PSIHOLOGIE GENERALA

Prof: Bucurescu

NOTIUNI INTRODUCTIVE

02.10.2012
Capitolul 1.

Introducere in psihologia generala

Cuvantul PSIHOLOGIE provine din: PSYCHE = Suflet, spirit, psihic; LOGOS = Cuvant,
stiinta.
Psihologia este stiinta care studiaza psihicul uman, personalitatea si conduita umana in scopul
adaptarii, optimizarii si ameliorarii calitatii vietii umane.
CONDUITA este format din comportamentul INTERN si EXTERN.
Psihologia accentueaza rolul central al psihicului definit ca o functie a creierului sau un
program al creierului.
Etapele de dezvoltare ale psihicului:
1.Etapa ASCENDENTA (0-20, 25 de ani) proces de formare.
2.Etapa de DEZVOLTARE (20, 25 de ani 60, 65 de ani) perioada de maxima functionalitate.
3.Etapa de REGRES (60, 65 de ani pana la sf. vietii).
Ipostazele psihicului.
Psihicul este organizat intr-un sistem format din 3 ipostaze:
1.CONSTIINTA. Este cea mai importanta si completa ipostaza a psihicului, este organizata pe
momentul prezent aici si acum. A fi constient inseamna a fi capabil de autocontrol,
autosupraveghere si a putea folosii limbajul.
2.SUBCONSTIENTUL. Este definit ca ipostaza in cadrul careia se conserva informatiile sub
forma de amintiri, deprinderile, automatismele si ticurile.
3.INCONSTIENTUL. Este ipostaza psihicului care stocheaza intreaga experienta de viata si
influenteaza astfel personalitatea si comportamentul persoanei. Este considerat si sediul
impulsivitatii, agresivitatii, pulsiunilor si insectelor.
1

Relatiile intre ipostazele psihicului.

CONSTIINTA

SUBCONSTIENT

INCONSTIENT
SISTEMUL PSIHICULUI UMAN

( Punctul max. de CLARITATE, in constiinta; Punctul max. de OBSCURITATE in inconstient)

Relatii CIRCULARE. Oricare dintre continuturile unei ipostaze pot trece in urmatoarea, in
cadrul careia raman in stare de latenta, fie pot fi activizate si se reintorc in ipostaza initiala.
Relatii de SUBORDONARE. Una dintre ipostaze ( constiinta sau inconstientul) domina celalalte
ipostaze in sensul pozitiv sau negative. Daca constiinta domina inconstientul comportamentul
uman are valoare pozitiva. Daca inconstientul domina constiinta este o situatie echivalenta cu
degradarea comportamentului, a personalitatii si a calitatii de fiinta umana in general.
Relatii de ECHILIBRARE. Nici o ipostaza nu domina clar pe celalalte si se afla intr-o stare de
usor balans.(in starile de REVERIE, CONTEMPLATIE, SPONTANEITATE, CREATIVITATE).

CAPITOLUL 2.

Procese psihice Cognitive Senzoriale.

Cognitive ( de cunoastere, intelectual, act de cunoastere).
Procesele psihice cognitive senzoriale sunt procese psihice cele mai simple care apar in
dezvoltarea ONTOGENETICA ( dezvoltarea finite umane de la nastere pana la sfarsitul vietii) si
care faciliteaza cunoasterea lumii exterioare si interioare de catre om prin intermediul organelor
de simt, prefigurand astfel dezvoltarea proceselor psihice cognitive: gandirea, memoria,
imaginatia.
Procese Psihice Cognitive Senzoriale:
1. Senzatiile;
2. Perceptiile;
3. Reprezentarile.
1 SENZATIILE. Sunt procese psihice cognitive senzoriale de cunoastere a insusirilor obiectelor
si fenomenelor luate separate, in conditiile actiunii directe a stimulilor asupra organelor de simt
( analizatori).
Clasificarea Senzatiilor:
I. SENZATII EXTEROCEPTIVE.
Senzatii
Senzatii VIZUALE
Senzatii OLFACTVE
Senzatii TACTILE
Senzatii TERMICE
Senzatii GUSTATIVE
Senzatii AUDITIVE

