UniversitateaPolitehnicBucureti

Turnareamaterialelormetaliceneferoasespeciale
Aliajeneferoase special turnate cu baza de Au/Pt/Ag

Student: Dragu Andrei tefan

Grupa: 1042 C

2014-2015

Cuprins

METALE SI ALIAJE NOBILE

1.1. Introducere
Metale nobile sunt considerate a fi aurul, platina, paladiul, iridiul, rhodiul, osmiul si
rhuteniul. Denumirea de metale nobile este caracterizata de faptul ca au rezistenta la
coroziune foarte buna si isi mentin culoarea metalica stralucitoare in timp.
Argintul nu face parte din categoria metalelor nobile, in schimb este inclus in grupa
metalelor pretioase, fiind utilizat cu succes in producerea lipiturilor si aliajelor nobile.
Metalele si aliajele nobile sunt utilizate cu succes in producerea electrozilor, implantelor,
acoperiri superficiale si lucrari dentare restaurative.
Aliajelemetalicesuntmaterialetehnicealctuite din dousaumaimulteelementechimice,
dintre care pondreaceamai mare o au metalele, care prezintcaracteristcimetaliceevidente.
Elementele care intrncompoziiaaliajelor se numesccomponeni, celmai important
dintreacesteafiindmetalul
de
baz,
altelefiindelementeleprincipale
de
aliere,
iarcelelaltesuntelementelesecundare de aliere.
Pelngmetalul de bazielementele de alierealiajeleindustrialeconinimpuriti care
provin din materiaprimsau au fostintroduse accidental nprocesele de elaborareiturnare.
nfuncie de influenape care o au acestea se pot grupan: - impuritineutre, care nu
influeneaznefavorabilcalitateaaliajelori a crorconcentraienaliaj nu este strict limitat; impuritinocive, care nrutescproprietilei care trebuie eliminate pncndconinutullor
se reduce sub limitamaximadmisibil.
Aliajeleneferoasereprezint
o
categorieimportant
de
materiale
care
suntutilizatenmajoritateadomeniilortehnicedintre care amintim: industriaconstructoare de
maini,
industrianavala,
industriachimic,
aeronauticiastronautic,
electrotehnicielectronic, energetic etc. Prinnoiunea de aliajeneferoase se inelege,
nsens general, totalitateaaliajelor care nu au ca element de bazfierul, iarnsensrestrns,
totalitateaaliajelorlargutilizatentehnic care au cabazmetaleneferoasecomune cum ar fi:
cuprul, aluminiul, magneziul, zincul, plumbul, staniul etc. i care nu fac parte din
metaleleneferoase rare sauscumpe. Celelaltealiajeneferoasesuntcunoscutecaaliaje speciale,
cu utilizriexprese, de celemaimulteori cu denumirispecifice.
Domeniile de aplicare ale metalelorialiajelorneferoasesunt determinate nprimulrnd de
proprietilelorspecifice care gsesc o anumitcoresponden cu complexitateacerinelor
practice din diverse domeniitehnice. Prinprismasatisfaceriiacestorcerinealiajeleneferoase de
turntorie, complexesaumaipuincomplexe, nu i-au gsitnlocuitori ,faptce le
pstreazimportanadeosebit de care s-au bucuratpnnprezent.
1.2. Aurulialiajele sale
Aurul pur este un metal moale maleabil si ductil, care are o culoare galben-intens si un
luciu metalic puternic. In stare pura aurul este cel mai ductil si maleabil metal; el poate fi
laminat in foite subtiri cu grosimea de 0,6 microni.

Proprietatilefizico-mecanice ale aurului:

sistemul de cristalizare: CFC
densitatea: 18,269 kg/cm3
calduraspecifica: cp = 23,69 + 12,23.10-4 T.Kcal/at.grad
coeficientul de dilataretermica: a = 45.10-6 / K
temperatura de topire: 1063,9oC
temperatura de fierbere: 2710oC
tensiuneasuperficiala la temperatura de topire este 1128 dyne/cm
rezistivitateaelectricaesteredusa: r = 2,19 mWcm

