide, bate cu
obiectele n anumite locuri, le nvrte etc ), ori nu este atras de jucrii ci
mai degrab de sticle goale, sfori, pungi etc.;
Deficit calitativ al comunicrii:
ntrziere n achiziia limbajului (att ca nelegere ct i ca i exprimare)
probleme n comunicarea non-verbal
Exprimarea este la persoana a II-a sau a III-a atunci cnd se refer la
propria persoan
Prozodia (sonoritatea sau intonaia) este particular, aranjarea
cuvintelor n propoziii/fraze este particular (parc ar vorbi o limb
strin)
prezint repetiii imediate sau tardive de cuvinte, uneori fraze ntregi
(ecolalii imediate i tardive)r
dificulti n a iniia sau susine o conversaie, nu ine cont de inteniile
conversaionale ale celorlali
expresivitate facial srac

Comportament
interese limitate (prefer s se joace tot timpul cu aceleai
jucrii/obiecte, i apar uneori interese excesive pe anumite subiecte)
frici particulare - spatii inchise/deschise, spatii noi, lift, scari rulante,
anumite sunete
necoordonare a micrilor motorii, se mpiedic uor, nu sesizeaz un
obstacol
nu folosete obiectele n scopul lor uzual (le linge, le scutur, plimb
sticle pe care le umple i le goleste etc);
stereotipii motorii
prezint tulburri senzoriale manifestate uneori prin nevoia de a atinge
orice, de a linge, de a pipi ori prin refuzul de a intra n contact cu
anumite texturi, de a gusta anumite alimente etc;
poate avea comportamente stereotipe: nir i aliniaz obiecte, se
nvrte ori flutur minile sau obiecte mici, insist s urmeze acelai
drumuri etc.
poate prezenta probleme de alimentaie i probleme ale somnului;
are dificulti n a folosi cuvintele cu sens de comunicare;
merge pe vrfuri, ori are micri bizare ale minilor i ale corpului;

ataament neobinuit fa de anumite obiecte, duc dupa ei anumite


sfori, sau o plpumioar
preocupri neobinuite (s apese pe butoane la aparate
electrocasnice, s se joace cu cabluri/cd-uri, s se uite timp ndelungat
la anumite reclame, maina de splat)
absorbii doar de propriile lor interese, i ndeplinesc singuri nevoile,
fr ajutorul celorlali, par s nu sesizeze prezena celorlali oameni n
jurul lor
probleme n procesarea senzaiilor, caut sau din contr evit
anumite atingeri, stimuli vizuali, sunete, s fie strns n brae; alearg
excesiv, sar foarte mult sau caut poziii neobinuite (stnd in cap, se
rostogolesc)

Anexa
CHESTIONAR

Intrebari adresate parintelui:

Da Nu

Uneori

Copilul dvs va priveste in ochi cind vorbiti cu el?

V-ati gandit uneori ca nu aude normal?

Copilul dvs este dificil la mancare?/ Pare lipsit de apetit?

Intinde bratele sa fie luat in brate?

Se opune cand este luat in brate de dvs?

Participa la jocul cucu-bau?

Zambeste cand dvs ii zambiti? intrebare inlocuita la 24 luni cu


intrebarea : Foloseste cuvantul mama cand va striga?

Poate sa stea singur in patut cand este treaz?

Reactioneaza intotdeauna cand este strigat pe nume?/ Intoarce


capul cand este strigat?

Evita privirea directa/ Nu sustine contactul vizual

Evidenta lipsa de interes pentru persoane

Dupa 24 de luni: Stereotipii motorii( flutura mainile, topaie, merge


pe varfuri,se invarte in jurul propriei axe, posture inadecvate,
1
etc.)

Observatiile medicului de familie

Scor

0-6

Risc minim

7-9

Risc mediu Reevaluare peste 3 luni

10-18

Risc sever

Trimitere catre medicul specialist psihiatrie


pediatrica/neuropsihiatrie pediatrica

More than words (Mai mult decat cuvinte)


Autor: Fern Sussman, Toronto, Ontario- coordonator n cadrul More than words,
programul Hanen pentru familii cu copii cu tulburri din spectrul autist
- peste 25 de ani de experien n munca directa cu copii cu probleme de comunicare i
familiile acestora
- a nfiinat i dezvoltat Programul More than words pentru Centrul Hanen.

Copilul dvs poate sa nu spuna nici un cuvant, dar comunicarea inseamna mai mult
decat cuvinte.
More than words este un ghid pentru parintii cu copii cu tulburari din spectrul autist,
avand o prezentare vasta, realista si usor de folosit (pus in practica).

Parcurgerea intregului ghid are ca scopuri directe sa aflati:


- cum comunica copilul dvs. si care ar fi urmatoarele etape de urmat, in comunicare
- care sunt modalitatile prin care copilul dvs invata cel mai bine
- ce il motiveaza pe copilul dvs. sa comunice
- cum sa transformati activitatile zilnice in oportunitati de a-l invata sa comunice
- cum sa folositi imaginile si fotografiile pentru o mai buna intelegere a acestora de catre
copil
- cum sa vorbiti astfel incat copilul sa va inteleaga
- cum sa dezvoltati abilitatile ludice (de joc) ale copilului
- de ce copilul se comporta intr-un anumit fel si ce puteti face referitor la aceste
comportamente
Comunicarea este o parte esentiala a vietii. Comunicand, luam legatura cu ceilalti, ne
facem cunoscute dorintele, impartasim idei si sentimente. Pentru copiii cu autism,
comunicarea este la fel de importanta ca si pentru alti copii. Oricum, ei au o dificultate in
plus, datorita modului in care invata si preferintelor senzoriale, care adesea

ingreuneaza interactiunea si comunicarea. Din fericire, exista metode care faciliteaza


invatarea, inclusiv invatarea comunicarii.
Copilul dvs va invata sa comunice cand:
- va acorda atentie
- se bucura de comunicarea bidirectionala
- imita lucruri pe care le spuneti sau faceti
- intelege ce spun altii
- interactioneaza cu alti oameni
- se distreaza
- repeta ceea ce a invatat
- are structura, repetitie in viata, poate sa prevada ce va urma.
Stiind ce ii place copilului, stiti ce il motiveaza sa comunice.
Care e jucaria preferata a copilului?
Care e mancarea lui preferata?
Ce joc fizic ii place?
Unii copii dau indicii clare despre preferintele lor. De exemplu, copilul dvs poate sa se
joace intotdeauna cu aceeasi jucarie sau sa te traga in fata usii, iar si iar. In aceste
situatii, este usor de realizat ce-i place. Dar uneori este nevoie sa observati mai
indeaproape copilul pentru a-i descoperi preferintele. Asa puteti afla ca-i place sa sara
sus-jos, sa alerge inainte si inapoi sau sa se inghesuie sub mobile etc.
Sa intelegem ce este comunicarea
Comunicarea apare cand o persoana trimite un mesaj altei persoane. Mesajul poate fi
trimis in mai multe moduri: expresia fetei, gesturi sau cuvinte. Mesajul poate fi trimis din
diverse motive: pentru a cere, a arata, a impartasi ceva.