Organ de simt
Ochi
Nas
Pielea
Limba
Ureche

Stimul
Lumina
Substante Volatile
Atingerea
Temperatura
Substantele Solubile
Sunetul

II. SENZATII INREROCEPTIVE.

Sunt senzatiile preluate din mediul intern al organismului, cum ar fi: foame, sete, durere, greata,
etc.
III. SENZATII PROPRIOCEPTIVE.
Sunt senzatii produse de pozitia si miscarile propriului corp. Analizatorii se afla in muschii,
tendoane si ligament.
IV. SENZATII DE ECHILIBRU.
Sunt cele care faciliteaza redresarea si mentinerea echilibrului corpului. Analizatorii se afla in
canalul nonauditiv al urechii.

09.10.2012

2 Perceptiile.
Sunt procese psihice cognitive senzoriale de cunoastere a insusirilor obiectelor si fenomenelor in
totalitatea lor, in conditiile actiunii directe a stimulilor asupra organelor de simt ( analizatori).
Caracteristici:
- Imaginile perceptive reconstituie obiectele sau fenomenele in totalitatea insusirilor lor,
fiind o imagine complexa si unitara in comparative cu senzatiile.
- Imaginea perceptiva se formeaza aici si acum sub actiunea directa a stimulilor asupra
organelor de simt.
- Prelungirea sau aparitia unor perceptii care nu fac parte din prezent reprezinta iesirea din
normalitatea psihica ( halucinatiile vizuale, auditive, olfactive).
Etapele producerii actului perceptive:
1. Orientarea catre stimuli (auditiv, vizual, olfactiv).
2. Identificarea stimulului (categorisirea acestuia).
3. Discriminarea stimulului (diferentiere intre obiectul si campul perceptiei).
Campul perceptiei reuneste toate obiectele si fenomenele percepute dintr-un spatiu dat.
Obiectul perceptiei este acela discriminat cu precadere de catre subiect din totalitatea celor care
alcatuiesc campul perceptiei. Intre obiectul si campul perceptiei exista o permanenta
interschimbare in functie de interesele subiectului.
Formele speciale ale perceptiei sunt observatia si spiritual de observatie.
Observatia este activitate perceptiva intentionata si dirijata printr-un efort voluntar catre un scop
si se deruleaza in timp.
Spiritul de Observatiei este activitate perceptiva rapida, spontana, neintentionata, de a sesiza
ceea ce pare irelevant si ascuns, dar corespunde interesele subiectului.
3 Reprezentarile/re-prezentare.
Procesele psihice cognitive senzoriale de cunoastere a insusirilor obiectelor si fenomenelor in
totalitatea lor in conditiile absentei actiunii directe a stimulilor aspupra organelor de simt.
Imaginile furnizate de reprezentari sunt imagini mentale ale obiectelor si fenomenelor percepute
anterior; imaginile mentale sunt sistematice, vagi si estompate in detaliu.
Reprezentarile pot fi:
Reproductive (bazate pe memorie)
Anticipative (bazate pe gandire, anticiparea unor situatii).
Reprezentarile pregatesc trecerea la gandire ca proces psihic complex si formeaza mental
HARTILE PSIHOLOGICE.
Reprezentarile anticipeaza dezvoltarea memoriei si imaginatiei prin exersarea printr-o forma
elementara a acestor procese psihice. Carentele in dezvoltarea reprezentarilor afecteaza grav
dezvoltarea tuturor proceselor psihice intelectuale.

