Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
6 CREDITUL SI DOBANDA
1. CREDITUL
2. DOBANDA
1. CREDITUL
DEFINIREA SI FUNCTIILE CREDITULUI
a)
b)
c)
d)
Definirea creditului poate fi realizat prin luarea n considerare si corelarea celor trei abordri :
creditul ca ncredere;
creditul ca expresie a relatiilor de redistribuire;
creditul ca form a relatiilor de schimb, ceea ce poate duce la urmtoarea formulare:
Creditul reprezint o categorie economic ce exprim relatii de repartitie a unei prti din PIB sau
din venitul national, prin care se mobilizeaz si se distribuie disponibilittile din economie si se
creeaz noi mijloace de plat, n scopul satisfacerii unor nevoi de capital si al realizrii unor
obiective ale politicii economice.
In esent, creditul reprezint schimbul unei valori monetare actuale contra unei valori monetare
viitoare.
Continutul si semnificatia acestui concept rezulta si din functiile care sunt atribuite creditului:
o prim grup de opinii abordeaz functiile creditului n acelasi mod ca si functiile finantelor,
respectiv functiile de repartitie si control. Potrivit acestei idei, relatiile de credit fac parte din
relatiile financiare n sens larg;
o a doua grup de opinii consider trei functii caracteristice ale creditului (cele dou
precedente) plus functia de emisiune;
a treia grup analizeaz functiile creditului ca: functie de mobilizare si functie de
redistribuire;
a patra grup de opinii apreciaz creditul prin aceea c este nsotit permanent de dobnd,
atribuindu-i-se functia de purttor de dobnd.
ELEMENTELE RAPORTURILOR DE CREDITARE
c)
d)
e)
Diversitatea formelor sub care se manifest creditul n economie a impus utilizarea mai multor
criterii semnificative de clasificare.
Cea mai important clasificare, n functie de natura economic si participantii la relatia de
creditare, distinge formele creditului:
A. Creditul comercial reprezint creditul pe care si-l acord agentii economici la vnzarea
mrfii sub forma amnrii pltilor.
Creditul comercial se manifest sub dou forme:
- creditul cumprtor
- creditul vnztor.
Creditul cumprtor:
se manifest sub forma pltilor n avans;
aceste credite apar ca o prefinantare de ctre beneficiari a produselor pe care
intentioneaz s le achizitioneze;
sunt frecvente n ramuri precum agricultura si constructiile de locuinte.
Creditul vnztor:
are ca obiect vnzarea mrfurilor cu plata amnat.
In prezent, n trile dezvoltate creditele comerciale reprezint ntre 10% si 30% din datoriile
ntreprinderilor si reprezint un instrument de promovare si de reducere a cheltuielilor cu plata
dobnzilor. Pe baza creditelor comerciale primite se pot reduce solicitrile de credite bancare sau
se poate amplifica cifra de afaceri.
B. Creditul bancar
Participantii la creditul bancar sunt reperzentati la modul general, de un agent nebancar
(productorul sau agentul economic), pe de o parte, si banc, pe de alta.
Creditul bancar prezint avantajul unei mai mari flexibilitti comparativ cu cel comercial,
ntruct sumele disponibile pot fi orientate ctre diferite forme de activitate economic.
Intre creditul comercial si cel bancar exist o puternic legtur, n sensul c uneori creditul
comercial se poate transforma n credit bancar, sau acesta poate constitui suport al acordrii unui
credit comercial.
Activitatea de creditare se poate realiza prin folosirea mai multor metode:
avansuri n cont curent sunt credite pentru acoperirea unor goluri de cas; nu au
destinatie prestabilit si din acest motiv sunt denumite credite de trezorerie; sunt garantate prin
starea de bonitate a clientului;
linia de credit simpl reperzint nivelul maxim al creditului care se poate acorda unui
client, ntr-un cadru prestabilit;
linia de credit confirmat semnific suma ce poate fi acordat sub form de credit si
care este consemnat ntr-un document scris, convenit de banc;
linia de credit revolving este un mecanism de creditare care presupune c, pe msur ce
au fost rambursate creditele anterioare, se acord noi credite, fr ntocmirea de noi documente;
credite cu destinatie special sunt cele pentru constituirea de stocuri sezoniere privind
materiile prime agricole, creditele pentru productia de conserve ori pentru stocarea unor
materiale de constructii.
C. Creditul de consum
Reprezint vnzarea cu plata n rate a unor bunuri de consum personal, de folosint ndelungat
si de mare valoare (mobil, autoturisme, articole de uz casnic).
Intre creditul de consum si creditul bancar exist strnse legturi, n sensul unor raporturi de
determinare.
Pentru plata n rate, comerciantii recurg la credite bancare.
In conditii de insolvabilitate, cumprtorul este obligat s restituie bunurile, iar uneori, n functie
de clauzele contractuale, nu se mai pot recupera nici ratele achitate.
D. Creditul obligatar
Constituie o form a creditului contractat de stat prin lansarea titlurilor de mprumut (obligatiuni,
bonuri de tezaur) n scopul acoperirii deficitului bugetar.