Interactiunea
Interactiunea apare ori de cate ori dvs si copilul faceti lucruri impreuna si va raspundeti
unul altuia. Este baza comunicarii bidirectionale. Datorita stilurilor de invatare si nevoilor
senzoriale, toti copiii cu autism au intr-o oarecare masura dificultati in a interactiona cu
ceilalti.

Exemplu : Evan repeta denumirile autovehiculelor in timp ce priveste pozele unei carti.
Nu va asculta la mama sa care ii arata cel mai mare camion. Desi Evan poate vorbi,
fara interactiune, el si mama lui nu pot avea o conversatie.
Pentru a avea o interactiune reusita, copilul trebuie sa raspunda celor care il abordeaza
si sa initieze interactiuni, la randul sau. A raspunde poate fi mai usor decat a initia o
actiune de comunicare. Daca intelege ce ii spui, poate raspunde indicatiilor tale sau
unor intrebari simple. In orice caz, e posibil ca el sa aiba initiativa doar pentru a cere
ajutorul. Poate lua mult timp pana sa ajunga sa initieze o interactiune doar pentru a-ti
arata ceva sau a fi sociabil.
Exemplu - Tatal lui Victor ii cere acestuia camionul. Victor i-l da. Victor a raspuns
indicatiilor parintelui sau.
Andrea vrea sa fie legata la sireturi. Ii arata mamei sale piciorul si spune
"pantof". Andrea a initiat o interactiune pentru a cere ajutor.
Robin se invarte in jurul mamei sale, ea interactioneaza doar pentru a fi
sociabila.
Capacitatea unui copil de a interactiona depinde si de personalitatea sa si de lucrurile
pe care le face. Cunoscand modul in care copilul interactioneaza, puteti planifica mai
bine cum sa il ajuti sa participe la interactiuni sociale.

Cum si de ce comunica copilul dvs


-

Cand plange sau da din picior, va spune ca este suparat sau frustrat.

Cand zambeste, va lasa sa aflati ca sunteti special pentru el.

Chiar cand isi misca degetele, va spune ceva despre cum se simte.

Cand copilul va trage catre frigider, va spune ca vrea ceva de acolo

Copiii comunica prin actiuni, sunete si cuvinte. Observand cum comunica, va va


ajuta sa ii dezvoltati punctele tari si sa il invatati alte forme de comunicare, putin cate
putin. De exemplu, daca el nu scoate niciun sunet, poate nu este inca gata sa
vorbeasca. Va trebui sa ii aratati un mod mai simplu de a comunica - poate prin gesturi.
Aflarea modului de comunicare al copilului nu este suficienta. Trebuie sa aflati si de
ce comunica. Odata ce ati aflat scopul comunicarii, daca este o cerere, un comentariu
sau doar sa va spuna cum se simte, puteti sa va ajutati copilul sa gaseasca mai multe
moduri si motive pentru a comunica.

Copilul dvs poate comunica in urmatoarele moduri:


- plange sau tipa

- se deplaseaza catre oamenii si lucrurile care il intereseaza ori se indeparteaza de


acestea
- foloseste gesturi sau expresii ale fetei
- intinde mana catre lucrurile pe care si le doreste
- va ia de mana sa faceti ceva pentru el
- se uita la lucrurile pe care le vrea
- arata cu degetul catre obiecte, dar nu se uita la dvs
- se uita sau arata cu degetul ce vrea, apoi se uita la dvs
- poate scoate sunete,folosi cuvinte, propozitii, poze

Sa aflam stadiul de comunicare al copilului


Odata ce identificati stadiul de comunicare, puteti sa va stabiliti scopuri pentru copil.

Exista 4 stadii de comunicare:


In lumea lui
Capabil sa ceara
Comunicatorul timpuriu
Partenerul"
Nu toti copiii trec prin toate stadiile, dar multi dintre ei pornesc din stadiul "In lumea
lui", progreseaza si ajung in stadiile"Capabil sa ceara" si "Comunicatorul timpuriu"
si, eventual, ajung la stadiul de "Partenerul", pe masura ce inainteaza in varsta.
Alti copii pot prezenta catacteristici de la mai multe stadii. Copiii fac lucruri diferite in
functie de persoanele in compania carora se afla, de situatie si personalitatea lor.
Obs . Stadiul de comunicare al copilului nu are nicio legatura cu varsta lui cronologica

Vom descrie si ne vom referi in continuare la primul stadiu de comunicare si


anume:
Stadiul "In lumea lui"
1. Un copil aflat in acest stadiu al comunicarii:

- interactioneaza sumar cu dvs si aproape niciodata cu alti copii


- vrea sa faca lucrurile de unul singur
- priveste sau incearca sa ajunga la ceea ce vrea
- nu comunica intentionat
- se joaca in mod neobisnuit, nu stie inca sa foloseasca jucariile
- scoate sunete pentru a se calma
- tipa sau plange in semn de protest
- zambeste
- rade
- nu intelege aproape nici un cuvant.

Ex. Rebeca, in varsta de 2 ani si jumatate, este destul de independenta. Ii place sa


faca singura cele mai multe lucruri, desi nu se joaca cu jucarii. Cel mai mult ii place sa
se joace in parc. Ori de cate ori isi vede mama pregatita sa iasa afara, Rebeca sare in
sus si in jos, plina de incantare. De multe ori, incearca sa deschida singura usa, dar
deoarece nu poate sa ajunga la clanta devine frustrata si plange. Mama se intreaba
adesea de ce fetita ei nu ii cere ajutorul.

