1|Page

Testul1 I:Caracteristica general a dreptului execuional-penal.

1.1Definii conceptul i caracteristicile dr execui-p.Sistemul de dr al unui statreprezinta un
mecamism dinamic ,in permanenta schimbare si modernizare.In fosta URSS pina in 1994 a existat
un act normativ special C corectonal prin munca.aceasta ramura punea accentul pe 4
pedepse;privatiunea de libertate,munca corectionala, deportarea, expulzarea. Celelate pedepse nu-si
gaseau reglmentarea In 1993 a fost adoptat C de executare a sanctiunilor de dr.penal,dupa care sa
transformat dr.corectional prin munca in dr executional-penal.In 2004 a fost adoptat C de executare
al RM in vigoare 2005.Conf acestiu Cod legislatia executionala-pen reglementaza modul si
comditiile executarii pedepselor,stabileste modul de executare atit a masurilor de siguranta,cit si a
masurilor preventive.Factorii care au determinat aparitia dr E-P;-existenta unor relati sociale proprii
privind executarea sanctiunilor de dr.P,aparitia pedepselor noi si a noilor modalitari de executare.cresterea si progresarea legislatiei,perfectionarea normelor jur.-formarea unor noi prin.in domeniul
executariii-dezvoltarea organelor cu atributii in domen executarii ped.Dr ezecutional P-o ramura de
sine statatoare de dr,alcatuita din totalitatea nor.jur.prin care se reglementeaza relatiile sociale
privind executarea sanctiunilor de dr P.si a masurilor preventive in scopul asigurarii unei influente
educative eficiente a celor candamnati, preveniriisaviririi de noi infractiuni.Caractristicile DR.E-Pare un caracter de sistem cuprinzator de norme de dr.,ce se contureaza in parte in C penal,Cde
executare a sanctiunilor de dr P,Legea cu privire la sistemul penetenciar sia lte acte normative.-are
un caracter autonom are un obiect si metoda de reglemuntare priprii,un sistem de norme jur proprii.caracrer de dr public;existenta statului ca parte a rap jur execut-p si relatii de subordonare intre
subiecti.
1.2Determinai obiectul i metoda de reglementare a drE.-are obiect propriu de reglementare
alcatuit dintr-un grup de relatii sociale special care apar in cadrul activitatii de executare a
sanctiunilor de dr P si a masurilor preventive intre participantii acestor relatii sociale.In obietul de
reglementare a dr E se include;reglemantarea modului si conditiile de executare a sanctiunilor de dr
P,determinarea mijloacelor de corijare a comdamnatilor,reglementarea modului de executare a
masurilor preventive.Principalele mij de corijare:modul si coditiile de executare a pedepsei munca
social utila,munca educativa,instruirea profesionala,invatamitul general. Obiect al dr E.P il
constituie relatiile ce apar:la executarea tutulor tipurilor de pedeapsa,a masurilor de siguranta si
aplicare mij le corijare,la executare masurilor preventive,intre administratia organizatilor s.a Metoda
de reglamentare este un semn cae influenteaza asupra caracterului relatiilor sociale ca apar intre
subiecti si si asupra coraportului dr si oblig acestora.Pedeapsa reprezinta o forma de influenta
statala,executarea ei determina caracterul metodei de reglemantare juridica de baza-inperativa,de
comanda ce presupune inegalitatea subiectilor.Desi dr E-P contine un sir de norme receptionale din
diferite ramuri de dr civ,famil,muncii,penal,acestea nu-i diminueaza autonomia aceasta serveste ca
un instrument ce asigura dezvoltarea coordonata a diferitor ramuri de dr.
1.3Argumentai care n opinia Dvs sunt direciile de baz ale politicii execu-P contemporane n
RM-conditiile de finansare,perfectionare activitatii sistemului penetenciar,ameliorarea conditiilor de
detentie,aplicarea de masuri de rigoare in vederea promovarii proiectelor de legi si Hotariri,se
observa o tendinta de crestere a nr pers in penetenciare indeosebi indeosebi in izolatoarele de
ancheta penala,a sporit ponderea pers condamnate pu infractiuni grave.Una din directiile-activitatea
educativa care are menirea de a contribui la reintegrarea pers care au incalcat regimul de
comportament in societate.1derectie de baza este elaborarea conceptiei lucrului educativ cu
condamnatii si reformarea sistemului de detasament ale condam.Cea m mare problema i sist
penetenciar este maladia-tuberculoza pulmonara,directiile de baza sunt indreptate spre solutionarea
acestei ptobleme prin deschiderea spitatului republican de tuberculoza-Rezina.Departamentul
institutiei penetenciare tinde spre perfectionarea cadrului legislativ.
II: Calificarea infraciunilor n cazul concurenei dintre o parte i ntreg

2|Page

2.1 Definii conceptul concurenei dintre o parte i ntreg-reprezinta existenta a 2 sau m multe
norme penale,una din ele cuprinzind fapta prejudiciabila in intregine,iar celelalte-numai unele parti
ale ei.Concurenta consta in faptul ca exista 2 sau m multe norme,dintre care una cuprinde fapta
infractionala in intregime,iar altele numai unele parti ale ei.Regla generala de calificare a infrac cu
prvire la concurenta dintr-o parte si interg este prevazuta CP,aceasta are dr baza si principiul jur al dr
P-individualizarea rapunderii P,care prevede aplicarea justa a legii astfel incit oricine oricine ar
savirsi o infract sa i se aplice pedeapsa meritata.Practica judiciara comite si unele erori generate de
faptul ca nu intotdeuna este uor a sesiza care anume norma cuprinde fapta inhfractionala in
intregime.In cazul concurentei dintre parte si intreg mai intii stabilim potrivit caror semne ale
componentei de infractiune decurge aceasta concurenta,poate avea loc dupa semnele obiectului,lat
obiective,subiet,lat subiectiva.
2.2Stabilii particularitile concurenei dup latura obiectiva.avem urmatoarele
particularitati:1actiunea prevazuta de o norma penala este numai o parte din actiunile specificate de
alta norma jur-P(actiunile torturii poate fi numai o parte din infrac de omor)2consecintele
prejudiciabile pravazute de o norma Palcatuiesc numai o parte din consecintela infractiunii stabilita
de alta norma.3una din norme poate prevedea actiuni ilegale care numai au creat posibilitatea reala a
survenirii consecintelor prejudiciabile,dar alta cuprinde si survenirea lor.Trebuie aplicata norma care
aplica mai deplin semnele proprii fapte infractionale.
2.3 Argumentai n ce cazuri are loc concurena dup obiect, dup latura obiectiv, latura
subiectiv, subiect.Dupa latra obiectiva-in cazul savirsirii unei tilharii cu componentele jafului sau
furtului si violentei aplicate.Ultimile constituie doar unele elemente ale primei,prioritate in aceste
cazuri are infract compusa.Dupa obiect(obiectul abuzului de serviciu este numai o parte a obiectului
delapidarii avutului proprietarului prin abuz de serviciu,iar obiectul vatamarii intentionate medii a
integritatii corporale sau a sanatatii este numai o parte a tilhariei)in asa cazuri trebuie aplicata norma
in care in intregime este specificat obiectul infractiuni.Dupa latura subiectiva exprin intentie-daca o
pers distrude intentionat unele bunuri ale statului in scopul slabirii bazei econom.var fi calificate ca
diversiune deoarece este indicat intentia si scopul pers,dar nu ca distrugerea averii straine deoarece
ea contine numai intentia.Dupa subiect neacordarea de ajutor unei pers care es afla intr-o stare
pericoloasa pu viata si neacordarea de ajutor unui bolnav,sau savirsirea de omor a unei pers,si
savirsirea de omor aupra unei femei gravide.
Testul 2 Sistemul penitenciar al RM.
1.1 Dai noiunea sistemului penitenciar al RM i formulai sarcinile acestuia.Sistemul
penetenciar-totalitatea organelor si institutiilor care executa pedepele,executa masurile de siguranta
si care executa masurile preventive.Sisteml penetenciar conform legii cu privire la
sistemulpenetenciar are urmtoarele sarcini*punerea n executare a pedepsei privaiunii de
libertate, se dece evident cndamnatilor,sunt repartizati pe detasamente,se asigura supravegherea
comportamentului lor.*ntreinerea pers carora le-a fost aplicat arestul ca masura preventive,adica
sint create izolatoare de urmarire penala.*organizarea si intrenarea condamnatilor la munca-es face
luin in consideratie capacitatea de munca si specialitarea condamnatilor.Ei sunt antrenati la unca in
penetenciare sau la alte intreprinderi*asigurarea posibilitatii obtinerii studiilor medii de cultura
generala si instruirii profesionale.In penetenciare se organizeaza obligator invatamintul secundar
general al condamnatilor.Comdam care au virsta de peste 50 ani sau cei invalizi invatamintul este la
dorinta lor.La dorinta condamnatului li se ceeaza conditii pu studierea invatamintului superior,
*educarea spirituala si cultural estetica a condamnatilor se desfasoara manifestatii cultulalsportive,cercuri artistice,se asigura libera cunfesiunilor religioase.Au accesul liber la literatura si
presa periodica din biblioteci.Au dr sa se aboneze la reviste si ziare.*asigurarea securtatii
condamnatilor si ocrotirii sanatatii lor.In caz de aparitie a unui pericol real p- u viata si sanatatea

3|Page

condamnatilor administratia penetenciara este oblig sa ia masuri pu ai transfera in locuri sigure.