11.10.2012

Procese Psihice Cognitive Superioare

1.Gandirea.
2.Memoria.
3.Imaginatia.
1.GANDIREA
Este procesul psihic cognitiv superior de reflectare a realului sub forma notiunilor,
rationamentelor si judecatilor.
Gandirea este procesul psihic de importanta central in dezvoltarea psihicului si raportarea
individului la realitatile interioare si exterioare. Gandirea se dezvolta odata cu limbajul si ambele
se influenteaza reciproc. La dezvoltarea gandirii contribuie de asemenea dezvoltarea memoriei si
a imaginatiei.
Operatiile Gandirii:
1. Analiza este operatia gandirii care realizeaza separarea in plan mental al elementelor
componente care alcatuiesc un intreg.
2. Sinteza este operatiunea gandirii de reunire in plan mental a unui interg din elementele sale
componente.
3. Comparatia este operatiunea gandirii de stabilire in plan mental a asemanarilor si
deosebirilor intre 2 obiecte sau fenomene pe baza unui criteriu. Daca exista mai multe criterii
vor fi evaluate mental, succesiv in ordinea importantei.
4. Generalizarea este operatiunea gandirii de atribuire in plan mental a unor caracteristici
intregii clase de notiuni sau concepte din care face parte elementul supus generalizarii.
Gandirea se obiectiveaza in urmatoarele categorii de produse cognitive:
- Intelegerea.
- Invatarea.
- Rezolvarea de Probleme.
Intelegerea este forma gandirii prin care se produce decodificarea unor necunoscute si
transformarea in informatii si relatii cunoscute de catre subiect. Se realizeaza prin raportarea
noilor informatii la fondul prealabil de cunostinte. Intelegerea se realizeaza:
Intelegere spontana (rapid, imediat, fara efort voluntar).
Intelegere discursiva (se realizeaza treptat, dureaza un timp si se produce fragmentat).
Invatarea este forma gandirii prin care subiectul interiorizeaza informatiile si opereaza cu
acestea precum si dobandirea unor noi comportamente. Prin invatare se dezvolta toate laturile
gandirii sub forma unor reconstructii mentale permanente. Invatarea este puternic centrata pe
gandire si se opune astfel memorarii mecanice.
Rezolvarea Problemei. Problema este definita ca un obstacol cognitiv, o lacuna a cunoasterii sau
un sistem de intrebari asupra unei necunoscute. Etapele procesului rezolutiv:
Identificarea problemei (formularea cunoscutelor si a necunoscutelor).
Identificarea ipotezelor de rezolvare a problemelor.
Aplicarea ipotezei primare si executia procesului rezolutiv.
Verificarea rezultatului (in caz de esec rezolutiv, se reaia procesul dar cu schimbarea
ipotezei).
Pe fondul experientei in rezolvarea de probleme, fiecare persoana isi dezvolta un model propriu,
un stil rezolutiv personal.
5

Caracteristicile gandirii:
Flexibilitatea (capacitatea individului de schimbare a unghiului de abordare a
problemei).
Fluiditatea (numarul mare de idei si solutii intr-o unitate de timp).
Originalitatea (caracterul de nou si inedit al ideiilor si solutiilor).
Elaborarea (gradul de complexitate al gandirii si al produselor sale).

16.10.2012
2 MEMORIA.
Este procesul psihic cognitiv superior de intiparire, stocare si reactualizare a
experientelor traite sub forma de amintiri.
-Formele MemorieiI. Intiparirea.
a. Memorarea Voluntara: informatia se memoreaza prin prezenta intentiei cu efort psihicsi
se desfasoara in timp.
b. Memorarea Involuntara: se produce spontan, neintentionat si rapid.
c. Memorarea Logica: se produce in prezenta gandirii si restructurarii permanente a
informatiilor cu cele noi.
d. Memorarea Mecanica: se produce in absenta gandirii, se memoreaza informatiile si nu
au durabiliotate in timp
II. Stocarea.
a. Memoria de Scurta Durata (MSD): informatiile pot dura de la cateva secunde la max.
cateva ore.
b. Memoria de Medie Durata (MMD): informatiile se mentin de la cateva ore la cateva
saptamanii in functie de interesul subiectului pentru acestea.
c. Memoria de lunga Durata (MLD): informatiile persista ani de zile sau chiar toata viata.
III. Reactualizarea.
a. Recunoastere: in prezenta stimulului persoanei sau situatiei care evoca informatia.
b. Reproducere: in absenta informatiilor sau persoanelor, reproducerea se realizeaza in plan
mental.
Uitarea.
Este un fenomen psihic opus memoriei, care consta in imposibilitatea reactualizarii
informatiilor. Se uita initial informatiile neutilizatesi detaliile, iar ulterior informatiile utile si
intreg continutul materialului pana la imposibilitatea recunoasterii, in cazul uitarii totale. Uitarea
are rol de descarcare a continutului memoriei pentru a face loc noilor informatii. Uitarea are un
rol pozitiv pentru ca degajeaza depozitul memoriei de informatii inutile sau parazite, dar are si un
rol negativ, pentru ca dezavantajeaza persoana in activitatea propriu-zisa.
-Forme ale uitarii- Uitarea Banala Cotidina se produce in cele mai diverse situatii de viata.
- Uitarea Provocata de un soc emotional, traumatism cranian, A.V.C. sau in interventii
neurochirurgicale.
- Uitarea Represiva (Isterica) are loc in cazul unor socuri emotionale puternice ca
protectie impotriva anxietatii si tensiunii emotionale.