Proprietatichimicesielectrochimice
Aurul, practic nu se oxideaza in atmosfera de oxigen, halogeni uscati, fosfor si sulf. De
asemenea nu se dizolva in solutii de acizi diluate sau concentrate (HCl, H2SO4, HNO3). Se
poate dizolva intr-un amestec de acid azotic si clorhidric (apa regala), cand formeaza AuCl3.
Aurul poate fi purificat prin rafinare, pana la un grad foarte inalt de purificare (99,9999%
Au). Puritatea aurului comercial se exprima in carate (k) sau in finete, asa cum se prezinta
in tabelul1
Tabelul 1. Compozitii de aur exprimate in carate, procente si finete
Caratajul

Cantitatea de
aur continuta

[k]
24
22
20
18
16
14

Greutatea
procentuala a
aurului

Finete
Parti/1000

[x/24]

[%]
100,0
91,7
83,3
75,0
66,7
58,3

24/24
22/24
20/24
18/24
16/24
14/24

1000,00
916,66
833,33
750,00
666,66
583,33

Fractii
1,000
0,916
0,833
0,750
0,666
0,583

Aurul metalic de puritate comerciala ridicata are slabe proprietati mecanice, motiv pentru
care in majoritatea aplicatiilor tehnice si medicale se utilizeaza aliaje pe baza de aur. In
tabelul2 se prezintaunele proprietati fizice si mecanice ale aurului turnat ca metal pur si aliat,
precum si ale aurului prelucrat in foite micronice.
Tabelul 2.Uneleproprietatifizico-metalice ale aurului sub diverse forme de prelucrare
Duritate

[g/cm3]

HV [kg/mm2]

19,3
-

28
60
85(HB)

[MPa]
105
240
395

15,6

135

425

30

19,1

60

250

13

Starea fizica
Aur turnat de 24 K
Aur turnat de 22 K
Aur pentru monede
Aliaj reprezentativ de aur
turnat (cu 75% Au)
Foita de aur produsa prin
deformare plastica

Rezistenta la
tractiune

Densitate

Alungirea
[%]
30
22
30

Literatura de specialitateprecizeaza de altfel care sunt cerintele unor aliaje metalice pentru
a fi utilizate in domeniul medical, asa cum se mentioneaza mai jos:
- interval de topireredus, manifestat prin gruparea curbelor solidus-lichidus pe
diagrama de echilibru;
- rezistentamecanica, duritatesi alungire corespunzatoare ca valori;
- rezistenta la coroziuneachimica si electrochimica in mediul fiziologic in care
lucreaza.
In scopulasigurariicerintelor mentionate mai sus, aliajele binare cu aur au fost modificate
structural, prin adaugarea de noi elemente metalice care sa le imbunatateasca proprietatile
rezultand astfel aliaje complexe, asa cum sunt prezente in tabelul3.
Aliajul
NOBIL
AuAgPt
Au-CuAgPd-I
Au-CuAgPd-II
SEMINOBIL
AuCuAgPd III
AuAgPdIn
PdCuGa
AgPd

Au

Ag

Cu

Pd

Pt

Sn

Alte metale

78,1
76,0
56,0

11,5
10,0
25,0

10,5
11,8

2,4
5,0

9,9
0,1
0,4

1,0
1,7

40,0
20,0
1,0
-

47,0
38,7
69,0

7,5
15,8
-

4,0
21,0
75,1
25,0

1,5
3,8
3,3

In = 16,5
Ga = 10,1
In = 2,3

Tabelul3.Compozitiachimicatipicapentru aliajele nobile si seminobile, in procente de greutate