Transferul se efectueaza cu decizia motivata a sefului institutiei penitenciare. Sunt organizate sectii
medicale in fiecare institutie penitenciara fiecare penitenciar trebue sa aiba la dispozitie cel putin un
medic general, stomatolog si psihiatru.*Desfasurarea activitatii de urmarire penala operativa se
desfasoara in vederea asigurarii personale ale condamnatilor, ale personalului institutiilor
penitenciarului, descoperirii si curmarii infractiunilor sau a altor incalcar, cautarea condamnatilor
care au evadat s.a *Aplicarea masurilor de constringere cu caracter medical a alcoolicilor si
narcomanilor. Administratia penitenciara asigura aplicarea tratamentului medical fortat.
1.2Clasificai tipurile penitenciarelor din RM. Pot fi evidentiate diferite criterii de clasificare a
institutiilor penitenciare: in dependenta de numarul condamnatilor detinuti penitenciare mici (200500 condamnati) medii (500-1000) mari(1000-3000). Avem doar 4 penitenciare care depasesc
1000 de detinuti. Conform CodPsi CodE avem urmatoarele tipuri de penitenciare: tip deschis
executa pedeapsa pers condamnate pu infractiuni savirsite din inprudenta, tip semi inschis isi
executa pedeapsa pers condamnate pu infractiuni usoare, mai putin grave si grave savirsite cu
intentiesi de tip inchis pers pu infractiuni deosebit de grave si exceptional de grave, precum si
recidivistii. Sunt si penitenciare specializate: pentru minori si femei.In dependenta de starea sanatatii
condamnatilor sunt create institutii specializate de profil medical unde condamnatii sunt tratati de
diferite boli grave. In RM functioneaza penitenciarul de la Rezina fuctioneaza un sector spital pentru
detinerea condamnatilor majori de sex masculin bolnavi de tuberculoza. Existenta unor astfel de
institutii denota grija statului fata de sanatatea condamnatilor. Pers aflate sub arest preventiv sunt
detinute si ele in penitenciare specializate-izolatoare de urmarire penala.
1.3 Decidei asupra necesitii existenei penitenciarelor specializate i care, n opinia DVS tipuri
de penitenciare ar trebui introduse suplimentar n sistemul penitenciar al RM. In RM ar trebui sa
existe un penitenciar special de tip inchis pentru detinerea condamnatilor la detentiunea pe viata, in
realitate acestea sunt detinuti in sectorul separat in penitenciarul de la Rezina, care in special
indeplineste functia de izolator de urmarire penala.Este foarte binevenit stitalut republican de
teberculoza,dupa parerea mea ar mai trebui asa centre pu foarte nuti detinuti au diferite maladii
molipsitoare.Este oarte necesar existenta penitenciarelor stecializate(femei,minori)
Sub I:Calificarea infraciunilor n cazul concurenei dintre doua norme special
2.1 Definii conceptul concurenei dintre dou norme speciale-atuci cind componenta de baza de la
aliniatul intii al unui articol poate avea un sir de circunstante agravante iar uneori si unele
circumstante anunuante.Atit circumstantele agravante cit si cele atenuante se considera norme
speciale.Concurenta dintre doua norme speciale are urmatoarele varietati:a)dintre componenta de
infractiune cu circumstante atenuante si alta cu circumstante agravante-infractiunea se califica in
baza celei cu circumstante atenuante.b)dintre daua componente cu circumstante atenuante-infract se
califica in baza normei P care prevede pedeapsa m blinda.c)dintre doua coponente de infrac su
circumstante agravante-se califica in baza normei P care prevede o pedeapsa m aspra.
2.2Stabilii tangene dintre concurene normelor juridico-penale i pluralitatea de
infraciuni.pluralitatea de infractiuni:1toate infractiunile ce alcatuiesc o pluralitate de infractiuni au
un punct de unire ,fiind savirsite de aceeasi pers sau de acelasi grup de pers,la concurenta normelor
penale este savirsita de catre o pers sau de un grup de pers a unei fapte prejudiciabile ,cuprinse in
intregime de dispozitiile a doua sau m multe norme penale si constituie o singura infractiune. 2
pluralit de infract este o circumtanta agravanta.3 Infractiunile care intra in pluralitatea de infractiuni
pot fi diferit,la concurenta normelor jur P sea ducea tingere unui singur obiect jur generic ocrotit de
legea P,pe cind obiectele jur nemijlocite pot fi direfite. 4 Infrac care alcatuiec plur de infrac pot fi
atit intentionate cit si din imrudenta. 5Calificare pluralitatii de infract intotdeuna se efectueaza in
conformitate cu 2 sau m multe articole din partea Speciala a CP 5pluralit de infract denota

4|Page

intatdeuna o agresivitate m mare,un grad prejudiciabil sporit,la concurenta normelor Pfapta trebuie
sa fie cuprinsa in intregime in fiecare dintre dispozitiile celor doua sau ale m multor norme P.La
concurenta normelor jur P teb sa fie savirsita o singura actiune sau inactiune simpla,fie sa se
desfasoare o activitate unica prelungita.
2.3Argumentai cum determinm existena raportului de concuren dintre dou norme
speciale.Mai intii stabilim ce fel de componente de infraciuni au fost comise atenuante sau
agravante pentru a stalibi pedeapsa.Orice norma speciala,atit cu circumstante agravante cit si
atenuante,se afla in raport de suboronare cu norma generala,iar intre normele speciale exista o
legatura de reciprocitate.Atunci cind este comisa o infractiune care include si ofapta aravanta comisa
si o fapta atenuanta .
Testul 3
I: Legislaia execuional-penal.
1.1Definii conceptul de legislaie execuional-penal.legislatia E-P poate fi lato senso si stricto
senso.Stricto senso legislatia E-P inglobeaza legile ce guverneaza executarea sanctiunilor de dr P si a
masurilor preventive.Lato senso-atit legile cit si actele subordonate legilor:hotaririle Guv,decretele
presed,instructiuni,ordini,s.aLegislatia E-P consta in Codul de E legi si acte normative adoptate in
conformitate cu codul.Actele internationale care RM parte care au prioritate.Legislatia E-P are dr
scop protectia dr,interselor,libertatilor legitime ale pers.precum si acordarea ajutrului condamnatilor
la adaptarea lor sociala.Gradul de corectare a condamnatilor constituie un criteriu apreciabil,stabilit
de organul care executa pedeapsa.Legislatia E-Pse aplica pe intreg teritoriul RM.Persoanele
condamnate indiferent de faptul sint cetat ai RM,cetateni straini sau apatrizi in cazul ca au fost
condamnate sau prevenite pe terit RM vor executa sanctiunea sau masura preventiva pe teritor RM
cu aplicarea legislatie RM.Executarea pedepsei poate avea loc si inafara tarii de condamnare,cetat
straini sau apatrizii ce-si au domiciliul in alte state in caz de condamnare pe teritorRM la o pedeapsa
mmare de 6 luni pot fi transferati in statul sau p-u executare pedepsei daca statul este parte la
conventia Europeana.
1.2 Determinai care sunt principiile de aciune a legislaiei execuional-penale n timp i
spaiu.principiile sunt idei diriguitoare,calauzitoare,datorita carora se realizeaza intreaga
reglementare a relatiilor sociale ce formeaza obiectul de reglementare aunei ramuri de dr.Dr E-P este
calauzit de o seama de principii de dr prin care se organizeaza si es directioneaza intreaga activitate
de executare a sanctiunilor.Principiile drE-Pinfluenteaza asupra continutului institutiilor si normelor
dr.E-P.realizarea sopurilor legislatiei E-Ppresupune aplicarea acesteia in timp si spatiu.Legilslatia
RM se aplica pe intreg teritor RM. Principiile dr E-Psunt generale-pr
legalitatii,democratismului,umanismului,egalitatii condamnatilor in fata legii,pr respectarii
dr,Speciale-pr. Diferantierii si individualizarii executarii pedepsei P,pr planificarii executari
pedepsei,aplicarii rationale a mijloacelor de corijare a condamnatilor s.aIn timp ,daca in timpul
executarii hot,jud.cu caracrer penal sint in vigoare mai multe legi ,se va aplica legea cea m
blinda.confor legii RM privind modul de publicare legile intra in vigoare de la data publicarii in
MO.
1.3Proiectai o situaie n care legislaia execuional-penal are putea ultraactiva.Legea
ultraactiva se aplica asupra faptelor comise sub imperil ei ,chiar dupa ce a iesit din vigoare.In
conformitate cu CE prevederile ce reglementeza cerintele regimului de detinere inpeenetenciare a
pers care executa pedeapsa arestului,inchisorii sau detentiunii pe viata intra in vigoare pe masura
creerii conditiilor necesare,dar nu mai tirziu de de1 ianuarie 2013cea ce inseamna ca normele din
vechil cad ce reglementeaza cerintele regimului se vor aplica,in pofida abrogarii acestui act
normativ.Daca in timpul executarii hot judecatoresti cu caracter penal sunt in vigoare m multe legi
se aplica legea ceam blinda.