Uitarea Regresiva are loc din cauza inaintarii in varsta si degenerarii progresive a
tesuturilor cerebrale.

-Tulburarile Memoriei
1. Hipomnezia: reprezinta diminuarea capacitatii de stocare si reactualizare a informatiilor (
depresie, traumatisme craniene, stari anxioase).
2. Hipermnezia: reprezinta cresterea exagerata a capacitatii de stocare si reactualizare a
unor informatii si detalii, specifice subiectului (tulburari maniaco-depresive, demente).
3. Amnezia: reprezinta incapacitatea de reactualizare a informtiilor, fie cele anterioare
debutului unei boli psihice, fie intreaga experienta de viata.
4. Confabulatiile: subiectul fabuleaza amintiri cu care umple anumite goluri de memorie
(apare in tulburarea maniaco-depresiva, schizofrenie, tulburare paranioda).
5. Ecmnezia: subiectul se plaseaza si traieste in trecut, pe care il confunda cu prezentul si ii
este imposibil sa stocheze informatiile prezentului (demente, depresii cronice, tulburare
paranoida).
6. Fenomenul de jamais-vu: subiectul se afla in imposibilitatea de a recunoaste informatii
anterior percepute (tulburari acute de stres, tulburari psiho-traumatizante).
7. Fenomenul de deja-vu: subiectul pretinde ca informatiile au fost anterior percepute.

18.10.2012
3 IMAGINATIA.
Este procesul psihic cognitiv superior de elaborare a unor idei si produse noi pe
baza combinarii experientelor anterioare.
Imaginatia nu este un proces psihic inascut, ea se dezvolta la copil prin intermediul jocului,
invatarii si stimularii sistematice din partea adultului. Cu cat memoria este mai fidela prin
reproducere cu atat este mai calitativa. Imaginatia nu se produce fara sprijinul memoriei, dar este
cu atat mai calitativa cu cat produsele sale au un grad ridicat de noutate si originalitate.
Imaginatia exploreaza posibilul, necunoscutul si viitorul.
-Formele ImaginatieiI. Imaginatia Involuntara.
1. Visul din timpul somnului: se produce in inconstient si se deruleaza sub forma unor trairi
intens emotionale, imagini si unete la care subiectul participa activ au este spectator. Are
loc in somnul paradoxal si dureaza intre 15,20 60 minute.
2. Reveria: este visarea cu ochii deschisi, atunci cand subiectul isi imagineaza dorinte,
impliniri si aspiratii. Este benefica pentru relaxare, dar poate fi si perturbatoare daca are
loc o satisfactie fictiva a dorintelor si aspiratiilor.
II. Imaginatia Voluntara.
1. Imaginatia Reproductiva: se produce datorita unor descrieri si stimulari verbale despre
obiecte, personaje sau situatii.
2. Imaginatia Creatoare: este cea mai valoraoasa forma de imaginatie prin crearea de idei
si produse noi care au condus la revolutionarea stiintei, tehnici si artelor.