*Un copil aflat la acest stadiu NU va trimite mesaje direct catre altcineva.
*Ii place sa se joace singur si nu pare interesat de persoanele din jurul lui.
*El inca nu a inteles ca poate actiona asupra celorlati, trimitandu-le mesaje, deci modul
lui de a comunica este neintentionat.
Aflati cum se simte observandu- i miscarile, gesturile, tipetele si zambetele. Multi copii
cu autism se afla in acest stadiu cand sunt diagnosticati.

2. Obiective pt copilul aflat in acest prim stadiu de comunicare


-

Implicati copilul in cat mai multe jocuri fizice ,de interactiune cu dvs

Creati situatii pt a comunica cu copilul, incepand prin a-l face sa ceara ceva

Invatati copilul sa-si astepte randul , folosind miscari, contactul vizual, zambetul
sau unele sunete in jocurile fizice preferate. A schimba randul, pt copil inseamna tot

ceea ce va face pt a va da de inteles ca participa si el la interactiunea cu dvs: va


priveste, scoate un sunet, face un gest sau chiar spune un cuvant
Cresteti treptat nivelul de intelegere al copilului in activitate, pt a putea raspunde
la ceea ce-i cereti: atunci cand copilul nu intelege niciun cuvant, dar dvs continuati sa
faceti lucrurile in acelasi fel, copilul va incepe sa prevada ce va urma, apoi cuvintele vor
avea un inteles pt el.
3. Ajutati-va copilul sa inteleaga ceea ce-i spuneti
Este dificil pt copilul dvs sa inteleaga legatura dintre un cuvant(care este abstract) si
obiectul real, pe care il vede. Pt inceput e nevoie sa inteleaga ce se intampla in jurul lui.
Puteti sa cresteti nivelul de intelegere al copilului dvs despre ceea ce altii fac sau
spun, adaptandu-va limbajul la acesta. Copilul in acest stadiu are mari dificultati in :
- a intelege ceea ce-i spuneti
- a va asculta ce vorbiti in timp ce este inconjurat de alti stimuli (vizual, auditiv)
- a-si organiza, a pune cap la cap ceea ce aude
Chiar daca el cunoaste semnificatia unui cuvant anume, el poate avea dificultati in a
intelege acelasi cuvant intr -un context diferit.
Pt a-l ajuta sa inteleaga ceea ce-i spuneti, puteti sa va adaptati limbajul gandindu-va cai vorbiti unui strain care nu intelege limba dvs :
a) spuneti putine cuvinte
- simplificati ceea ce spuneti copilului, folositi un cuvant sau o propozitie scurta, simpla
- folositi numele particular al obiectelor, persoanelor sau actiunilor
- puneti accent pe cuvantul cheie sau plasati cuvantul cheie la sfarsitul propozitiei
- folositi cuvinte/omomatopee amuzante in activitati: Oau! Yupiii! ieeee!
- folositi intotdeauna numele copilului atunci cand vorbiti cu el
b) dati indicatii foarte precise
- vorbiti natural, faceti pauze intre cuvinte si intre propozitii
c) folositi suporturi vizuale in comunicare
- aratati obiectul concret, real
- aratati-i gesturi sau actiuni care l-ar putea face sa inteleaga ce spuneti
- aratati-i poze, pictograme

d) inlocuiti fraze de genul ia chestia asta de aici cu denumirea a obiectului si cu ce ar


avea exact de facut, adica: pune jucaria in cutie, eventual aratati si cu degetul locul
unde trebuie pusa jucaria
4. Adaptati activitatile de rutina zilnica la stadiul de comunicare al copilului
Puteti invata copilul sa inteleaga si sa respecte cativa pasi din rutina zilnica, doi pt
inceput, cum ar fi imbracatul si gustarea. Activitatea trebuie desfacuta in pasi mici si
bine structurata. La inceput veti face totul singur, copilul va fi langa dvs pt a vedea ce se
intampla, pt a-i spune ceea ce faceti, apoi treptat il veti ajuta si pe el sa participle la
activitate.
La ce sa va asteptati in acest stadiu de comunicare:
-

Sa dea atentie rutinei

Sa inteleaga pasii unei rutine

Sa raspunda la vino , stai jos , da-mi o imbratisare

Sa ceara ceva utilizand un gest, un obiect sau o poza

Sa intinda mainile si picioarele la imbracat, sa-si traga pantalonii

Sa interactioneze intentionat cu dvs

Ce puteti face :
-

Spuneti-i verbal si aratati-i fizic ce are de facut

Asteptati si aveti rabdare cand e randul copilului

Urmati dorinta copilului

Creati situatii si lasati-l sa aleaga

5. Adaptati jocurile la stadiul de comunicare al copilului


In acest stadiu copilul nu stie prea bine sa se joace si nu-si da seama ca e mai
distractiv sa se joace cu dvs dacat de unul singur. La inceput, jocurile nu vor dura prea
mult, se va juca putin apoi va uita de dvs
Obiectivele de acum sunt :
- sa inceapa sa se distreze jucandu-se cu dvs
- sa inceapa sa comunice intentionat in timp ce se joaca
Ce puteti face :
-

Mentineti copilul cat mai mult timp in joc, faceti jocul distractiv si interesant

Pt a-l ajuta sa comunice intentionat, repetati jocul de fiecare data la fel,


introducand treptat pauze pt a-i da timp copilului sa ceara continuarea
Dati copilului indicatii clare pt a intelege ce are de facut, la inceput probabil ca va
trebui sa faceti dvs in locul lui
Nu-l descurajati, tratati fiecare miscare, reactie a lui ca si cum ar face parte din
joc. Adica, daca va raspunde inainte de a fi randul lui, dati- i de inteles totusi ca a facut
bine, treptat va intelege exact cand si ce trebuie sa faca, in joc
Urmati dorinta copilului, chiar daca v ati facut un plan de joc dinainte, el poate
avea o alta idee sau poate intelege altfel ceea ce are de facut, iar jocul poate lua o alta
forma
La ce sa va asteptati de la jocul cu copilul dvs in acest stadiu:
-