5|Page

Sub II:Calificarea infraciunii n cazul concurenei dintre norma general i special

2.1Enumrai modalitate posibile de concuren a normelor generale i speciale n Codul penal
al RM.O prima modalitate a concurentei se caracterizeza prin accea ca prima norma prevede un nr
de fapte anumite iar a doua cazuri particulare din acest nr de fapte.Prima norma este determinata
generala iar a doua speciala. In cazul concurentei dintre normele generale si normele speciale se
aplica norma speciala.Norma general aparca ar fi rezervata pu cazuri care nu sunt cuprinse in
normele speciale.Cea mai raspindita varietate a concurentei normelor generale si speciale este
concurenta dintre componenta da baza care este norma generala si ale acesteia si modalitatile
calificative care este norma speciala care este prevazuta de obicei in diferite aliniate sau puncte ale
unuia si aceluias articol,modalitate calificativa agravanta este furtul savirsit in mod repetat.Uneori
insa componemta de baza a nfractiunii este mentionata intr-un articol aparte.citeodata in calitate de
norme speciale,in afara de agravantele componentei de baza,pot fi si atenuantele ei.La calificarea
infractiunii norma generala si speciala pot fi aplicate impreuna numai in cazurile in care sunt comise
citeva infractiuni-cumulul real de infractiuni.
2.2Determinai prin argumente ce parte a normei constituie temeiul de stabilire a prioritii
normei speciale fa de cea general: ipoteza, dispoziia, sanciunea? La concurenta normelor
generale si speciale,cele speciale se afla in raport de subordonare logica fata de primele deoarece de
ex.orice fals in acte publice neaparat constituie un abuz de putere,insa nu orice abuz de putere este
numai decit o falsificare a datelor statistice.Normele generale contin ipoteza si normele speciale
contin dispozitia si sanctiunea
2.3 Argumentai cum se determin existena unui saport de concuren dintre norma general i
special. Cum se stabilete care din norme este genral i care special.Norma generala se
considera norma P care prevede doua sau m multe fapte prejudiciabile,iar norma speciala este norma
P care prevede numai cazurile particulare ale acestor fapte.Norma generala prevede un cerc de acte
anumite,iar cea speciala prevede cazuri particulare din acest cerc de fapte.La concurenta normelor
generale si speciale,cele spciale se afla in rapor de subordonare logica fata de cele generale.Cea mai
raspindita varietate a concurentei dintre norma generala si cea speciala este aceea ca sunt prevazute
de obicei in diferita aliniate.Citeodata in calitate de norme speciale ,in afara de circumstantele
agravante pot fi si circumstantele atenuante ,care pot fi prevazute in articole distincte.La calificarea
infractiunilor gormele generala si speciala pot fi aplicate inpreuna doar in cazurile in care sunt
comise prin actiuni succesve,adica in cazul comiteriiunui concur real de infractiuni.
Testul 4
Sub I: ntrevederile condamnailor la pedepsele privative de libertate.
1.1 Relatai despre tipurile ntrevederilor condamnailor.Intrevederile condamnatilor pot fi
grupate in 3 categorii:-intrevederi de scurta durata,-intrevederi de lunga durata,-intrevederi de lunga
durata cu dr de conlocuire cu familia sa in afara penetenciarului.
1.2 Explicai modul de desfurare a diferitor tipuri de ntrevederi. Intrev.de scurta durata au loc
cu sotul,rudele,iar in cazuri exeptionale cu administratia penetenciarului,sau cu o alta pers indicata
de condamnat se acorda pe o durata de la1-4 ore,si o singura data pe luna.Intrev de scurta durat se
desfasoara in prezenta unui reprezentant al institutiei penetenciarului.Intrev de lunga durata au loc
de 4 ori pe an,cu o durata de la 12 ore la 3 zile.Acest tip de intrev se acorda cu dr de conlocuire cu
sotul,rudele sau o alta pers mentionata de catre condamnat in locuri special amenajate ale
penetenciarului.Intrevederile de lunga durata nu se acorda condamnatilor pe viata si celor bolnavi de
tuberculoza.Au dr la intrevederi si cu avocatul,au loc in timpul liber al condamnatului,pe o durata si
o fregventa nelimitata.In caz de casatorie condamnatului i se aciora o intrevedere de scurta durata si
una de lunga durata,care nu intra in nr total de intrevederi.
1.3 Decidei asupra faptului dac ntrevederile condamnailor pot s se desfoare n afara
instituiei penitenciare.Da pot,se acorda intrevederi de lunga durata cu dr de conlocuire in afara

6|Page

penetenciarului se acorda condamnatilor ce se bucura de dr de a se deplasa fara escorta si celor aflati

in regim comun si de resocializare ale penetenciarelor de tip deschis.Aceste intrevederi se acorda
fara dr de a parasi localitatea.Permisul la intrev se acorda de catre seful institutiei
penitenciare.Incalcarea modului stabilit de desfasurare a intrev atrage dupabsine intreruperea ei.
Sub II: Calificarea concursului de infraciuni
2.1Definii conceptul i modalitile concursului de infraciune.Concursul de infractiuni reprezinta
savirsirea de o persoana a 2 sau mai multor infractiuni, prevazute de diferite alineate ale unui singur
articol din partera speciala a C.P., daca persoana nu a fost condamnata pentru vre-una din ele si daca
nu a expirat termenul de prescriptie. Suntem in prezenta concursului ideal atunci cind persoana
printr-o singura actiune(inact) savirseste 2 sau mai multe infractiiuni prevazute de diferite articole
sau diferite alineate ale unui articol din C.P. Suntem in prezenta concursului real atunci cind
persoana prin diferite actiuni/inactiuni de sine statatatoare,savirseste 2 sau mai multe infractiuni
prevazute la diferite articole sau dieferite alineate ale unui singur articol
2.2 Comparai modalitile concursului de infraciune dup particularitile sale. Concursul real
de infractiuni are o raspindire mai larga decit concursul ideal,si de regula, gradul prejudiciabil este
mai mare,deoarece fapruitorul comite consecutiv 2 sau mai multe infr. Concursul real de infr. Are un
sir de trasaturi comune cu cele ale concursului ideal, la concursul real deasemenea se comit citeva
infractiuni si conform regulii generale se aplica mai multe norme. Princiiiile generale ale aplicarii
pedepsei in cazul savirsirii mai multor infractiuni sunt comune atit pentru concursul ideal,cit si
pentru cel real, concursul ideal nu poate fi o repetare de infractiuni, deoarece ele se comit
instantaneu si printr-o singura actiune, iar concursul real de infr. Intotdeuna reprezinta o repetare de
infr., deoarece ele se comit prin diferite actiuni desinestatatoare la scurte intervaluri de timp.
Difernta dintre concursul ideal si cel real se observa si la rezolvarea chestiunilor despre expirarea
termenelor de prescriptie a urmaririi penale si a stingerii antecedentelor penale. In cazul concursului
ideal de infr. Aceste termene pot decurge concomitent pentru ambele infractiuni, iar durata lor se
determina in funtie de infractiunea mai grava ce formeaza acest concurs.la concursul real de infr,
.aceste termen vor fi cu mult mai mari,deoarece desfasurararea lor se intrerupe, daca persoana
innainte de expiaraea termenului va savirsi o noua infractiune
2.3Argumentai care este deosebirea dintre cumulul de infraciune i concurena normelor
juridico-penale i pot oare ele s se intersecteze? Concursul de infractiuni trebuie deosebit de
concurenta normelor juridico-penale,acest aspect este subliniat in hotarirea plenului CSJ,din 28 iunie
2004,in care se mentioneaza daca furtul,pungasia, tilharia au fost savirsite in prezenta mai multor
circumstante agravante,prevazute la alineate diferite, atunci in lipsa concursului de infractiuni, cele
savirsite trebuiesc calificate conform alineatului cu sanctiunea mai severa, adica agravantele sunt
comise cu o singura actiune,atunci avem o concurenta a normelor juridico-penale si calificarea se
face conform normei cu pedeapsa mai drastica, iar daca actiunile au fost efectuate succesiv, la
intervale de timp,atunci aceste actiuni formeaza concursul de infractiuni.
Testul 5
Sub I: Statutul juridic al condamnatului.
1.1Definii statutul juridic al condamnatului.statutul juridic al condamnatilor reprezinta acea
pozitie a condamnatilor pe parcursul executarii pedepselor, consfintita in normele diferitor ramuri de
drept, care se manifesta in totalitatea drepturilor, inetreselor si obligatiilor acestora1.2 Determinai
drepturile i obligaiile de baz ale condamnatului. Drepturile si obligatiile fundamentale ale
condamnatilor reies din codul executional al RM si din statutul executarii pedepselor de catre
condamnati. Drepturile fundamentale ale condamnatilor sunt: dreptul la apararea si respectarea de
catre institutia care asigura executarea pedepsei a demnitatii, dreptul de a nu fi supus la tortura si
pedepse sau tratamente inumane, degradante, posibilitatea obtinerii informatiei in limba pe care o
intelege, sda beneficieze de asistenta medicala, sa comunice familiei locul detentiei, sa dispuna de