3. Visul de Perspectiva: subiectul isi imagineaza si isi proiecteaza mental propriul viitor
(are rol puternic motivant si stimulator spre activitate).
Empatia este procedeul imaginatiei de transpunere in rolul si trairile altei persoane.
Tulburarile Imaginatiei
- Diminuarea Imaginatiei (in deficientele de intelectsi oligofrenie).
-

Exacerbarea patologica a imaginatiei (schizofrenie, paranoia si idei delirante).

Mitomania: subiectul fantasmeaza asupra propriilor realizari si doreste sa atraga si sa

mentina interesul celorlalti pentru persoana sa (mincinosii patologici).

Simularea: Subiectul falsifica adevarul cu privire la o boala organica sau psihica mimand
simptolele (depinde de imaginatia si inteligenta persoanei).

Disimularea: Subiectul neaga simptomele unei boli organice sau psihice in scopul
obtinerii unor beneficii, sustragerii de la un tratament obigatoriu sau pentru a aplica
diverse idei delirante.

Capitolul 3

Procese si Activitati Psihice Stimulatoare si Energizante

8

1. Motivatia.
2. Afectivitatea.
MOTIVATIA
Reprezinta totalitatea mobilurilor conduitei inascute sau dobandite, constientizate sau nu, de
la trebuintele simple pana la idealuri abstracte.
Motivatia este cauza interna a comportamentului si procesul psihic care orienteaza si energizeaza
comportamentul uman.
In studiul motivatiei umane este de maxima importanta trebuintele organizate in piramida
trebuintelor a lui MASLOW.

Trebuinte de
AUTOREALIZARE.

Trebuinte de AUTOSTIMA si
RESPECT.

Trebuinte de APARTENENTA si AFILIERE: afectiune

si acceptare.

Trebuinte de SECURITATE: trebuinte de securitate a vietii.

Pentru ca o trebuinta sa apara, este nevoie ca trebuinta anterioara sa fi fost indeplinita.

Trebuintele
piramida apar
si se apa,
organizeaza
de la inferior
la superior.
Ultimele
3 trebuinte
Trebuinte din
BIOLOGICE:
oxigen,
lumina, hrana,
odihna, miscare,
nevoi
fiziologice,
instincte sexuale.
9

sunt specifice fiintei umane.Ulterior acestor trebuinte Maslow a mai adaugat alte 2 tipuri
specifice omului: trebuinte de CUNOASTERE si trebuinte ESTETICE.

Formele Motivatiei.
1. Motivatia pozitiva: actiunile sunt efectuate in scopul obtinerii unor beneficii si
recompense.
2. Motivatia Negativa: actiunile sunt efectuate in scopul evitarii unor pedepse sau sanctiuni.
3. Motivatia Intrinseca: actiunile sunt efectuate in concordanta cu propriile dorinte ale
subiectului.
4. Motivatia Extrinseca: actiunile sunt dictate de persoane sau situatii exterioare
subiectului.
5. Motivatia Cognitiva: nevoia de a sti, de a cunoaste si curiozitatea pentru nou.
6. Motivatia Afectiva: nevoia de afectiune, confort emotional, integrare si valorizare.

30.10.2012
10

Optimum Motivational
1. Submotivatia subiectul subestimeaza dificultatea uniei sarcini si motivatia va fi
nesatisfacatoare astfel incat actiunea se va solda cu un esec.
2. Supramotivatia - subiectul supraestimeaza dificultatea uniei sarcini, isi mobilizeaza
excesiv motivatia cea ce va conduce la epuizarea energiei psihice sau fizice si va avea ca
efect esecul activitatii.
3. OptimMotivational subiectul apreciaza corect dificultatea sarcinii si investeste o
cantitate echilibrata de motivatie si efort personal ceea ce conduce la succesul activitatii.
In relatia motivatie performanta este important nivelul de aspiratie al persoanei care trebuie
sa fie totdeauna cu un grad mai ridicat decat posibilitatile actuale.
Dificultati de realizare a motivatiei personale:
Schimbarea, diminuarea sau perderea motivatiei personale genereaza depresie, disperare sau
chiar negarea propriei vieti, suicidul. 20% dintre cazuri sunt patologice si 80% din cazurile de
suicid au cauze sociale, personale sau profesionale.
Suicidul defensiv persoana doreste sa evadeze dintr-o situatie limita.
Suicidul Punitiv (pedeapsa) persoana foloseste suicidul ca metoda de autopedepsire sau
pedepsirea apropiatiilor.
Suicidul Fanatic (ca sacrificiu personal) are loc in fanatismul religios.
Suicidul Eutanasie persoana alege suicidul eutanasie cand este convins ca are o boala
terminala.
AFECTIVITATEA este o reactie concomitent psihica si comportamentala de conconrdarta sau
discordanta intre trairile interne ale subiectului si lumea externa.
Starile afective sunt caracterizate de polaritate pozitiva sau negativa si expresivitate (mimica,
gestica, limbaj nonverbal si modificarile starilor psiho-somatice ( tahicardie, H.T.A., h.T.A.,
paloare,tremor)).
1. EMOTIILE sunt stari afective intense si de scurta durata (bucuria, tristetea, surpriza,