Nu se joaca aproape deloc cu jucarii

Nu comunica cu dvs in joc (daca doriti sa-i propuneti un joc si-i aratati o jucarie,
el probabil o va arunca si va pleca in cautarea jucariei pe care el o doreste)
Va puteti astepta sa: se joace cu jucarii foarte simple, sa va includa rareori in
jocul lui, sa trimita unele mesaje catre dvs, sa inteleaga cateva din indicatiile date
Ce puteti face:
Alegeti jucariile potrivite: cauza-efect, puzzle simple din 2-4 piese, cuburi pt
construit, jucarii, obiecte de diferite marimi pe care le poate cuprinde in maini, baloane
de sapun(obiecte cu care va puteti juca impreuna), jucarii senzoriale (de pipait, mirosit,
privit, ascultat), papusi, plusuri, animale, echipamente de joaca in aer liber
Adaptati cititul (cartile, povestile) la stadiul de comunicare al copilului
In acest stadiu, copilul nu e prea interesat de carti. Poate fi totusi interest de ce gust
sau miros are cartea sau de cum o simte la palpare. Ar putea de asemenea sa arunce
cu ea peste tot, sa o sfasie, sa o rontaie intre dinti sau sa o foloseasca drept obiect de
stimulare vizuala, rasfoind-o la nesfarsit. Acum, copilul nu intelege ca imaginile din carte
reprezinta de fapt obiecte reale.
Va puteti astepta de la copil sa invete sa:
-

Sa tina cartea asa cum trebuie

Sa o inchida si deschida

Sa se uite cu interes la una-doua poze

Sa inteleaga ca pozele reprezinta obiecte reale

Alegeti cartile potrivite:


-

Pot fi din carton, stofa, material plastic

Sa aibe imagini reale, poze mai degraba decat pictograme, desene schematice

Sa cuprinda desene cu obiecte uzuale, cunoscute de copil (mancare, jucarii,


haine, animale)
-

Carti cu sunete de animale, carti interactive cauza-efect

Carti pt stimulare tactile, care contin diferite texture, pe care le pot atinge, pipai

Ii puteti face o carte in care sa-i lipiti ceva ce-i place copilului, imagini, texturi, etc

Cititi- i pe intelesul lui :


-

Faceti sa-i para interesanta cartea, exagerati ceea ce se afla in ea

Cititi-i putin din ea

Nu trebuie sa-i cititi textul asa cum este el, adaptatil nivelului lui de intelegere

Gasiti impreuna pozele care-i plac cel mai mult si folositi-le pt joc, comunicare

Invatati-l sa puna obiectul real peste poza din carte, pt a face legatura dintre
acestea
Pedagog recuperare : Tina Petoi

MOTTO:
"Faptul ca ai un pian nu te face pianist,
dar naterea unui copil sigur te face printe."
Michael Levin
CORPUL OMENESC

MBRACAMINTE, NCALTMINTE

Exerciii de cunoatere a schemei corporale proprii i a partenerului.

Formarea i dezvoltarea deprinderilor de mbrcat / dezbrcat.

Formarea i dezvoltarea deprinderilor de nclat / desclat.


Exerciii de identificare i denumire corespunztoare a diferitelor piese de
mbrcminte i nclminte

Exerciii de nchidere/deschidere fermoare, nasturi, capse la haine, la


ncalminte.

CORPUL OMENESC

MOTTO:
Dac exist ceva sacru,
atunci corpul uman este acela.
citat din Walt Whitman
Activitile vor fi structurate i organizate n funcie de nivelul dezvoltrii psihomotrice i intelectuale al copilului, dar i de creativitatea personal. Ele vor fi ncadrate
n structuri logice succesive, respectnd principiul accesibilitii, al diferenelor
individuale i de vrst i al nsuirii cunotinelor de la simplu la complex.
Organizarea schemei corporale, constituie punctul de plecare al organizrii
spaiale, cu rol important n relaiile copilului cu lumea nconjurtoare.
Cunoaterea propriului corp i a trebuinelor primare reprezint premis n
formarea unor deprinderi de autonomie personal i social.

Exerciii de cunoatere a schemei corporale proprii i a partenerului:


Exerciii-joc de identificare i numire a elementelor principale ( cap, mn, picior,
piept, gt, burt) ale schemei corporale proprii.
Stai n faa unei oglinzi, in spatele copilului, spunnd mna, n momentul n care
ridicai mna n aer, dac copilul nu imit micarea, ridicai dv mna copilului.
Segmentele corpului pot fi identificate i pe alt persoan, pe o ppu dar i n imagini.

MBRCMINTE, NCLMINTE

DEZBRCATUL I MBRCATUL HAINELOR

Abilitile de care avem nevoie pentru a se dezbrca sunt mai uor de nvat dect
cele de mbrcat, deci vom ncepe cu dezbrcatul, dup care l vom nvaa s se
mbrace. Aceast activitate o vom transforma ntr-un ritual, pstrnd ordinea dezbrcrii
hainelor. Pentru ca activitatea s fie mai uoar, vom folosi haine mai comode mai largi,
pantaloni cu elastic n talie, bluza s fie larg fr fermoar sau nasturi.

DEZBRCATUL HAINELOR

v Pentru a dezbrca pantalonii, copilul trebuie ajutat fizic: s apuce elasticul de la


pantaloni fcndu-i degetele mari crlig pe interior, s trag pantalonii de pe picioare i
s i pun pe podea.
v Pentru a dezbrca bluza, trebuie ajutat fizic: s prind bluza de la guler i s o trag
peste cap.
v Pe parcursul activitilor vom verbaliza fiecare aciune, exp.: dm jos pantalonii
dm jos bluza, dm jos maioul, dm jos chiloii, dm jos osetele, etc.
Pe parcursul activitii, n momentul n care copilul deprinde ndemnarea, ajutorul fizic
l nlturai.

MBRACATUL HAINELOR

Pentru mbrcatul hainelor recomandrile sunt ca i la dezbracat. Activitatea o vom


transforma ntr-un ritual, pstrnd ordinea mbrcrii hainelor, inversul dezbrcrii.
Pentru ca activitatea s fie mai uoar, vom folosi haine mai comode, mai largi,
pantaloni cu elastic n talie, bluza s fie larg fr fermoar sau nasturi.
v Hainele se aeaz n ordinea mbrcrii pe pat: pantalonii se aeaza cu faa n sus,
bluza se aeaz cu faa n jos (nbrcmintea din parte inferioar a corpului se aeaz
cu faa n sus, cea din partea superioar se aeaz cu faa n jos). Ajutai copilul s ia
pe rnd fiecare articol de pe pat i s l mbrace, treptat cum deprinde abilitatea, ajutorul
l nlturai.
v Pentru a mbrca pantalonii, ajutai copilul s prind pantalonii din partea din fa de
la elastic, s i duc n dreptul picioarelor i s introduc picioarele n pantalon, sa trag
pantalonii pn la nivelul normal.
v Pentu a mbrca bluza, ajutai copilul s prind bluza de pe pat, s o trag peste cap,
s bage minile pe rnd, s o trag pe corp.

v Pe parcursul activitilor vom verbaliza fiecare aciune, exp.: mbrac pantalonii,


mbrac bluza, mbrac maioul, mbrac chiloii, etc.