7|Page

timp liber, conform programului zilei, de a avea cont personal de peculiu, sa primeasca pachete cu
provizii, banderole, colete, dreptul la intrevederi, convorbiri telefonice, sa participe la actiuni
culturale si sportive, sa se intilneaca cu avocatii, sa expedieze pachete, dreptul l;a hrana si spatiu
locativ, sa procure literatura, hrana, dreptul la asigurare sociala, pensie
Obligatii: sa respecte legislatia executional-penala, sa respecte demnitatea celorlati condamnati, a
personalului institutiei, sa execute cerintele legale ale administratiei,sa se prezinte la solicitarea
administratiei, sa dea explicatii pe anumite chestiuni, sa se supuna perchezitiei, sa se abtina de la
injosirea altor detinuti, sa aiba exteriorul ingrijit,sa mentina curatenia in incaperile de serviciu si
detentiesa poarte ecuson, sa pastreze mobilierul, hainele,instalatiiole si mecanismele din dotare
1.3 Propunei modaliti de perfecionare a statutului juridic al condamnatului.. efectuarea de
materiale informative exacte privind totalitatea drepturilor si obligatiilor pe care le au detinutii
Sub II: Calificarea infraciunei unice.
2.1 Determinai modalitile infraciunii unice.- infractiunea unica reprezinta o actiune(inactiune)
sau un sistem de actiuni/inactiuni care se califica conform unei singure norme a legii
penale.Identificam 2 tipuri de infractiuni unice: 1. Infr. Unica simpla(actiunea/inactiunea
prejudiciabila cre provoaca o dauna unui sigur obiect si e comisa printr-o singura forma de
vinovatie). 2.Infractiunea unica complexa se manifesta prin 3 modalitati: I infractiunile compuse,
care se manifesta prin existenta infractiunilor cu actiuni(inactiuni) alternative,unde savirsirea
macar a uneia dintre actiuni este suficienta pentru a recunoaste infractiunea consumata, existenta
infr. Compuse din mai multe fapte infractionale,care alcatuiesc insa o singura componenta si
existenta infr. Cu consecinte grave alternative. II infractiunea continua,care se caracterizeaza prin
sav. Neitrerupta, timp nedeterminat a activitatii infractionale. III. Infractiunea prelungita-infr.
Caracterizata de doua sau mai multe actiuni infractionale identice,alcatuind in ansamblu o
infractiune
2.2Stabilii deosebirile i tangenele infraciunii unice cu pluralitatea de infraciuni. Deosebiri: 1
infr unica- savirsirea de catre faptuitor a unei singure infractiuni, pluralitate savirsirea mai multor
infractiuni 2. Infractiunea unica este pedepsita mai blind ca concursul de infractiuni
Asemanari- 1aduc prejudiciu valorilor sociale protejate de legea penala 2. sunt savirsite de unul si
acelasi subiect. 3 prezenta consecintelor juridice 4. In ambele cazuri daca trece termenul de tragere
la raspundere penala, subiectul infractiunii nu mai poate fi tras la raspundere.Savirsirea unei
infractiuni unice, in orice moment in concurs cu alta infractiune poate duce la crearea concursului de
infractiuni. Savirsirea unei Infractiuni unice creaza consecinte juridice.
2.3.Propunei formulri de situaii de fiecare modalitate a infraciunii unice1. infr unica simplaomorul intentionat a unei persoane printr-un foc de arma. 2. Infractiune unica complexa in cazul
infractiuinilor compuse,a) in situatia infractiunilor cu actiuni/inactiuni alternative- pastrarea ilegala
armelor si munitiilor (aceasta componenta contine si purtarea, procurarea fabricarea etc). B)In
situatia infr. Compuse din mai multe fapte infractionale- atacul unei persoane in scopul sustragerii
bunurilor, insotit de violenta. C)Insituatia infr cu consecinte grave- vatamarea intentionata grava a
santatii unei persoane, care au provocat decesul victimei. Ca modalitate a infractiunii unice
complexe identificam si 3. infractiunea continua- utilizarea ilicita a gazelor naturale o perioada
nedeterminata. 4. Infractiunea prelungita- sustragerea unui computer de la locul de munca, scotind
piese in fiecre zi.
Testul6
Sub I: Deplasarea de scurt durat n afara penitenciarului.
1.1 Explicai care condamnai au dreptul la deplasarea de scurt durat n afara penitenciarului.
Deplasarile de scurta durata se acorda urmatoarelor categorii de condamnati: condamnatii ce executa
pedeapsa in regim de resocializare,condamnatii ce sunt lasati sa execute lucrari de deservire
gospodareasca in izolatorul de urmarire penala si condamnatii ce sunt antrenati in programul de

8|Page

pregatire pentru liberare. ,deplasarea de scurta durata se poate acorda si unor categorii specifice de
condamnati: femeilor ce au copii in casele de copii ale penitenciatului, cei ce au copii invalizi,
condamnatii ce urmeaza invatamintul superior sau mediu de specialitate,pe perioasa sustinerii
sesiunii.
1.2 Care sunt cazurile, durata i condiiile deplasrii de scurt durat n afara penitenciarului.
Deplasarile de scurta durata in afara penitenciarelor sunt chemate sa stimuleze comportamentul
favorabil al condamnatului, deplasarile de scurta durata in afara penitenciarelor se acorda datorita
comportamentului pozitiv si in legatura cu circumstantele exceptionale de ordin personal.
Deplasarile de scurta durata se acorda urmatoarelor categorii de condamnati: condamnatii ce executa
pedeapsa in regim de resocializare,condamnatii ce sunt lasati sa execute lucrari de deservire
gospodareasca in izolatorul de urmarire penala si condamnatii ce sunt antrenati in programul de
pregatire pentru liberare.aceste categorii de condamnati de regula beneficiaza de cel putin o
deplasare de scurta in cursul anului cu o durata de 5 zile pentru vizitarea familiei, rudelor,tutorelui,
curatorului,deplasarea in cauza se acorda din concediul condamnatului. Condamnatii pot beneficia
de deplasare de scurta durata in legatura cu survenirea unor circumstante de ordin
personal(deces,boala grava,calamitati naturale),deplasarea se acorde pe cel mult 7 zile. femeilor ce
au copii in casele de copii ale penitenciatului, cei ce au copii invalizi, li se acorda cel mult 7 zile,
condamnatii ce urmeaza invatamintul superior sau mediu de specialitate,pe perioasa sustinerii
sesiunii li se acorda permisiune de deplasare conform legislatiei muncii.deplasarea de scurta durata
se acorda prin dispozitia scrisa a sefului penitenciarului,la solicitarea condamnatului, raspunsul la
solicitare este primit in decurs de 3 zile,iar incazuri exceptionale,o zi.la eliberarea
permisiunii,condamnatul depune declaratie in scris privind intoarcerea in timp,fiecare deplasare se
anunta procurorului competent, la sosire se anunta organul afacerilor interne despre sosirea acestuia,
nu mai tirziu de 24 ore.
1.3 Elaborai o situaie n care deplasarea de scurt durat n afara penitenciarului se acord
doar sub escort . deplasarea de scurta durata fara escorta nu se aproba pentru o persoana care nu a
urmat pina la final tratamentul deplin a unei boli venerice.
Sub II: Calificarea dup elementele componenei de infraciune.
2.1.Stabilirea grupului de relatii sociale,asupra carora a fost indreptata infractiunea,adica
stabilirea obiectului generic si nemijlocit al atentarii . A se preciza daca semnele faptei savirsite
corespund semnelor descrise in componenta data (latura obiectiva). 3. Stabilirea coincidentei exacte
a tuturor semnelor faptei prejudiciabile, fara nici o exceptie,descrise in articolul dat. 4.stabilirea daca
a fost comisa o fapta consumata sau o activitate infractionala neconsumata 5precizarea daca fapta
prejudiciabila este comisa de o singura persoana sau de o pluralitate de infractori (subiectul)6
verificarea existentei cauzelor ce inlatura caracterul penal al faptei.7 Existentei unicitatii sau
pluralitatii de infractiuni 8solutionarea problemei privind concurenta normelor juridico-penale 8
verificarea existentei circumstanelor ce exclud urmarirea penala 9. Prezenta temeiurilor liberarii de
raspundere penala
2.2 Explicai n ce const calificarea dup latura subiectiv. Calificarea dupa latura subiectiva
consta in faptul reflectarii constiintei si vointei infractorului in raport cu fapta comisa,adica se
caracterizeaza atitudinea psihica a autorului fata de faptele sale. La calificarea infractiuni dupa latura
subiectiva, semnele obligatorii au mare importanta, cele facultative fiind necesare la individualizare.
Calificarea dupa latura subiectiva se efectueaza anume dupa forma vinovatiei, de care depinde
incadrarea juridica corecta a unei fapte, de exemlu stabilirea daca omorul a fost savirsit intentionat
sau din imprudenta, daca intentia a fost directa sau indirecta, sau daca imprudenta este datorata
sineincrederii sau neglijentei
2.3 Argumentai importana ordinii de efectuare a calificrii dup elementele sale pentru ntreg
procesul calificrii infraciunilor.calificarea dupa elementele infractiunii este necesar de a se face