1.3. Platinasimetaleleplatinice
Platina este un metal alb-albastrui, avand punctul de topire de 1772oC si densitatea 21,45
g/cm3. este un metal cu o anumita duritate, ductil, si maleabil, si poate fi tras in folii sau in
fire.
Platina este un element de aliere esential pentru aliajele cu aur, caruia ii imbunatateste
duritatea si elasticitatea, adaugandu-se in aceste aliaje pana la 10%.
Din grupa elementelor platinice mai fac parte: paladiul-Pd, iridiul Ir, rutheniul- Ru, si
rhodiul Rh; aceste metale sunt utilizate ca elemente de aliere in aliajele nobile si seminobile.
Metalele platinice se caracterizeaza prin rezistenta ridicata la coroziune si activitate
catalitica, proprietati mecanice ridicate si rezistenta excelenta la uzura, proprietate pentru care
sunt recomandate ca aliaje stomatologice.
Se disting urmatoarele calitati de platina:
- platinatehnicpura cu titlul 99,5% avand ca principale impuritati metale platinice, Au si
Ag;
- platinachimicpura cu titlul 99,9%, care contine 500 p.p.m. elemente platinice (Pd, Ir,
Rh) si 500 p.p.m. Au, Ag si alte metale;
- platinafizicpura cu titlul 99,99% avand ca impuritati numai metale platinice.
Principalele aliaje cu elemente platinice sunt cele utilizate in domeniul dentar, in aliaje cu
aur, argint, cupru.
1.4. Argintulsialiajele sale
Argintul face parte din grupa metalelor pretioase si constituie un important metal de aliere
cu aurul si paladiul.
Argintul ca metal pur nu este utilizat in domenii medicale si stomatologice (in special)
datorita formarii sulfurii de argint (Ag2S) de culoare neagra, care se depune pe suprafata
metalului aflat in medii biologice.

Argintul metalic este situat in grupa I a tabelului lui Mendeleev, alaturi de aur si cupru, si
are urmatoarele caracteristici fizico-mecanice: masa atomica 107,88, densitatea la 200C este
10,5 g/cm3 (la 10000C densitatea este de 9,39,6 g/cm3); temperatura de topire 960,50C;
temperatura de fierbere 21950C; caldura latenta de topire 105,7 KJ/Kg; conductibilitatea
termica 418,5 W/0Cm, coeficientul de dilatare liniara 2,06x10-5/ 0C la 200 C; rezistivitatea
electrica 1,59x10-6 cm, rezistenta la rupere la tractiune r de13,814,4 daN/mm2. Modulul
de elasticitate E=8160 daN/mm2, alungirea relativa A=4850%; duritatea Brinell HB=25
daN/mm2.
In stare lichida, argintul dizolva o cantitate mare de oxigen, formand oxidul Ag2O care
cristalizeaza in reteaua cubica, avand densitatea 7,14 g/cm3.
Argintul rafinat sub forma de lingouri si granule de puritate ridicata are compozitia
chimica prezentata in tabelul4. Datorita duritatii sale reduse si a faptului ca este atacat de
saliva din cavitatea bucala si de elementele serului fiziologic (hidrogen sulfurat), nu se
utilizeaza in stare pura in protezare.
Tabelul4. Puritatea si domeniile de utilizare ale argintului rafinat
Sortimentul si
domeniul de
utilizare

Marca

S.A.-1

S.A.-2

Continutul, in % argint

si impuritati

lingouri 5..8kg si
granule 1..20mm
pentru utilizari
medicinale
lingouri de 28-30 kg
si granule 1..20 mm
pentru aliaje de
mare puritate

99,9 Cu, Bi, Pb, Fe, Te= 0,01

99,980 Pt, Pd = 0,002

Cu, Bi, Fe, Pb, Te = 0,017

Aliajele de argintAceste aliaje se clasifica dupa domeniile de utilizare in urmatoarele

categorii: aliaje pentru contacte electrice, aliaje de lipit, aliaje pentru bijuterii, aliaje dentare si
aliaje pentru monede.
Aliajele pentru contactele electrice se caracterizeaza prin conductibilitate electrica
ridicata, rezistenta buna la coroziune, duritate mare si plasticitate redusa. Principalele aliaje
pentru contacte electrice fac parte din sistemele Ag-Cu, Ag-Ni si Ag-Pd.
Compozitia chimica si unele proprietati ale acestor aliaje sunt prezentate in tabelul5.
Tabelul 5.Compozitiachimicasi cateva caracteristici ale aliajelor de argint pentru contacte
electrice
Punct de
ElectroCompozitia % Densitatea
topire
conductibilitatea la
Marca
rest Ag
g/cm3
200C m/mm2
0
C
Ag Cu3
AgCu5
AgCu10

Cu 3
Cu 5
Cu 10

10,4
10,4
10,3

900
865
779

54
51
50

AgNi0,15
AgPd
AgPd30
AgCu20

Cu 20
Ni 0,15
Pd 18..40
Pd 30

10,2
10,5
10,9

779
960
1160

49
58
5
6,5

Aliajelepentrulipitfac parte din sistemele: Ag-Cu, Ag-Mn, Ag-Cu-Zn, aliaje Ag-Cu-Sn,

etc., cateva compozitii de aliaje sunt prezentate in tabelul 6.
Tabelul 6. Compozitia unor aliaje de lipit pe baza de argint