DESCLAT / NCLAT

Pentru ca aceast activitate s fie un real succes, trebuie s adaptam materialele


nevoilor copilului, i ndemnrii lui. Pantofii cu care exersm s fie cu un numr mai
mare, pentru a glisa pe picior mai bine. Pantofii n general sa fie cu scai, cu sireturi doar
cnd tim s niretm.
Aezm copilul pe un scaun accesibil lui (s ajung cu picioarele jos). Paii de
nvtare sunt urmtorii: ine pantoful cu mna (cu o mna ine limba i cu cealalt ine
calciul pantofului), introduce degetele piciorului n pantof, ine clciul pantofului n
timp ce mpinge piciorul n pantof, nchide scaiul. Opreraia se repet i la celalat picior.
Ajutorul este complet. Ajutorul se retrage treptat pe parcurs cum copilul nva abilitatea.

AUTOSERVIRE / HRAN

Proverb romnesc:
Omul nu triete s mnnce,
ci mnnc s triasc.

Atunci cnd copilul ncepe s fie capabil s pun lingura n gur ar trebui s l lsai
singur timp de cteva minute la nceputul mesei (cnd i este cel mai foame), numai el
i cu mncarea. n aceast situaie foamea l va face s treac la aciune. Cu ct
reuete mai bine s se hrneasc singur, cu att mai mult timp ar trebui lsat s fac
acest lucru.
Cnd copilul poate s mnnce toat mncarea din farfurie n 10 minute este
momentul s l lsai singur.
Cnd copilul se poate descurca cu un aliment, atunci are suficient ndemnare
pentru a se descurca i cu altele.
Ca i la oricare activitate este nevoie de un program structurat, vom structura
programul de mas astfel:
Orele de mas s fie pe ct posibil zilnic la aceeai or (mic dejun, gustare, prnz,
gustare, cin).

Alimentele i cantitatea de mncare s fie alese n funcie de preferinele


copilului, alimentaie natural, dar i de vrsta copilului.

ntre orele de mas este de preferat s nu primeasca nimic de ronit.


Poate s primeasc fructe, dar care s fie date cu cel putin o or nainte de
mas, altfel i pierde pofta de mancare.

Dulciurile se servesc dup mncare, ele pot fi folosite ca i recompens dac a


mncat.

MNCATUL CU LINGURA

Proverb romnesc:
Strig mncare ct vei vrea,
la gur nu o vei avea
dac nu o vei duce cu mna ta.

Aceast activitate este prima care se nva, se alege o lingur uoar pe msura
minii copilului, pentru a fi mnuit uor. Alimentele sunt de preferat cele semisolide
pentru care nu este nevoie de o mai mare atenie (legume fierte, paste finoase, sosuri,
pilaf, etc).
Paii activitilor sunt urmtorii: ia lingura de pe mas, duce lingura spre castron, ia
mncare n lingur, ridic lingura din castron, duce lingura la gur, introduce lingura cu
mncare n gura, ndeprteaz lingura de la gur, aeaz lingura pe mas. Acest ritual
se repet pn ce se termina mncarea din castron.
Activitatea este asistat compet de ctre adult, treptat ce copilul nva abilitatea este
lsat s fac singur.
Ajut foarte mult dac copilul servete masa cu ceilali membri ai familiei. Puterea
exemplului este un model de nvare.
Sunt alimente pe care copilul poate s le serveasc cu mna, nu ezitai s l lsai s
mnnce aa.

DIVERSIFICAREA ALIMENTAIEI

Proverb romnesc:
Gust, apoi mnnc.

Alimentele noi sunt introduse n timpul meselor, avnd ca i recompens un aliment


preferat. Din alimentul nou se pune pe farfuria copilului o porie mic, pe care s o
mannce pentru a ajunge la alimentul preferat, care este pus la vedere. Daca nu a
gustat alimentrul nou, nu primete alimentul preferat. Se revine la aceasta activitate la
urmtoarea ora de mas.

Atunci cnd ajunge s mannce alimentul nou, el este introdus n alimentaia


copilului, renunnd la recompens.

Recomandri:
Incercai s introducei un aliment nou copilului, doar dac i dumneavoastr
consumai acel aliment.
Proporia de aliment nou/recompens, se face gradual, de la o cantitate mic de
alimentul nou (una sau dou bucai/linguri), pn a fi nlocuit total.

Spor la lucru!
Pedagog de recuperare:
Ileana Klepa

MOTTO:
Educaia trebuie s se fac cu iubire i severitate,
nu cu rceal i moliciune.
Joseph Joubert