9|Page

dupa o ordine clara, si anume, mai intii de toate se constata obiectul infractiunii ,deoarece fara o
dauna reala produsa obiectului de atentare e greu sa vorbim despre savirsirea unei infractiuni, apoi
se clarifica latura obiectiva, adica acele urme ce se produc in lumea obiectiva la comitera faptei
prejudiciabile, ulterior se va stabili subiectul infractiunii, virsta si
responsabilitatea(iresponsabilitatea) lui, deoarece fara subiect nu se poate vorbi de atitudinea prihica
a lui fata de fapta savirsita, adica latura subiectiva a infractiunii
Testul 7
Sub I: Noiunea regimului penitenciar.
1.1Definii regimul penitenciar i relatai despre importana lui.
Regimul penitenciar este mijlocul principal prin care se asigura aplicarea si realizarea mijloacelor de
corijare fata de cei condamnati la pedeapsa privativa de libertate. Regimul reprezinta felul cum este
organizata viata si activitatea condamnatului in penitenciar pe durata executarii pedepsei,
importanta regimului reiese din faptul ca el reprezinta totalitatea restrictiil;or aplicate
condamnatului, el depinzind de comportamentul condamnatilor, fiindca condiitiile regimului se pot
schimba,de la cele mai blinde la cele mai severe.
1.2Elucidai funciile de baz ale regimului.Functia coercitiva se realizeaza prin stabilirea anumitor
restrictii condamnatilor pe parcursul executarii pedepsei, funcita coercitiva se realizeaza prin
izolarea condamnatului de societate,condamnatii se deplaseaza de regula sub escorta,nu au dreptul
sa paras4easca teritoriul penitenciarului.funcita coercitiva are sarcina protejarii intereselor intregii
societati. Functia educativa-se realizeaza in scopul corijarii si reeducarii condamnatilor, regimul
acorda anumite stimulente sub forma de recompense.in acelasi timp se prevad anumite reguli de
conduita in cadrul institutiei ce trebuiesc respectate. Functia de asigurare se exprima prin faptul ca
regimul asigura condamnatilor un minim de trai( hrana,spatiu locativ,asistenta medico-sanitara) se
prevad conditii de antrenare la munca a condamnatilor,instruire profesionala,petrecerea masurilor
cultural-sportice Functia de profilaxie este indreptata spre preitimpinarea comiterii infractiunilor si a
altor incalcari atit din partea condamnatilor cit si din partea altor pesroane ce se afla pe teritoriul
institutiei,condamnatii sunt perchezitionati, controlului sunt supuse zonele locative si de productie,
obiectele interzise sunt ridicate.
1.3Dai exemplu de o situaie cnd regimul penitenciar se aplic i n afara instituiei
penitenciare.in cazul intrevederilor de lunga durata ale condamnatilor, ce au loc in afara
penitenciarului(coform c.e.), chiar si in afara penitenciarului, in acest caz, condamnatul trebuie sa
respecte normelede comportware prevazute de regimul penitenciar
Sub II: Procesul calificrii infraciunilor i etapele sociale
2.1 Determinai tipurile de probleme ce apar n procesul calificrii infraciunilor.1)nu sunt
determinate nici conditiile initiale,nici concluzia finala-adica nu sunt cunoscute nici semnele faptei
prejudiciabile savirsite,nici semnele componentei de infractiune ce ar cuprinde fapta comisa,nici
care norma jur.ar putea fiinvocata in documentele procesual-jur corespunzatoare.Problrmrle de acest
gen apar mai des in etapa I nitiala a urmarii P,cind nu sunt stabilite toate crcumstantele faptei.2)cind
sunt determinate clar conditiile initiale ,dar nu este cunoscuta concluzia finala fabula cauzei P este
studiata integral sunt accumulate toate probele ,dar fapta prejudiciabila comisa nu e calificata.3)cind
sunt stabilite atit conditiile initiale ,cit si concluzia finala,insa veridicitatea rezolvarii acestei
problem mai necesita verificari se va controla daca calificarea propusaeste exacta sau se va gasi alta
solutie.Problme de acest tip se rezolva de catre instant de jud de gradul intii,Curtea de apel,CSJ,cind
calificarea este deja propusa.Aceste tipuri de problem sunt cele m tipice dar mai exista o multime de
problem cu care se confrunta practica judiciara.
2.2 Analizai etapele alegerii normei juridico-penale n procesul calificrii infraciunii I etapa
consta in sistematizarea faptelor evidente si distrugerea semnelor de narura jur-aceasta etapa are o
procedura complrxa deoarece innulte cdazuri nu este stabilit obiectul,nu se stie care fapre vor avea

10 | P a g e

a)
b)
c)
d)

semnificatie jur-P,se cere descoperirea tuturor faptelor prejudiciabile,toate probele accumulate sa fi

veridice,In acest scop organaul de urmarire P sau procurorul va audia martori,va efectua expertise,va
constata ocumentele oficiale,va examina amprente s.aFaptele selectate trbuie sa contina informatii
despre valorile sociale care au suferit in urma savirsirii actului infractional,despre modul si
mijloacele actiunii,despre consecintele survenite virsta, motivele si scopul.II etapa evidentierea
tuturor consecintelor infractiunii in baza carora pot fi calificate circupstantele faptice
adunate,evaluate si sistematizate in modul corespunzator.La aceasta etapa se determina normele P
care ar putea incadra fapta comisa.Es verifica autenticitatea normei,textul ei official,actiunea ei in
timp si in spatiu.III etapa-se evidentiaza gradul de infractiuni intrunite,emnele ce pot include fatpe in
diferite component de infractiuni.IVetapa-alegerea unei component de infractiuni ale carei semen
distinctive corespud faptei savirsite.Etapa in cauza este legata de delimitarea infractiunilor dupa
semnele lor caracteristice.Aceste 4 etape reflecta obiectiv actiunea pers care efectueaza alegerea
normei jur-P pu calificarea faptelor prejudiciabile comise.
2.3. Elaborai un plan de calificare a unei infraciuni concrete, care s conin:
tipurile de probleme care pot aprea n procesul calificrii infraciunilor;
etapele alegerii normei juridico-penale;
toate etapele procesului de calificare a infraciunii;
momentele de intersectare a acestor sarcini.
Testu 8
Sub I: Modul de executare a pedepsei sub form de privarea de dreptul de a ocupa anumite
funcii sau de a exercita o anumit activitate.1.1Facei caracteristica general a pedepsei sub
form de privarea de dreptul de a ocupa anumite funcii sau de a exercita o anumit
activitate.Privarea de dreptul de a ocupa o anumita functie sau de a exercita o anumita activitate
poate fi in calitate de pedeapsa principal sau complimentara si consta in interzicerea de a ocupa o
functie sau de a exercita o activitate de natura aceea de care s-a folosit condamnatul la savirsirea
infractiunii. Privarea de dreptul de a ocupa anumite functii presupune in primul rind eliberarea
condamnatului din functia ocupata iar in al doilea rind interzicerea de a ocupa aceeasi functie sau
functii similare la alte unitati, intreprinderi, institutii, organizatii. Privarea de dreptul de a se ocupa
cu o anumita activitate presupune interzicerea practicarii unei activitati profesioniste (pedagogice,
medicale,). Executarea acestei pedepse dureza in timp si se stabileste de la 1 la 5 ani. In calitate de
pedeapsa complimentara poate fi aplicata si in cazul cind nu este prevazuta ca pedeapsa pentru
infractiunea concret comisa daca tinind cont de caracterul acestei infractiuni savirsite in timpul
indeplinirii obligatiilor de serviciu instant de judecata va considera imposibila pastrarea de catre
aceasta a dreptului de a ocupa anumite functii.
1.2. Elucidai condiiile de executare a pedepsei sub form de privarea de dreptul de a ocupa
anumite funcii sau de a exercita o anumit activitate Executarea acestei pedepse se asigura de
catre oficiul de executare in a carui raza teritoriala isi desfasoara activitatea sau are domiciliul
condamnatul. Executarea acesteia in calitate de pedeapsa complimentara la pedeapsa arestului sau
inchisorii se asigura de catre institutia penitenciara iar dupa executarea pedepsei principale de catre
oficiul de executare. Primind hotarirea de condamnare colaboratorul oficiului de executare cheama
condamnatul la convorbire pentru al lua la evident si ai adduce la cunostinta modul si conditiile de
de executare a pedepsei. In vederea realizarii acestor sarcini oficiul de executare poate invita
condamnatul in subdiviziune ori de cite ori e necesar dar nu mai rar de o data in trimestru. Un rol
important in executarea pedepsei il ocupa administratia unitatiiin care este incadrat in munca
condamnatul. In cel mult 3 zile de la data receptionarii copiei de pe hotarirea instantei de judecata
administratia organizatiei in care lucreaza condamnatul este obligate sa elibereze persoana din
functia ocupata si sai interzica exercitarea activitatii conform sentintei. Si sa comunice oficiului de
executare timp de 3 zile despre desfacerea contractului de munca.