Denumirea aliajului
SILVALOY 100
105
254

Compozitia chimica in %
92,5 Ag; 7,3 Cu; 0,2 Li
45 Ag; 30 Cu; 12 Zn; 13 Mn
60 Ag; 30 Cu; 10 Sn

2. Aliajenobilepentruturnare
Standardizareaamericanapentrualiaje stomatologice ADA imparte aliajele dentare in
trei clase:
aliaje nobile (high noble), cu un continut de metale nobile 60% (procente
gravimetrice);
aliaje seminobile (noble), cu un continut de metal nobil cuprins intre 25 50%;
aliaje nenobile (predominantly base metal) cu un continut de metale nobile < 25%.
Compozitia aliajului determina culoarea astfel: daca paladiul este mai mare de 10%,
culoarea va fi gri-metalic ca in cazul aliajelor PdCuGa si AgPd. In rest aliajele au culoarea
galbena cu diverse nuante.
Proprietatile fizico-mecanice ale aliajelor nobile pentru turnare suntprezentate in tabelul 7.
Tabelul7.Proprietatilefizicesimecanice ale aliajelor nobile
Tsolidus Tlichidus
Aliajul

Densitate
Culoare

[ C]

Limita
curgere
moale/dur

[g/cm ]
[MPa]

1045
910
870

1140
965
920

AuCuAgPd-III

865

925

AuAgPdIn

875

PdCuGa
AgPd

1100
1020

Duritatea
Vickers
moale/dur

[ C]

AuAgPt
AuCuAgPd-I
AuCuAgPd-II

Alungirea
moale/dur

[kgf/m ]

NOBIL
18,4
15,6
13,8

420/470
270/400
350/600

15/9
30/12
30/10

175/195
135/195
175/260

SEMINOBIL
12,4

325/520

27,5/10

125/215

11,4

300/370

12/8

135/190

10,6
10,6

1145
260/320

8
10/8

425
140/155

Galben
Galben
Galben

Galben
Galben1035
stralucitor
1190
Alb
1100
Alb

[%]

3. Aliajenobilemaleabileprelucrate prin deformare plastica

6

Aceastagrupa de aliaje se gaseste in comert sub forma de semifabricate laminate sau trase
in sarma, banda, etc. Aliajele deformabile sunt utilizate in protezarea dentara prin lipire pe o
lucrare preexistenta, sau pot fi inglobate intr-un aliaj turnat. Structura aliajelor prelucrate prin
deformare plastica este superioara aliajelor turnate, prin finetea si orientarea cristalelor si prin
fibrajul rezultat in urma deformarii plastice. Compozitia chimica pentru aliajele nobile
(maleabile) este prezentata in tabelul8. conform specificatiei ADA.
Tabelul8Compozitiachimicaa aliajelor dentare metalice in procente de greutate
Au

Ag

Cu

Pd

Pt

Alte
elemente

PtAuPd

27

27

45

AuPtPd

60

15

24

1,0% Ir

AuPtCuAg

60

8,5

10

5,5

16

AuPtAgCu

63

14

14

AuAgCuPd

63

18,5

12

1,5% Zn

39

16

43

Aliajul

*PdAgCu

* Nu este un aliaj nobil, dar este utilizat in lucrari dentare alaturi de cele nobile

Proprietatile aliajelor deformabile se refera la culoare, curba solidus, limita de curgere,

alungirea, etc. punctele de pe curba solidus trebuie sa aiba valori ridicate pentru a nu se topi in
procesul de lipire a sarmelor sau a ceramicii, precum si pentru a-si mentine structura
cristalina. Culoarea metalica alba este data de continutul de platina si paladiu pentru aliajele
cu cupru scazut, si galbena pentru cele cu cupru ridicat. In tabelul9. sunt prezentate
principalele proprietati ale aliajelor dentare maleabile.
Tabelul9Uneleproprietatifizico-mecanice ale aliajelor dentare maleabile
Aliajul

Temp
solidus

Limita
curgere
moale/dur

Culoare

[ C]
PtAuPd

[MPa]