In economiile moderne, creditul obligatar detine o pondere important, care se msoar ca
pondere a datoriei publice fat de produsul intern brut.
Imprumuturile obligatare se pot diferentia prin caracteristicile acestora, astfel:
modalitti de lansare;
modalitti de rambursare;
tipuri de obligatiuni.
Din punct de vedere al modalittilor de lansare se remarc:
emisiunea de obligatiuni si distribuirea direct de ctre organismul emitent;
emisiunea de obligatiuni si lansarea prin intermediul unui sindicat sau consortiu format din
bnci comerciale si institutii financiare.
Ca modalitti de rambursare se pot distinge:
rambursarea prin anuitti constante;
rambursarea prin amortismente constante (serii egale);
rambursarea la sfrsitul perioadei;
rambursarea prin tragere la sorti.
Ca tipologie a obligatiunilor se remarc:
obligatiuni cu venit fix;
obligatiuni indexabile;
obligatiuni cu rata variabil a dobnzii;
obligatiuni convertibile n actiuni;
obligatiuni cu cupon reinvestit.
Principala form de existent a creditului obligatar o reprezint creditul public. Rambursarea
acestui credit se face din fonduri speciale de amortisment al datoriei publice, din surse bugetare
curente sau din excedente bugetare.
E. Creditul ipotecar
Reprezint un credit garantat cu propietti imobiliare sub forma cldirilor (n special n mediul
urban) sau de natura terenurilor (n mediul rural).
Dup calitatea debitorului se face distinctie ntre creditele acordate persoanelor fizice
(particulare) si cele acordate persoanelor juridice.
Persoanelor fizice (particulare) li se acord urmtoarele forme de credit:
- credite de trezorerie , ntlnite n cazul n care bncile dau posibilitatea efecturii unui volum de
plti din contul curent care depsesc nivelul disponibilittilor existente;
- credite pentru constructii de locuinte, pe termen lung, cu garantii ipotecare;
- credite pentru consum destinate procurrii unor bunuri care se pltesc n rate;
- credite pentru studii, se acord pentru ntretinerea studentilor si acoper, ca nivel taxele anuale
pltite de acestia
- liniile de credit pentru crtile de credit, utilizarea crtilor de credit ca instrumente de plat a
impus ca bncile, n functie de bonitatea fiecrui client, s stabileasc un plafon debitor pn la
care s fie onorate pltile fcute prin crtile de credit, chiar dac nu exist disponibil n cont.
Creditele acordate persoanelor juridice (agentilor economici) pot aprea sub urmtoarele forme:
- credite de exploatare destinate acoperirii cheltuielilor ce tin de activitatea curent de productie
si de circulatia mrfurilor;
- credite de echipament (de investitii) se acord pe termen mijlociu si lung, fiind destinate
constructiilor de locuinte si obiective industriale;
- credite speciale, care se utilizeaz pentru finantarea subscrierii de titluri de credit si pentru
finantarea agentilor de burs;
- credite de mobilizare, obtinute de agentii economici n urma scontrii cambiilor.
Din punct de vedere al calittii debitorului si creditorului, se face distinctia ntre:
- creditul privat, n care participantii la raportul de credit sunt subiect de drept privat;
- creditul public, n cadrul cruia debitorul reprezentat de stat, care se mprumut pe piata
intern, pentru acoperirea deficitului bugetar. In acest caz, populatia n ansamblul su si agentii
economici apar n calitate de creditori.
Dup natura garantiilor se intlnesc urmtoarele forme de credite:
- credite reale;
- credite personale.
Creditele reale sunt cele pentru care garantia se prezint sub form de:
- garantie imobiliar, concretizat ntr-un contract de ipotec asupra terenului sau cldirilor;
valoarea unei asemenea garantii este superioar mrimii creditului; n cazul n care creditul nu se
ramburseaz, creditorul intr n posesia garantiei pe care o valorific, recuperndu-si suma
mprumutat;
- garantie mobiliar, care const n valori mobiliare, de natura titlurilor de credit, sau n alte
valori materiale (metale pretioase, bunuri); n cazul nerambursrii mprumutului, debitorul este
deposedat de garantie.
Creditele personale au la baz garantii morale, care se pot prezenta astfel:
- credite n alb, acordate unei persoane fizice fr nici o formalitate;
- credite personale cu gaj individual, caz n care o tert persoan garanteaz rambursarea cu
propria-i rspundere moral;
- credite personale cu gaj colectiv, ntlnite atunci cnd mai multe persoane garanteaz
rambursarea, cu rspunderea moral.
Dup modul de rambursare, se face distinctia ntre:
- credite neamortizabile, pentru care rambursarea se face integral la scadent;
- credite amortizabile, caz in care rambursarea se face n transe egale sau neegale, formate din
rate de rambursat si dobnzi.