11 | P a g e

1.3. Dezvoltai ideea c neexecutarea pedepsei sub form de privarea de dreptul de a ocupa
anumite funcii sau de a exercita o anumit activitate atrage dup sine consecine negative
pentru condamnat i care anume. Realizind controlul privind modul de executare a acestei pedepse
organul de executare poate depista incalcari sub forma practicarii activitatii interzise angajarea din
nou la functia interzisa neeliberarea din functie. Stabilind acest lucruorganul de executare adreseaza
procurorului un demers solicitind atragerea persoanelor vinovate la raspunderea penala in
conformitate cu CP al RM. Pentru condamnat nerespectarea prevederilor hotaririi judecatoresti mai
poate avea si alte consecinte: neincluderea perioadei de ocuparea functiei sau exercitarea a activitatii
in termenul pedepsei, survenirea raspunderii administrative (conducerea mijlocului de transport fara
permis) sau raspunderea penala (vinatul iligal.
Subiectul II: Legea penal baza juridic a calificrii infraciunilor
2.1Definii tipurile dispoziiilor i importana lor pentru calificare.Dispozitia este partea normei ce
prescrie sau interzice un comportament pentru persoanele ce se afla in conditiile prevazute de
ipoteza.1. simpla-numeste doar actiunea infractionala cu un termen sau in expresii acceptate si
intelese,fara a dezvalui semnele ei.2.descriptiva- contine enumerarea generalizata a semnelor
principale ale unei categorii aparte de infractiuni 3 de blancheta-ne trimite la acte normative din alte
ramuri de drept pe care legea penala nu le contine(hot. Disp ale guvernului, CPC) 4. De trimitere- nu
contine descrierea semnelor infractiunii dar face trimitere la alt articol al legii penale 5 combinata
contine elemente apartinind diferitor tipuri de dispozitii. Cele mai importante si tipice semne ale
faptei prejudiciabile se afla in dispozitia normei penale,dupa natura si importanta sa,dispozitia este
elementul esential(nucleul) normei penale,ea descrie conduita ce trebuie urmata,anume in dispozitii
sunt indicate semnele specifice ale faptei prejudiciabile.
2.2 Analizai construcia normei juridico-penale sub aspect intern i extern.Sub aspect intern
analizam norma juridica penala din punct de vedere al structurii logico-juridice. Norma juridica
penala este constituita din 3 elemente:1ipoteza-descrie imprejurarile, conditiile sau faptele in
prezenta carora se aplica norma penala. 2. Dispozitia este partea normei ce prescrie sau interzice un
comortament pentru persoanele ce se afla in conditiile prevazute de ipoteza. 3. Sanctiunea- partea
normei ce stabileste tipurile de pedepse pentru fapta savirsita descrisa in dispozitie. Sub aspect
extern, analizam constructia externa, tehnico-juridica, adica modul de expunere a normei in
articolele din codul penal. Normele juridice penale sunt continute in codul penal,el fiind structurat in
partea generala si cea speciala, fiecare divizate in capitole,articole, alineate sau puncte, ce alcatuiesc
structura tehnico-legislativa a normei juridice penale. Articolele din partea generala si cea speciala
nu coincid cu o norma penala,care are structura trihotomica, de obicei, articolele din partea
swpeciala contin 2 elemente ale normei penale(disp si sanct), iar cele din partea generala.luate in
ansamblu sau in parte,formeaza ipoteza.
2.3Interpretarea legii penale este o operatiune logico-rationala care se efectuiaza cu ocazia si in
vederea aplicarii normelor juridico-penale si care are drept scop descoperirea vointei legislatorului,
importanta interpretarii in general fiind aplicarea corecta a normelor penale. Interpretarea oficiala
este realizata de legiuitor, importanta ei rezida din necesitatea explicarii intelesului unor termini,
unor expresii utilizate, pentru justa percepere a lor si justa calificare a faptelor, conforme normelor
date. Interpreatea judiciara se realizeaza de catre organele judiciare, importanta acestei interpretari
rezida din faptul ca: 1legiuitorul nu poate sa prevada in cadrul normelor penale toate situatiile ce pot
aparea la aplicarea acestora, 2.nivelul de generalizare al normelor penale il impune pe legiuitor sa
concentreze la maxim ideile pe care vrea sa le exprime,de aici decurge sarcina organelor judiciare de
dezvalui in procesul calificarii infractiunilor continutul normei penale, intreaga gama de situatii pe
care le-a avut in vedere prin acea norma 3. In perioada in care norma penala este in vigoare,normele
altor ramuri la care legea penala face trimiteri se pot modifica,de aceea este necesara indicarea
denumirii normei la care se face trimitere 4. Unii termeni folositi necesita explicatii aparte in fiecare

12 | P a g e

caz. Interpretarea judiciara se face de catre CSJ,care explica nu numai cauza penala concreta, ci si
toate cauzele penale legate de o anumita categorie de infractiuni,ele au caracter de recomandare.
Interpreatea neoficiala se considera interpretarea data de institutiile de cercetari
stiintifice,savanti,practicieni, importanta ei rezida din aportul adus dezvoltarii stiintei dreptului
penal,studierea jurisprudentei,elaborarea proectelor de lege,dezvoltarea constiintei juridice a
studentilor si cetatenilor in general. Importanta interpretarii gramaticale reiese din cautarea sensului
normei de drept penal in textul prin care ea a fost exprimata,deoarece notiunile utilizate ca termeni
juridici pot avea si sensuri diferite de cele obisnuite, deoarece legiuitorul le interpreteaza altfel. In
momentul in care vointa legiuitorului nu se descopera prin metoda gramaticala,se apeleaza la
interpretarea logica, pe baza de rationament, importanta ei reesind din aflarea adevaratei vointe a
legiuitorului. Interpreatrea sistematica este importanta in cazul necesitatii stabilirii sensului unei
norme pornind de la corelatia existenta dintre aceasta norma si celelalte norme din aceeasi lege sau
alte acte normative din acest domeniu. Interpretarea istorica isi demonstreaza importanta in
momentul necesitatii aflarii datelor de ordin politic, social, economic ce caracterizeaza conditiile in
care a fost adoptata norma data,si daca este valabila conditiilor existente la acel moment.Interetarea
extinsiva si restrictiva sunt consecintele nepotrivirii vointei legiuitorului si modul de exprimare,din
acest fapt reiese si importanta interpretarii date. in unele cazuri continutul legii se dovedeste a fi mai
larg sau mai ingust fata de ceea ce decurge din textul ei, de aceasta este justificata necesitatea acestei
interpretari .
Testul 9
Sub I: Corespondena i sunetele telefonice ale condamnailor la pedepse privative de
libertate.1.1Relatai despre durata i limitele sunetelor telefonice ale condamnailor.Condamnatul
are dreptul la cel putin o convorbire telefonica la doua saptamini cu sotul, ruda sau cu o alta
persoana cu o durata de 10 minute. Convorbirea se efectueaza de la telefonul public al
penitenciarului din contul condamnatului. Convorbirea, cu exceptia celei cu avocatul, procuratura,
instanta de judecata, cu organizatiilor international care asigura protectia drepturilor omului poate fi
interceptata. Numarul, periodicitatea si durata convorbirilor telefonice se stabilesc de catre
administratia penitenciarului in functie de numarul persoanelor condamnate si a posturilor telefonice
publice instalate. Permisul la convorbirea telefonica se acorda de seful penitenciarului, discutia
poate fi dusa in limba aleasa de condmnat.
1.2Poate fi oare cenzurat corespondena condamnailor? n ce condiii? Argumentai
rspunsul.Continutul corespondentei expediate poate fi supusa cenzurii daca administratia institutiei
penitenciare crede ca prin continutul scrisorii poate fi amenintata securitatea statului, securitatea
institutiei. Corespondenta condamnatului cu avocatul, procuratura, instant de judecata nu poate fi
supusa cenzurii. Nu poate fi supusa cenzurii nici corespondenta condamnatilor din penitenciare de
tip deschis. Corespondenta intre condamnatii din diferite penitenciare care nu sint rude este admisa
numai cu autorizatia administratiei penitenciarului.
1.3Decidei asupra cazurilor cnd condamnatul poate fi privat de dreptul la coresponden i la
sunete telefonice...............
Sub II: Componena de infraciune i calificarea infraciunii
2.1 Determinai funciile componenei de infraciune n procesul calificrii infraciunilor. pentru
a intelege just functiile componentei de infractiune mai intii e necesar a clarifica corelatia ei cu
norma juridico-penala ce prevede raspundereapenala pentru o anumita categorie de infractiune. O
functie importanta a componentei de infractiune este delimitarea diferitelor categorii de infractiuni.
Nu pot exista doua component de infractiuni absolute identice toate avind cel putin un element
distinctiv. Component de infractiune nu contine semne care sa nu indeplineasca nici un rol de
delimitare. Exemplu notiunea pe ascuns in component furtului delimiteaza furtul de jaf. In
totalitatea semnelor care in present se includ in continutul notiunii componentei de infractiune exista