FORMAREA I CONSOLIDAREA AUTONOMIEI PERSONALE

Scopul recuperrii este obinerea unei autonomii. Principalul obiectiv al abilitrii este
mbuntirea capacitii generale de funcionare a copilului. De aceea strategiile de
abilitare sunt adaptate nevoilor fiecarui copil n parte i resurselor familiei din care face
parte.
n general copiii cu deficiene de abilitare rspund cel mai bine la un program
structurat i specializat, precum i la un spaiu structurat (cunoaterea ncperilor,
utilizarea lor n mod corect: n baie facem baie; n buctrie se face mncare i se
mnnc; n dormitor se doarme, se poate utiliza i ca spaiu de joac amenajat; etc).
Un program structurat i ajut i pe prini s cunoasc copilul, aspectele de
comunicare, comportamentale, adaptative i de nvare ale vieii copilului.
Toate activitile de la acest punct se mparte n pai mici, fiecare pas este nvat
individual, prin nlnuire se nva toi paii, pn la executarea corecta a activitii.
Toate activitile sunt verbalizate, fiecare pas este bine punctat, ordinea pailor se
pstreaz pentru a deveni activiti de rutin.
Deprinderile se formeaz n etape diferite de trecere: de la asisten total (cnd se
efectueaz mn pe mn), la co-aciune (cunoaste i nelege unele etape din
activitate), autonomie parial (unii pai din activitate nu poate s i execute), autonomie
asistat verbal (cnd execut activitatea cnd i se cere), autonomie total (cnd copilul
tie s execute integral activitatea fr a se i atrage atenia la pai de execuie).
Din planul terapiei de formare a autonomiei personale face parte urmtoarele:
1. Formarea controlului sfincterian
2. Igiena personal
3. mbracaminte, ncaltminte
4. Corpul omenesc
5. Autoservire, hran
6. Buctaria cu vesela i tacmurile
7. Locuina
Toate aceste activitii sunt zilnice, sau de mai multe ori pe zi, copii sunt n general
asistai de ctre prini, care au un rol foarte important n educarea acestor aspect ale
viei copiilor.

MOTTO:
Motivaia este ceea ce te face s porneti,
obinuina este ceea ce te face s continuii.
Jim Rohn

1. FORMAREA CONTROLULUI SFINCTERIAN

Este o etapa important n trecerea copilului de la stadiul de bebe la urmtorul


stadiu de dezvoltare.
Formarea controlului sfincterian, nu nseamna doar renunarea la pampers, ci
nvarea unui program complet i complex de toaleta.
Pentru nceperea unui astfel de program se face pregtirea.
Pregtirea const n acomodarea cu ncperea (baia) i cu obiectul utilizat (olia sau
scoica de toalet), nu se folosete olia n orice ncpere din casa.
n primele trei minute de la trezirea copilui, este dus la baie unde se ndeprteaz
pampersul i se pune copilul pe oli (toalet), dac a facut n oli se recompenseaz
cu un bravo, dac nu a facut nimic nu se ceart. Acest activitate o transformm ntrun ritual de trezire. Pe perioada zilei de cte ori este schimbat scutecul, copilul poate
fi pus pe oli cca. 3-5 minute, ca s fac legtura dup ce se ridic de pe oli este
curat.
nainte de culcare, de mbrcare a pijamalei, copilul se duce la baie i se pune pe
oli, dup care este mbrcat pentru somn, ritual la culcare.
n momentul n care vedei c copilul dv. este acomodat cu obiectul (olia), trecei la
urmtoarea etap, nceperea programului de toalet.
Odata ce ai nceput programul de toaleta, nu-i mai punei scutece dect n timpul
nopii sau cnd doarme. Chiar i cnd plecai de acas nu trebuie s-i punei scutece.
Altfel vei crea confuzie i inconsecven care afecteaz serios ntreg programul de
toalet. tim c este extrem de frustrant s schimbai mereu haine murdare i ude, dar
doar perseverena v va conduce spre succes.
Formarea controlului sfincterian se face n doua etape:
I. Monitorizare, dureaz 2-3 zile,
II, Implementarea i consolidarea, pn la nvaarea corecta a deprinderi.
I. Monitorizare:
Copilul nu va avea pampers deloc, i se duce la toaleta la fiecare 90 min. O
greseal comun este s-l ducei prea des (de ex. la fiecare 30 min.)
Pe tabelul urmtor se va trece orele la care copilul a facut pii, la toalet sau pe el.
Aceasta monitoarizare trebuie s se faca de la prima or a zilei (imediat cum sa trezit)
pn la ora pregtiri pentru somn, pe parcursul a 2-3 zile. Exemplu:

Prima

A doua

A treia zi

Programul de toalet

zi

zi

n fiecare zi

1.

9, 14

9,18

9,15

9,10

2.

11,10

11,12

11,16

11,06

3.

12,45

12,50

12,52

12,40

II. Program de formare a controlului sfincterian diurn


La finalul zilelor de monitorizare se contabilizeaz orele i se face un program. Se ia
cea mai mic or minus 5 minute.
Cu cca 5 minute nainte de ora cea mai mic trecut n program, copilul este dus la
baie. Se dezbrac, se aeaz la oli, vorbind linistit astfel acum facem pipi. Pentru a
simula miciunea se poate lsa apa la robinet s curg ncet. Copilul este inut pe oli
cca. 5-6 minute, chiar dac nu a fcut este ridicat, i se revine la oli dupa alte 5-10
minute. Daca ntre timp copilul face pe el, se las cu pantalonii uzi 10 minute, pentru a
avea un disconfort.
Mici trucuri:

Cnd ducei copilul la baie, v aezai i dv. pe toalet, fiind un exemplu


pentru copil.

Verbalizai toate aciunile pe care le facei, n cuvinte, la obiect i n momentul


n care executai aceste lucruri (exp. aprindem lumina, ridicm capacul,
dm jos pantalonii, ne asezm pe oli, facem pii, ne ridicm, tragem
chiloii i pantalonii sus, tragem apa, ne spalm pe mini). Chiar dac la
nceput copilul nu ntelege mesajele, ele trebuie sa existe pentru a pregti copilul
pentru a executa la comanda verbal, iar apoi s execute singur.

Dac copilul nu poate s execute aceste activiti singur, l ajutm cu mn pe


mn, pn vedem c a deprins micrile, treptat ajutorul dispare i este lsat s
execute singur.

Pentru baieeii mai mari, tata este un model, el l ia pe copil la baie, i fac
programul mpreun. n scoic se pot introduce jucrii de ap, plutitoare,
transformnd activitatea n jocul de a spala raa.

Transformai activitatea ntr-o joac placut, hai sa mergem sa tragem apa,


dupa ce facem pii, copilul are voie sa trag apa, dac nu a facut, nu are voie.