teama, furia, dezgustul) de baza.

2. SENTIMENTE sunt stari afective intense, complexe si de lunga durata, se formeaza

din emotii repetate pozitive sau negative si continua sa existe in absenta obiectului sau
subiectului care le-a provocat.
Etapele formarii Sentimentelor:
11

a. Etapa de CRISTALIZARE (sentimentele incep sa se formeze).

b. Etapa de MATURIZARE (sentimentele sunt formate si pot dura ani de zile sau toata

viata).
c. Etapa de DECRISTALIZARE (sentimentele se dezintegreaza si dispar datorita unor

deceptii sau schimbarii obiectului sau subiectului investit cu sentimente .)

Sentimente complexe specific umane sunt: sentimentele morale, estetice, intelectuale.

06.11.2012
3. PASIUNILE Sunt stari afective intense si de lunga durata care acapareaza viata psihica
si activitatea individului in 2 forme: pasiuni pozitive si pasiuni negative.
- Pasiunile pozitive mobilizeaza spre atingerea unor idealuri de viata si autodevenire.
- Pasiunile negative degradeaza personalitatea si comportamentul individului.

Tulburarile Afectivitatii.
1. ANXIETATEA reprezinta teama exagerata si irationala fata de evenimente care nu sau
intamplat. (anxiolitice)
2. DISFONIA reprezinta starea afectiva negativa, caracterizata prin depresie, anxietate,
agitatie psiho-motorie.
3. EUFORIA reprezinta starea afectiva pozitiva, exagerata cu agitatie psiho-motorie si
uneori iluzii perceptive (apare in intoxicatiile cu alcool, droguri sau tulburare maniacodepresiva).
4. ANHEDONIA reprezinta lipsa placerii pentru orice fel de aspect al vietii si activitate
personala (apare in depresia cronica, schizofrenie). Hedone (greaca) = placere / curentul
hedonist.
5. FOBIA reprezinta teama irationala si nejustificata de anumite obiecte sau situatii
(claustrofobia = frica de spatii inchise / agorafobia = frica de spatii deschise).
6. LABILITATEA AFECTIVA reprezinta trecerea brusca si nemotivata prin diverse stari
afective, uneori contradictorii.
7. AMBIVALENTA AFECTIVA reprezinta prezenta simultana a 2 emotii sau sentimente
opuse ca polaritate (bucurie/tristete ; iubire/ura).
8. APLATIZAREA AFECTIVA sunt starile emotionale manifestate moderat si ideiile
sunt lipsite de emotii sau sentimente.

12

9. APATIA reprezinta starea afectiva de indiferenta si retragere din lumea exterioara.

10. IRITABILITATEA AFECTIVA reprezinta starea afectiva in cadrul careia persoana
percepe stimulii exteriori ca fiind ostili si reactioneaza prin autoagresiune sau agresivitate
verbala si fizica fata de ceilalti (apare in tulburarea de personalitate antisociala, consum
de alcool, droguri si majoritatea tulburarilor psihice .)