Dup termenul de rambursare, se remarc:
- credite pe termen scurt, pe perioade care nu depsesc 12 luni. Aceast reprezint forma curent
a creditului la banc, ntruct corespunde exigentei de lichiditate impuse bncilor;
- credite pe termen mediu, a cror durat de rambursare este de la 1 an la 5 ani, se acord pentru
activitatea de export-import ori pentru activitatea de investitii;
- credite pe termen lung, a cror durat de rambursare depseste 5 ani, se ntlneste n cazul
creditelor pentru constructii de locuinte si a creditelor obligatare.
2. DOBANDA
CONCEPTUL SI FORMELE DOBANZII
Dobnda poate fi definit ca reprezentnd o form de remunerare a creditului de ctre debitor,
pentru folosirea capitalului mprumutat. Astfel, dobnda poate fi privit ca pret al capitalului
mprumutat si poate fi analizat att ca mrime absolut ct si n mrime relativ (sub form de
rat procentual).
Forme ale dobnzii
Exist mai multe criterii n functie de care se face analiza tipurilor de dobnzi.
A.
a)
- dobnda la rezervele minime obligatorie are un nivel foarte sczut comparativ cu rata
dobnzii pe piat mbrac att forma dobnzii bonificate ct si a unei dobnzi penalizatoare
pentru nendeplinirea rezervelor minime obligatorii.
B.
Din punct de vedere al relatiei existente ntre rata dobnzii si rata inflatiei, se realizeaz
distinctia ntre dobnda nominal si dobnda real.
Rata real a dobnzii, cea care exprim cresterea puterii de cumprare actuale se obtine dup
asujstarea ratei nominale prin inflatie. Corelatia dintre cele dou rate se realizeaz prin expresia
cunoscut sub denumirea efectul Fischer:
(1 + rr) = 1 + rn
1 + r infl
n care: notatiile au urmtoarea semnificatie:
rr = rata real
rn = rata nominal a dobnzii
r infl = rata inflatiei.
Referitor la dobnda real, trebuie subliniat c nivelul acesteia este influentat de o serie de
factori precum: presiunea fiscal n economie, deficitul bugetar, cursul de schimb, balanta
comercial si de plti.
Inregistrarea unei dobnzi reale pozitive este rezultatul practicrii unor dobnzi nalte n termeni
nominali, ceea ce semnific, de asemenea, credite scumpe si investitii nerentabile. Dobnda real
negativ se manifest atunci cnd rata nominal a dobnzii nu acoper rata inflatiei. Astfel de
dobnzi i avantajeaz pe debitori si pot conduce la scderea ncrederii populatiei n moneda
national.
C.
Din punct de vedere al perioadei t pe care se acord creditul si al capitalizrii dobnzii se
poate face distinctia ntre dobnda simpl si dobnda compus.
RATA DOBANZII
Rata dobnzii reprezint una dintre cele mai monitorizate variabile din economie, ntruct
modificrile nivelului acesteia afecteaz direct activitatea zilnic si au importante consecinte
asupra cresterii economice.
Valoarea prezent, produsul la maturitate, rata real si rata nominal a dobnzii
Instrumentele pietei financiare, la modul general, si instrumentele de credit, n special, sunt
analizate si evaluate prin produsul la maturitate, concept care reflect cea mai bun msur a
ratei dobnzii.
Conceptul Valoare prezent
In sens obisnuit, notiunea de valoare prezent arat c o unitate monetar ncasat peste un an are
o valoare mai sczut dect o unitate monetar prezent. In cazul mprumuturilor, cea mai usoar
modalitate de a determina rata dobnzii este divizarea dobnzii la valoarea mprumutului. Astfel,
costul imprumutului este rata dobnzii simpl.
Valoarea prezent a unei
unitti monetare
Distinctia dintre rata real si rata nominal a dobnzii este necesar ntruct reflect corect
costul mprumutului, atunci cnd se ia n considerare rata inflatiei.
Astfel, rata real a dobnzii este definit prin ecuatia Fischer, dup numele lui Irving Fischer,
unul dintre cai mai mari economisti monetaristi ai secolului al XX-lea. Potrivit acestei ecuatii,
rata nominal a dobnzii (rn) este egal cu rata real a dobnzii (rr) plus rata anticipat a inflatiei
(rinf)
Rn = Rr + rinf
n care:
Rn
= rata nominal a dobnzii
Rr
= rata real a dobnzii
Rinf = rata inflatiei asteptate.
Distinctia dintre rata real si rata nominal a dobnzii este important, ntruct rata real, care
reflect costul real al mprumuturilor, este cel mai bun indicator de exprimare a eficientei
operatiunilor de mprumut. De asemenea, reprezint, pentru cetteni, cea mai bun msur a
modificrilor produse pe piata creditului. Totodat, estimarea ratei dobnzii n termeni reali
permite investitorului s aprecieze dac a realizat o operatiune profitabil sau nu, si s o
compare cu cellalte oportunitti oferite de piat.
CALCULUL DOBANZII
Determinarea dobnzii prezint deosebit important n activitatea practic de creditare. In cele
ce urmeaz sunt prezentate metodele frecvent ntlnite n calcularea dobnzii.
a)
pentru creditele bancare acordate si depozitele constituite;
b)
pentru scontarea si rescontarea efectelor de comert;
a)