13 | P a g e

numai un semn ce nu realizeaza functia de delimitare a unei infractiuni de alta. Numai

responsabilitatea din punct de vedere juridic este unica pentru toate infractiunile fara exceptie.
2.2Stabilii corelaia dintre dispoziia normei penale i componena de infraciunea. pornind de la
notiunea componentei de infractiune nu e dificil a conchide ca aceasta atit dupa volum cit si dupa
continut este mai ingusta in comparative cu notiunea normei juridico-penale. In primul rind
component de infractiune nu include sanctiunea normei juridico-penale. In al doilea rind ea putin
coincide cu dispozitia normei. Norma juridico-penala contine o cerinta privind nesavirsirea faptelor
infractionale pe cind componenta de infractiune cuprinde numai descrierea semnelor infractiunii.
Component de infractiune nu contine cerinta de subordonare. De asemenea component de
infractiune nu cuprinde toate conditiile ipotezei normei penale.
2.3. Elucidai coninutul unei componena concrete de infraciune cu stabilirea concret a
localizrii coninutului semnelor ei n legea penal i n alte acte normative.art.165CP traficul de
finite umane si legea privind prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane.
Testul10
SubI: Modul de executare a pedepsei sub form de munc neremunerat n
folosul comunitii 1.1. Reproducei noiunea de munc neremunerat n folosul comunitii i
elucidai trsturile ei distincte.1.1.Conform art.67 CP, munca neremunerata in folosul comunitatii
consta in antrenarea condamnatului in afara timpului de baza sau studii la munca determinata de
autoritatile administratiei publice. Trasaturile distinct ale acestei pedepse sunt urmatoarele:-Se aplica
in caz de comitere a infractiunilor de un pericol social redus;-Se executa fara a sustrage
condamnatul de la munca sau studii;-Condamnatul presteaza o munca gratuita fara recompensa;Efect coercitiv si intimidant al pedepsei;-Este unica pedeapsa care se calculeaza in ore;
1.2. Caracterizai drepturile i obligaiile participanilor la executarea muncii neremnerate n
folosul comunitii .La executarea acestei pedepse participa urmatoarele parti: oficiul de executare
de la domiciliul condamnatului (autoritatile publice locale, administratia organizatiei,etc),
condamnatul.Atributiile persoanelor cu functii de raspundere ale organizatiilor la care lucreaza
condamnatii:-Oferirea locurilor de munca condamnatilor;-Informarea lunara a organelor
administratiei publice locale despre locurile de munca care pot fi utilizate pentru executarea acestei
pedepse;-Informarea in scris a serviciului de executare despre numarul de ore lucrate de catre
condamnat;-Informarea serviciului de executare despre comportamentul condamnatului in procesul
exercitarii muncii;-Informarea condamnatului despre eschivarea acestuia de la executarea pedepseiFamiliarizarea condamnatului, sub semnatura, cu regulile tehnicii securitatii muncii;Obligatiile
condamnatului la munca neremunerata in folosul comunitatii:-Sa respecte prevederile legislatiei
executional-penale;-Sa se prezinte la serviciul de executare in timp de 5 zile de la data la care
sentinta de condamnare a ramas definitiva;-Sa se prezinte la citarea la serviciul de si sa dea
explicatii in privinta modului de executare apedepsei;-Sa se prezinte la locul de munca in termenul
stabilit in dispozitia de executare;-Sa nu paraseasca locul de trai fara acordul serviciului de
executare;Munca neremunerata se stabileste pe un termen de la 60 la 240 ore pe zi. Nu poate fi
alicata persoanelor recunoscute ca invalizi de gradele I si II prin contract, femeilor gravide, femeilor
care au copii in virsta de pina la 8 ani,persoanelor care nu au atins virsta de 16 ani si persoanelor
care au atins virsta de pensionare.
1.3. Elaborai o situaie n care munca neremunerat n folosul comunitii urmeaz a fi
nlocuit cu o alt pedeaps. Stabilii cu care anume i care sunt limitele i proporiile. .Munca
neremunerata in folosul comunitatii este o pedepsa care se poate aplica doar in calitate de pedeapsa
principala. Daca condamnatul se eschiveaza cu rea vointa de la munca neremunerata in folosul
comunitatii,serviciul de executare, potrivit art.67CP,inainteza in instnta de judecata o prezentare,
privind inlocuirea muncii neremunerate in folosul comunitatii cu arest, calculindu-se 2 ore de munca

.1.

14 | P a g e

neremunerata pentru o zi de arest. Se considera eschivare cu rea vointa:-Neprezentarea nemotivata a

condamnatului la citarea serviciului de executare de doua si mai multe ori timp de o jumatate din
termenul executarii pedepsei.
Sub II: Semnele componenei de infraciune i importana lor la calificare
Caracterizai semnele obligatorii i constitutive (facultative) a componenei de
infraciun.Teoria dreptului penal distinge 2 grupuri de semne:-Semnele principale;-Semnele
facultative;
Semnele principale-sunt cele care caracterizeaza absolute toate componentele de infractiune adica
obictul special, fapta (actiunea, inactiunea prejudiciabila), caracterul fizic, responsabilitatea, virsta
prevazuta de lege(14-16 ani),vinovatia. In componentele materiale de infractiune in calitate de
semen principale apar urmarile prejudiciabile ale infractiunii precum si legatura dintre fapta si
urmare.Semnele facultative- sunt acele semne pe care legiuitorul le indica suplimentar in cadrul
descrierii unor componente concrete de infractiune in partea speciala a CP si anume (obiectul
material, timpul, locul, metoda, mijloc, imprejurari, motiv, scop, subiect special).
2.2Clasificai semnele componenei de infraciune dup mai multe criterii.In teoria dreptului penal
putem distinge urmatoarele criteria de clasificare asemnelor componentei de infractiune si anume:In dependenta de gradul de importanta deosebim:*Semne principale;*Semne facultative,-Dupa
gradul lor de invariabilitate, de stabilitate;*Semne constante;*Semne variabile (de blancheta si de
evaluare);-Dupa caracterul lor deosebim:*Semne pozitive;)Semne negative (exemplu art.159CP
persoana care nu are studii medicale superioare special);
2.3Indicai cte dou infraciuni care se deosebesc doar dup un singur semn al:a)laturii
obiective. a). art.151(1) CP si art.152(1)CP, art.furtul si art.187CPJafulb)laturii subiective
b).art.145CP si art.149CP,lipsirea de viata din imprudenta c)infraciuni care nu se deosebesc nici
dup un semn.

Testul 11 Regimul special n penitenciare.