MOTTO:
Poart-te n aa fel, nct, dac universul ar fi s
se ia dupa tine 24 de ore, sa nu se ajung la haos.
Immanuel Kant

IGIENA PERSONAL.
Igiena personal nseamn s ai grij de tine n fiecare zi; cu ct pstrezi un nivel
ridicat de igiena personal, cu att vizitele la medic vor fi mai rare. n plus, vei fi mereu
apreciat de cei din jur.
IGIENA SANITAR
Igiena sanitar ine de pstrarea ambientului (a casei n care locuim, a locului unde
ne petrecem timpul): sala de baie, obiectele de toalet, igienizarea grupului sanitar.
IGIENA MBRCMINTEI I A NCLMINTEI
Pe un corp curat i ngrijit este nevoie de obiectele de vestimentaie (mbrcminte
i nclminte) curate, pstrarea lor se face n locurile special amenajate (dulapuri), ele
dup fiecare utilizare vor fi spalate i puse la locul lor.
Toate aceste lucruri trebuie s le nvm de mici, i s ne nsuim regulile nvate,
Regulile noastre sunt valabile i pentru copiii, noi adulii suntem exemple pentru
copiii notri.
Cateva reguli de baza care in de igiena personal:
1. Splat o data pe zi pe tot corpul cu ap cald i spun; sters bine i mbrcat cu
haine curate. Hainele murdare se pun la splat.
2. Splat pe mini:

nainte i dup mas,


Dup cumprturi,
Dup ce ai mngiat animale,
Dup ce ai folosit toaleta,
Dup ce te-ai jucat,

Dup ce ai folosit batista pentru nas,


Dup ce te-ai pieptnat sau te-ai nclat,
Dup ce ai dus gunoiul, etc.
3. Spal-te pe dini dimineata, seara i dup fiecare mas.
4. Spal fructele i legumele nainte de a le consuma.
5. Aerisete camera n care dormi.
6. Pstreaz unghiile de la mini i picioare, curate.
7. Pstreaz prul ngrijit i curat.
8. Pstrarea mbrcmintei i nclmintei, curate.
Mici trucuri pentru nvarea acestor reguli.
v Pentru nceput s nu uitm c suntem exemple pentru copii, dac noi avem aceste
reguli le vor nvata i ei, prin exemplu zilnic. Cnd cerem copilului s se spele pe dini,
mergem i noi s ne splm pe dini.
v Dac noi asistm la baia copilului, l lsm i pe el s asiste la baia noastr, pentru a
vedea c nu ne este fric de ap (chiar ne place). Implicm copilul n pregtirea bii,
operaie premergtoare splrii, potrivirea temperaturi apei, folosirea duului.
v Cnd noi ne pieptnm, pieptnm i copilul.
v O parte din aceste activiti noi le executam n oglinda, s dm posibilitatea copilului
s fac acest lucru, asezm o oglind la nivelul copilului sau ajutm copilul s se vad
n oglinda mare. Adaptm obiectele din baie i pentru el, asezm un scaun n faa
chiuvetei.
v Important este cunoaterea i utilizarea corecta a obiectelor de toalet, pstrarea lor.
Deci verbalizam aciunile pe care le facem noi, sau mpreun cu copilul (exp. splatul
pe mini: dm drumul la ap, lum spunul, splm minile, punem sapunul la
loc, cltim minile, nchidem apa, ne tergem cu prosopul, punem prosopul la
loc). Dac copilul nu poate s execute aceste activiti, l vom ajuta mn pe mn
pn deprinde activitatea, treptat ajutorul dispare.

Spor la lucru!
Pedagog de recuperare:
Ileana Klepa

IMPORTANA
AUTONOMIEI PERSONALE, SOCIALE
I INTEGRAREA N COMUNITATE

ROLUL FAMILIEI N DEZVOLTAREA AUTONOMIEI

Autonomia nseamn a se ndruma pe sine,


acest lucru fiind opus heteronomiei,
care nseamn a fi ndrumat, condus de altcineva.

IMPORTANA AUTONOMIEI PERSONALE


Niciun individ care triete ntr-o societate nu poate supravieui fr un grad minim
de autonomie personal. Pe plan social, educaia devine o preocupare a ntregii
colectiviti, iar pe plan individual a devenit o condiie indispensabil a dezvoltrii
personalitii, libertii individului i autonomiei personale.
Autonomia personal se formeaz din copilrie, mediul familial reprezint cadrul n
care se desfoar aciunea educativ a familiei i a membrilor ei. Mediul influenteaz,
iar educaia actioneaz, nu ns independent, ci concomitent. Nicaieri n lume familia
nu este o unitate independent fa de societatea n care exist. Familia este un mediu
optim pentru formarea i pregatirea copilului s devin adult, este un mediu afectiv,
social i cultural care se dezvolt printr-o permanen recepie, asimilare i organizare a
normelor existente n societate.
Copilul nva s se integreze cucerind pas cu pas lumea complicat a regulilor umane,
sociale, n timp ce fiecare pas l transform ntr-o personalitate tot mai complex i
miraculoas...
La baza proceselor de nvare recuperatorie stau educaia senzorialmotric, dobndirea autonomiei personale i sociale, acestea asigurnd
terenul educaiei cognitive i al integrrii n comunitate.
Fiecare copil, ncepnd de la natere, traverseaz un proces complex i ndelungat
de modelare n vederea adaptrii - mai trziu - la mediul social adult. Prin educaie el
este format s se integreze n societate adaptndu-i comportamentul dup cerinele
mediului.

Integrarea social nseamn familiarizarea cu mediul, conformarea la condiiile i


cerinele mediului i respectarea regulilor sociale. Un prim pas spre integrare l
constituie dezvoltarea autonomiei personale.
Adulii apropiai de copil (prinii, rudele, educatorii) au un rol cheie n dezvoltarea
autonomiei. Tendina general este de a controla copilul, mai ales atunci cnd acesta
nu se comport n conformitate cu anumite standarde. Formarea autonomiei la copii
este asociat cu stilul parental, respectiv cu un mod democratic de relaionare cu
copilul.