Alungirea
moale/dur
[%]

Duritatea
Vickers
moale/dur
2

[kgf/m ]

1500

Grimetalic

750

14

270

1400

Grimetalic

450

20

180

1045

Grimetalic

400

35

190

AuPtAgCu

935

Galben

450/700

30/10

190/285

AuAgCuPd

875

Galben

400/750

35/8

170/260

1060

Grimetalic

515/810

20/12

210/300

AuPtPd
AuPtCuAg

PdAgCu

4. Aliaje de lipitpentru lucrari dentare nobile

Unelelucraridentare se realizeaza prin doua sau mai multe componente, care sunt
solidarizate prin lipire, cu utilizarea unor aliaje de lipit. Daca asamblarea se poate realiza pana
la temperatura de 425oC, procesul se numeste lipire moale sau lipire. Daca sunt necesare
temperaturi mai mari de 425 oC operatia se numeste lipire tare sau brazare.
In lucrari stomatologice sunt utilizate doua clase de aliaje de lipit: aliaje din aur pentru
lipirea coroanelor si puntilor dentare, si aliaje din argint utilizate pentru aplicatii ortodontice.
In tabelul10. sunt prezentate compozitiile tipice si temperatura de fuziune pentru aliaje de lipit
cu aur.
Tabelul10.Compozitiachimica si temperatura de fuziune pentru aliajele de lipit din aur
Compozitia chimica in % greutate
Aliajul
Au

Ag

Cu

Sn

Zn

Temp
de
fuziune
o

[ C]
Aliaj 1

80,9

8,1

6,8

2,0

2,1

868

80,0

3-8

8-12

2-3

2-4

746861

Aliaj 3

72,9

12,1

10,0

2,0

2,3

835

Aliaj 4

65,0

16,3

13,1

1,7

3,9

799

60,0

1232

1222

2-3

2-4

724835

45,0

3035

1520

2-3

2-4

691816

Aliaj 2

Aliaj 5
Aliaj 6

5. Elaborarea, turnareasiprelucrarea metalelor si aliajelor nobile

Datoritarezistenteiridicate la oxidare metalele nobile se pot elabora si turna cu pierderi
mai reduse decat alte metale. Pierderile de metale nobile la elaborare si turnare pot fi sub
forma de:
pierderi cu zgura, fondanti, fluxuri de protectie, captuseala cuptorului;
pierderi prin volatilizare;
Pierderile de metale depind de urmatorii factori:
afinitatea metalelor fata de oxigen;
densitatea metalelor si aliajelor (cu cat densitatea este mai mica cu atat gradul de
oxidare si volatilizare este mai ridicat);
raportul dintre temperatura de incalzire la topire si turnare si temperatura de
fierbere;
durata topirii si turnarii (cu cat aceasta este mai mare cu atat se maresc pierderile
prin oxidare si volatilizare).