08.11.2012
Mecanismele Psihice Reglatorii
1. Limbajul
2. Atentia
LIMBAJUL reprezinta activitatea de comunicare interumana, realizeaza prin
intermediul limbii si al tuturor resurselor sale.
Comunicarea este procesul de transmitere de informatii conform urmatoarei
scheme:

Mesaj
E
emitator

MESAJ

R sau D

CANAL

Receptor/Destinat
ar

COD

Intre R si E va trebu sa existe intotdeauna si o Conexiune Inversa care se numeste

FEED-BACK. Limba este mijlocul natural de comunicare si vorbirea impreuna cu
scris/cititul se invata treptat prin exersari multiple in momentele de optima
interventie.
Mecanismele Vorbirii:
- Componentele Energetice (aparatul respirator si sistemul mscular aferent acestuia:
vorbirea pe inspiratie sau pe expiratie).
- Componentele Fonatoare (corzile vocale fixate in laringe).
- Componentele Dinamice si de Rezonanta (cavitatea nazala si bucala, in principal
limba si buzele).

13

Neuromecanismele responsabile pentru declansarea si reglarea limbajului sunt

centri cerebrali din jurul SCIZURII (sant) lui SYLVIUS.
Auzul FONEMATIC este auzul care sprijina aparitia si dezvoltarea limbajului initial
prin imitatie si ulterior prin controlul propriei vorbiri.
FORMELE LIMBAJULUI
I LIMBAJUL ORAL
Este forma care sta la baza vietii si activitatii sociale a omului. Maniera de a vorbii
reflecta intreaga personalitate, nivelul intelectual si nivelul cultural.
1. Monologul presupune un singur vorbitor, care adreseaza un discurs unui
auditoriu. Discursul trebuie sa influenteze auditoriu atat intelectual cat si emotional.
2. Monologul Absolut se produce in absenta unui auditoriu, depaseste sfera
normalului.
3. Monologul Interior se produce in forul interior al persoanei si are rol de
planificare si detensionare afectiva.
4. Dialogul contine un emitator si un receptor care isi schimba succesiv rolurile.
II LIMBAJUL SCRIS
Este forma culturala a limbajului, este strict reglementat de norme gramaticale,
ortografice si sintactice si reflecta mai bine nivelul gandirii decat limbajul oral.
TULBURARILE LIMBAJULUI
I Tulburarile Vorbire.
1. Logoreea cresterea ritmului ideoverbal.
2. Bradilalia scaderea ritmului ideoverbal.
3. Glosolalia cuvinte incoerente, care au semnificatie doar pentru pacient
(schizofrenie, dementa).
4. Ecolalia repetarea cuvintelor interlocutorului (dementa).
II Tulburari de Pronuntie.
1. Dislalia
Dislalia Simpla este afectat un singur sunet prin omisiune, deformare sau
substituirea lui S (SIGMATISM), R (ROTACISM).
Dislalia Polimorfa sunt afectate 2 sunete sau mai multe sunete (s si s; p si b; r
si l).
2. Balbismul (balbaiala)
Functional (cauze fizice sau neurologice).

14

Psihogen (socuri emotionale sau emotii puternice).

III Tulburarile Scris/Cititului.
1. Disgrafia deficiente in reproducerea
disortografii.
2. Dislexia dificultatii in realizarea cititului.
DISLEXO-DISGRAFIE.