AUTONOMIA N CEEA CE PRIVETE RELAIILE CU CEILALI


Autonomia n relaii face parte din categoria situaiilor care sunt n general gestionate
de ctre prini. Tipurile de interaciune se formeaz prin modelarea relaiilor din familie.
De pild, accentul pus pe reguli fr a-i oferi copilului posibilitatea de a negocia
dezvolt o dependen fa de autoritate sau, dimpotriv, rebeliune fa de impunerea
oricror reguli din partea adulilor. De asemenea, atunci cnd copii sunt manipulai
pentru a se obine aderarea lor la reguli, ei nva aceleai strategii pentru a-i dobndi
autonomia (cum ar fi atunci cnd printele i promite copilului c dac nu nva, nu
va merge n vacan la bunici, ceea ce este puin probabil s se ntmple. De acea
cnd i promitem copilului ceva trebuie s respectam, pentru a oferi credibilitate.
Introducera regulilor la copii implic o respectare strict de catre aduli a propriilor
reguli.
Predarea abilittilor i competentelor sociale cum s se alture celorlali copii i
aduli, cum s se hrneasc i s se mbrace, cum s fie responsabil de propriile aciuni
v va ocupa cel mai mult timpul din educaia copilului. Aceste competene se pot
nva prin joc i prin activitile zilnice ale copilului, implicarea lui n aceste activiti
duce spre o adaptare i cunoatere a mediului nconjurator ,i la o ntelegere mai bun.
De fapt, adevrata stim de sine nu vine doar din a fi iubit, vine i din a avea
abiliti. Atunci cnd copii sunt mici, le place s imite prinii. Copilul vostru va dori s
bat cuie cu ciocanul, cu tatl su, s pregateasc micul dejun cu mama (cu
supraveghere), etc. Cu ct copilul crete mai capabil, cu att putei utiliza mpreun
aceste momente din viata de zi cu zi i s-l nvai s devin o persoan competent,
capabil.
Cnd aud, uit.
Cnd vd, mi aduc aminte.
Cnd fac, nv.
(Proverb chinezesc)

Pedagog recuperare :

Ileana Klepa

Comunitate
Graie finanrii asigurate de Primria Municipiului
Timioara, Asociaia ofer servicii gratuite, fiind singura
instituie din Timioara specializat n activiti de
dezvoltare cognitiv, emoional i social a copiilor cu
elemente i tulburri de spectru autist:

o Promovarea n cadrul comunitii locale a


serviciilor oferite pentru ca toi prinii ce
au copii diagnosticai cu tulburri de
spectru autist s poat accesa programele
asociaiei

o Activiti de abilitare a copiilor i


consilierea prinilor pentru creterea
nivelului de adaptare la condiiile sociale i
a deprinderilor de via independente

o Perfecionarea continu a personalului


pentru a asigura servicii diversificate i de

calitate

o Recunoaterea calitii serviciilor la nivel


naional prin programul de evaluri
naionale

o Activiti de responsabilizare a membrilor


comunitii locale cu privire la problemele
familiilor beneficiarilor notri

o Dezvoltarea de reele de suport social i


parteneriate cu alte instituii

o Formarea de persoane-resurs prin


dezvoltarea voluntariatului

o Promovarea diagnosticrii timpurii a


copiilor cu tulburare de spectru autist.

Bun venit noului membru al echipei Asociaiei


Casa Faenza Timioara, pe nume Cel!
Mulumim Daniel Stanciu! 0724 767 493

Druiete un zmbet, fii i tu Mo Crciun!

Poezii scrise de copii

Craciun 2013

SERBARE PASTI 2014

Felicitari Dani! Suntem mandri de tine!

Radu - un copil cu nevoi speciale de o inteligenta sclipitoare

Iata un articol in Jurnalul National despre Radu - minunat !


Radu Alexandrescu are 14 ani i a fost diagnosticat la 5 ani cu autism nalt funcional. Este un elev
eminent, are un dosar plin cu diplome de la toate concursurile i olimpiadele care s-au inut de cnd a
nceput coala. A ratat doar Olimpiada de Religie, pentru c s-a suprapus cu Concursul de Evaluare
European la Matematic. Este foarte atent la ore i, dup cum spune chiar el, "eu nu nv, neleg".
"Mi-e fric s triesc. Eu vreau s fiu. Voi m obligai s triesc, iar eu vreau s fiu. O lume n care
oamenii sunt obligai s triasc nu-i o lume bun. Aici te oblig lumea din jur... e un cerc vicios"
De obicei nu-i ia notie. Chiar dac i-ar lua, n-ar nelege o iot, pentru c are un scris indescifrabil.
De aceea, profesoarele i directoarea colii au sftuit-o pe mama lui, Grazziela, s fac o cerere la
inspectorat, creia s-i ataeze i diagnosticul de sindrom Asperger, prin care s cear susinerea
tezelor unice n condiii speciale. Aa a obinut un profesor cruia el i-a dictat rspunsurile, iar
examenul a fost trecut cu brio.

"NU TREBUIE S NV, CI S NELEG"


Pe de alt parte, ns, Radu nu poate sta la coal dect dac este nsoit de doamna Mihai, o persoan
n vrst, care-i are locul pe un scaun n holul colii nc de cnd era el n clasa I. Pentru c, de fapt,
"nu e coal, e glgie. Copiii sunt ri, url, ip, se bucur cnd unuia i altuia i se-ntmpl ceva ru,
se prsc... E periculos la coal, iar eu nu sunt n siguran acolo", explic Radu. "
Anul trecut, colegii lui l-au tvlit, i-au rupt caietele, l-au filmat cu telefonul mobil... Iar el a stat pur
i simplu, nici mcar nu a ncercat s se apere. Spune c-i mpotriva regulamentului colii", povestete
Grazziela Alexandrescu.
Mama e mhnit, dar i mndr de atitudinea biatului ei. Radu a surprins comportamentul copiilor la
coal i n cteva prezentri n power-point. "coala este un loc n care nvm lucruri noi. Bune i
rele. n pauze nvm lucrurile noi - rele: s njurm, s ne suprm... Oare aa funcioneaz aceast
lume? V rugm! V rugm! Oprii-v!". E parte din textul unui filmule pe nume "coala". La fel au fost
concepute "Catastrofa comportamental", "Poluarea auditiv", "Omul" i "Cteva ntmplri".

Radu povestete cum ar face el coala, dac ar putea: "n primul rnd, a renuna la clase. N-a mai
face clasa I, clasa a II-a... Ci, dac ai terminat lecia asta, treci la urmtoarea. Acum nu e acelai
lucru. Nu! Pentru c eu, chiar dac nu neleg, sunt obligat s merg n clasa urmtoare. Apoi, a scoate
programa i caietele de notie. Nu scriu, nu nregistrez, pentru c nu trebuie s nv. Trebuie s
neleg! Cine nu nelege rmne la nivelul la. Poate nelege alt materie i atunci avanseaz pe
cealalt materie pn unde poate. i a scoate tema. Tema e ceva cam fr rost, pentru c, dac eu
pot s fac tema, nseamn c am neles lecia, dac eu nu pot s fac tema, n-am neles nimic"