5.1 Tehnologiisiinstalatii pentru elaborarea si turnarea metalelor si aliajelor

pretioase
Pentruelaborareaacestorsisteme metalice se recomanda utilizarea cuptoarelor electrice cu
inductie in creuzet deschis sau sub vid. Cuptoarele deschise se folosesc in special pentru
elaborarea unor cantitati mici de metale si aliaje pe baza de argint si aur. Cuptoarele cu vid se
utilizeaza mai ales pentru elaborarea platinei si aliajelor platinice.
Avantajele elaborarii in cuptoare sub vid constau in obtinerea materialului metalic cu
densitatea mai mare, cu continut redus de oxigen si alte gaze, se micsoreaza pierderile de
metale in zgura, se obtin aliaje cu o compozitie chimica precisa si cu proprietati fizice si
mecanice imbunatatite. Cuptoarele se construiesc la capacitati mici pana la 5 kg; cu presiuni
remanente sub vid de1 mmHg. Se recomanda in cazul acestor cuptoare ca atat elaborarea cat
si turnarea metalului (aliajului) sa se faca sub vid.
La elaborarea metalelor si aliajelor pretioase este necesar sa se tina seama de gradul de
volatilizare care poate conduce la pierderi importante de metal. Metalele pretioase se
volatilizeaza la temperaturi sub cea de fierbere iar uneori sub temperatura de topire. Argintul
de exemplu avand temperatura de topire 960,50C si de fierbere 21950C, incepe sa se
volatilizeze in vid inca de la temperatura de 8500C. La ridicarea temperaturii peste 10550C
pierderile de argint cresc brusc prin volatilizare. In lipsa protectiei metalului lichid, pierderile
de metal se datoreaza formarii oxizilor la temperaturi ridicate (mai ales in cazul argintului).
Metalele si aliajele nobile in stare lichida au tendinta de dizolvare a gazelor. De exemplu
aurul lichid poate dizolva pana la 7,8 parti aer la 1000 parti metal. De asemenea un volum de
aur lichid poate dizolva 3746 volume de hidrogen atomic si 3346 volume de oxigen.
Din considerentele tehnice prezentate mai sus, metalele si aliajele nobile se elaboreaza in
conditii de protectie a topiturii contra oxidarii si dizolvarii gazelor prin utilizarea mediilor si
fluxurilor de protectie.
Ca medii de protectie pot fi utilizate: vidul, argonul, heliul si azotul. Ca fluxuri de
protectie (care sunt mai ieftine si usor de procurat si utilizat) se folosesc:
carbunele de lemn (mangalul) care este un bun izolator si reducator fata de oxigen,
el se utilizeaza in stare combinata de culoare rosie, in bucati de 10-20 mm;
boraxul Na2B4O7 in stare uscata cu eliminarea apei de constitutie (5 molecule de
apa) la 4500C. Cantitatea de borax utilizata reprezinta 1% din masa incarcaturii, cu un strat de
protectie de 10-15 mm.
amestec de borax si mangal in proportie de 1:1, cand are loc dezoxidarea topiturii
si zgurificarea oxizilor formati conform reactiilor:
C + O2 = CO2
C + 2MeO = CO2 + 2Me
Na2B4O7 + MeO = 2NaBO2 + Me(BO2)2
Na2B4O7+Me2O = 2NaBO2 + 2MeBO2
amestec de carbonat de sodiu si borax in proportie de 1:1,4 in stare calcinata.
Dezoxidarea aliajelor nobile se realizeaza prin precipitare cu fosfor, litiu, zinc, cadmiu,
etc. Cuprul fosforos este cel mai utilizat dezoxidant pentru aliajele de metale nobile. Acest
dezoxidant se poate utiliza numai in cazul aliajelor care contin cupru in compozitia lor
conform reactiilor:
5[Cu2O] + 2Cu3P = 16[Cu] + P2
P2O5 + Cu2O = 2 CuPO3
Cuprul fosforos se introduce in topitura in stare uscata in bucati, in portii: 75% la topire
si 25% inainte de turnare.

Cea mai mare parte a productiei de metale si aliaje nobile se toarna in lingouri in vederea
deformarii plastice. Sub forma turnata sunt utilizate aliaje din aur si argint pentru bijuterii si
proteze dentare.
Turnarea protezelor dentare se efectueaza in forme uscate si calcinate la 400-7000C din
amestecuri de gips + cuart sau gips + cristobalit.

5.2 Tratamentetermiceaplicate metalelor si aliajelor nobile

Argintul, aurul si aliajele lor de tip solutie solida sunt caracterizate prin bune
proprietati de deformare plastice la cald si la rece, tratamentul termic care se aplica este
de recoacere, de recristalizare, pentru obtinerea maleabilitatii maxime.
Aliajele aurului sunt susceptibile la durificarea structurala prin tratamente de
calire-revenire. Aliajele dentare Au-Ag-Cu-Pd-Pt se calesc la 700-8000C apoi se supun
imbatranirii la 250-4500C, timp de 30 minute, cand se obtine o crestere a proprietatilor de
rezistenta cu 30-50% fata de starea turnata recoapta. Platina si aliajele sale cu structuri de
solutii solide continue izomorfe, se pot deforma plastic atat la rece cat si la cald. Tratamentul
termic cel mai des folosit fiind recoacerea de recristalizare cand nu se imbunatatesc
caracteristicile mecanice, dar se imbunatateste sensibilrezistenta la coroziune.
6. Bibliografie

http://www.rasfoiesc.com/educatie/fizica/METALE-SI-ALIAJE-NOBILEAurul-83.php
Aliajeneferoase de turnatorie IoanCarcea, MateiGherghea

10