limbajului

3. Agrafia incapacitatea totala de realizare a scrisului.

4. Alexia incapacitatea totala de realizare a cititului.
ALEXO-AGRAFIA.

15

scris,

prin

erori

si

ATENTIA
Atentia este fenomenul psihic de orientare si concentrare a energiei psihonervoase
in vederea desfasurarii optime a activitatii, in special a proceselor senzoriale si
proceselor cognitive.
Formele Atentiei
1. Atentia Involuntara se produce spontan datorita unor stimuli neasteptati si
puternici.
2. Atentia Voluntara se realizeaza cu efort constient si presupune exersare in
timp.
3. Atentia Postvoluntara este forma de atentie specializata in diverse domenii
de activitate si reprezinta deprinderea de a fi atent(automatizata).
4. Atentia externa stimulii declansatori se afla in mediul extern al subiectului.
5. Atentia Interna - stimulii declansatori se afla in mediul intern al subiectului
(idei, ganduri, stari afective, senzatii interoceptive).
Atentia Interna si Externa sunt complementare, nu se pot disocia, domina una sau
alta in functie de momentele activitatii.
Caracteristicile Atentiei
a. Stabilitatea Atentiei reprezinta durata de mentinere a atentie asupra
activitatii. Intre 15-20 min/copii, 40-50 min/adult.
b. Volumul Atentiei reprezinta campul atentiei si poate cuprinde concomitent
5-7 elemente.
c. Distributivitatea Atentiei reprezinta comutarea atentiei intre 2 sau mai multi
stimuli sau activitati cu conditia ca unele dintre ele sa se fi automatizat.
d. Flexibilitatea Atentiei reprezinta mobilitatea de focalizare a atentiei asupra
activitatii prezente (campul atentiei) si ignorarea stimulilor neglijabili.
Exremele Vietii Psihice: ATENTIA si SOMNUL.

16

Som
Somnul

Unde
DELTA
2Hz/sec.

Starea
de
veghe

Starea de
vigilenta

Atentia

Contemplare si
asteptare
pasiva

Explorare
generala a
mediului

Focalizare
asupra unor
stimuli

Unde ALFA

Unde BETA

Unde TETA

10 Hz/sec.
20 Hz/sec.
VIATA PSIHICA / ELECTROENCEFALOGRAMA
(E.E.C sau E.E.K.)40 Hz/sec.
nul reprezinta ruperea contactului cu realitatea si inactivitate totala pe ipostaza
inconstienta a psihicului.
Somnul poate fi monifazic (o singura perioada de somn) sau polifazic (mai multe
perioade scurte de somn, la copii mici si mla animalele superioare).
Exista 2 tipuri de somn in cadrul aceleasi perioade de somn:
Somnul Lent Profund are rol restaurator, odihnitor si fortifiant pentru
organism, dar mai putin pentru creier.
- Somnul Paradoxal R.E.M. (rapid aye movement) in aceasta faza a
somnului apar si se desfasoara visele; are un rol restaurator asupra
resurselor cerebrale si stimuleaza formarea memoriei de lunga durata
(M.L.D.).
Pe E.E.C. se poate diferentia activitatea bioelectrica a creierului sub forma undelor
cerebrale. Rolul biologic al somnului este de refacere organica si cerebrala iar lipsa
indelungata a acestuia se manifesta prin tulburari senzoriale (vaz, auz), iritabilitate,
incapacitatea memoriei, tremor, cresterea sensibilitatii la durere. Pe durata
somnului la nivelul creierului se pastreaza totusi portiuni active care sprijina
declansarea trezirii.
-

15.11.2012
ADHD (Attention Deficit and Hyperactiveity Disorder/Deficit de Atentie si
Tulburare Hiperkinetica)
ADHD defineste imposibilitatea concentrarii atentiei asupra unuei activitatii si
hiperactivitate. Debuteaza in copilarie, este diagnosticat intre 7 si 12 ani si este
cauzat de fumat si consum de alcool in timpul sarcinii. Apare majoritar la sexul
masculin comparativ cu feminin in raport de 4:1. Tratamentul se instituie imediat
dupa diagnosticare care poate compensa ADHD catre varsta adulta. In lipsa
tratamentului ADHD creaza dificultati de adaptare familiala, scolara si sociala,

17

marginalizare si
infractionalitate.

respingere

si

predispune

catre

delicventa

juvenila

si

Simptome:
-

imposibilitate de concentrare a atentiei asupra activitatilor de joaca,

invatare si lucru.
Hiperactivitate si impulsivitate care favorizeaza implicarea in actiunii
riscante fara posibilitatea de evaluare a riscurilor.
Imposibilitatea de respectare a instructiunilor, normelor si regulilor.
Evitarea activitatilor care presupun efort sustinut.
Logoree, incapacitatea de relationare pozitiva, tulburari de invatare
scolara si accese de furie.

Tratamentul consta in terapie combinata adica medicamentatie (STRETTERA) si

psihoterapie.

18