1.1Definii regimul condiiilor speciale n penitenciare. Reiesind din prevederile CE al RM putem
evidentia urmatoarele mijloace speciale de asigurare a regimului si anume mijloacele tehnice de
paza, supraveghere si control, activitatea operativa de investigatii, masurile de siguranta aplicate fata
de condamnati, masurile si sanctionare a condamnatilor. Doctrina defineste mijloacele speciale ca
acele mijloace care asigura profilaxia crimei in penitenciar,preintimpinarea si curmarea altor
comportamente interzise in penitenciar.
1.2Caracterizai temeiurile de introducere a regimului special n instituiile penitenciare In scopul
asigurarii securitatii personale a condamnatilor, a personalului si a altor persoane aflate in
penitenciar, prevenirii,depistarii si descoperirii infractiunilor in curs de pregatire sau comise dj,
urmaririi condamnatilor care au evadat din penitenciar, in penitenciar se desfasoare activitataea
operativa de investigatii de catre serviciul special al penitenciarului, personalul penitenciarului,
personalul penitenciarului fiind in drept sa infaptuiasca masurile operative de investigatii. La
masurile de siguranta aplicate condamnatilor se atribuie forta fizica mijloacele special si arma de
foc. Aceste masuri pot fi aplicate in cazul opunerii de catre condamnati a rezistentei, nesupunerii
cerintelor legale ale personalului penitenciarului, participarii la tulburari de masa, luarii de ostatici,
atacarii altor persoane. Arma de foc se aplica in cazuri exceptionale, nu se aplica minorilor,

15 | P a g e

invalizilor, femeilor. Personalul mai poate utilize mijloace pasive (bastoane de cauciuc, catuse)
mijloace ac ive de aparare( casti, scuturi, masti).
1.3 Elaborai o situaie de introducere a regimul special n penitenciar generat de factori
externi.in cazul in care condamnatul a evadat din penitenciar si a savirsit o infractiune deosebit de
grava in exteriorul penitenciarului, acestuia I se vor aplica masuri speciale de siguranta in interiorul
penitenciarului.
SubII: Noiunea i importana calificrii infraciunilor
2.1Identificai care varieti de semne pot fi evideniate n cazul unei infraciuni concrete.2.1.
referitor la o infractiune concreta se poate evedentia cel putin 5 varietati de semne:-toate semnele
faptei date, care, atit teoretic, cit si practice sunt incalculabile;-semnele ce au o oarecare importanta
juridica;-semnele ce au o importanta criminological;-semnele ce au importanta pentru cercetarea,
anchetarea si rezolvarea cauzei penale;-semnele ce au importanta pentru calificarea infractiunii;
2.2Determinai care este locul calificrii infraciunilor n cadrul aplicrii normelor juridicopenale.pentru lamurirea si cocretizarea deplina a continutului notiunii calificarii infractiunii e
necesar a determina locul calificarii infractiunii in procesul aplicarii normelor juridice, acesta fiind
numai o forma de realizare a dreptului. prin realizarea dreptului se intelege procesul transpunerii in
viata a continutului normelor juridice in cadrul caruia cetatenii ca subiecti de drept respecta si
executa dispozitiile normative iaar organelle de stat aplica dreptul in temeiul competentei lor. In
opinia doctrinarilor in cazul savirsirii unei infractiuni aplicarea normei juridico-penale are
urmatoarele faze:-stabilirea, verificarea si clarificarea circumstantelor faptice ale cauzei penale in
lumina ipotezei unei norme juridice;-alegerea si interpretarea normei juridice;-elaborarea si
adoptarea actului de aplicare a normei juridice;-activitatea organelor penitenciare in vederea
executarii pedepsei penale;
2.3. Propunei o schem de determinare a legturii semnelor componenei de infraciune de alte
categorii de semne prezente n cazul svririi unei infraciuni..

Testul 12 Sub1: Executarea pedepsei penale sub form de amend.1.1. Enumerai modalitile
de executare a pedepsei sub form de amend:amenda poate fi executata in 2 moduri si anume:Achitarea benevola a amenzei;-Incasarea silita a amenzei;
1.2Facei o generalizare asupra executrii forate a pedepsei sub form de amend.1.2.Amenda
poate fi executata in 2 moduri: achitarea benevola a amenzei si incasarea silita a amenzei. Conform
CE al RM amenda se achita de catre condamnat in mod benevol in termen de 30 zile de la raminerea
definitiva a sentintei de condamnare prin virarea sumei stabilite de instant de judecata la conturile
trezorariei de stat. In vederea probarii faptului ca condamnatul a achitat suma prevazuta in sentinta
el este obligat sa prezinte la instant de condamnare dispozitia de plata a sumei. In cazul in care in
termenul de o luna de la data raminerii definitive a sentintei de condamnare condamnatul nu achita
suma indicata instant de judecata care a pronuntata sentinta trimite oficiul de executare de la
domiciliul condamnatului titlu executoriu pentru incasarea silita a amenzii. In vederea achitarii
sumei indicate in titlul executoriu oficiul de executare poate sa-I mai acorde condamnatului un
termen rezonabil dar care nu poate eepasi termenul de o luna. In asemenea caz oficiul de executare
in termen de 5 informeaza instant de judecata despre executarea hotaririi ei. CP prevede doua situatii
de neachitare a amenzii: in caz de eschivare cu rea vointa de la achitarea amenzii si imposibilitatea
achitarii acesteia. Legea penala nu stabileste cazurile de eschivare cu rea vointa dela achitarea
amenzei insa instant de judecata poate sa inlocuiasca suma neachitata cu arrest sau inchisoare.

16 | P a g e

Imposibilitatea achitarii amenzii are drept motiv cause obiective: boala, pierderea averii in acest caz
se poate inlocui cu munca neremunerata in folosul comunitatii.
1.3. . Propunei o situaie practic cnd amenda se nlocuiete cu nchisoarea. O persoana a
savirsit o infractiune prevazuta la art.155CP amenintarea cu omor sau cu vatamarea grava a
integritatii corporale sau a sanatatii, care a fost pedepsita cu amenda in marime de 400 unitati
conventionale printr-o hotarire judecatoresca insa pentru a nu achita amenda ascunde veniturile sale
adica se eschiveaza cu rea vointa de achitarea amenzei, in acest caz insanta de judecata poate sa
inlocuiasca suma neachitata cu inchisoare, calculindu-se o luna de inchisoare=50 u.c.
SubII:Calificarea infraciunilor n cazul concurenei dintre o parte i ntreg 1.2 Definii
conceptul concurenei dintre o parte i ntreg.2.1.Concurenta dintre o parte si un intreg consta in
faptul ca exista doua sau mai multe norme dintre care una cuprinde fapta infractionala in intregime
iar altele numai unele parti ale ei. Regula generala de calificare a infractiunii cu privire la concurenta
dintre o parte si un intreg consta in aceea ca trebuie intotdeauna aplicata norma ce cuprinde in
intregime toate semnele faptei infractionale.Ea are prioritate fata de norma care numai o parte din
ceea ce a savirsit infractorul. Concluzia data are drept baza si principiul juridic al dreptului penal
individualizarea raspunderii penale care prevede aplicarea justa a legii in asa fel incit oricine ar
savirsi o infractiune sa I se aplice pedeapsa meritata.
2.2. Stabilii particularitile concurenei dup latura obiectiv.Concurenta dupa latura obiectiva
poate avea urmatoarele particularitati:-Actiunea prevazuta de o norma penala este numai o parte din
actiunile specificate de de alta norma juridico-penala (tortura numai o parte din latura obiectiva a
omorului);-Consecintele prejudiciabile prevazute de o norma penala alcatuiesc numai o parte din
consecintele infractionale stabilite de alta norma;-Una din norme poate prevedea actiuni ilegale care
numai au creat posibillitatea reala a survenirii consecintelor prejudiciabile dar alta cuprinde si
survenirea lor;
2.3Argumentai n ce cazuri are loc concurena dup obiect, dup latura obiectiv, latura
subiectiv, subiect. Concurenta dupa obiect:Obiectele a doua sau mai multe infraciuni la concurenta
dintre o parte si un intreg sunt omogene. Unul reprezinta o parte al altuia de aceea in toate cazurile
trebuie aplicata norma in care in intregime este specificat obiectul infractiunii. Ezemple: obiectul
banditismului in comparatie cu obiectul jafului.Concurenta dupa latura obiectiva:Concureaza
normele ce prevad atentarea la unul si acelasi obiect. Exemplu mai larga este componenta tilhariei
decit componenta jafului. In toate cazurile trebuie aplicata norma care mai deplin descrie semnele
proprii faptei infractionale.Concurenta dupa latura subiectiva:Concureaza infractiunile la care atit
obiectele cit si latura obiectiva sunt omogene.Deci obiectul, latura obiectiva, latura subictiva ale
unei infractiuni constituie oparte a altei infractiuni. Potrivit doctrine penale diferite motive nu pot fi
imbinate intr-o singura infractiune fapta savirsita trebuie calificata conform normei penale care
prevede motivul ce detrmina hotarirea savirsirii infractiunii date.Concurenta dupa subiect:Potrivit
doctrine penale este posibila numai in calitate de concurenta dintre normele generale si cele special.
Exemplu-neacordarea ajutorului necesar unei persoane care se afla intro stare periculoasa pentru
viata si neacordarea de ajutorunui bolnav de catre un medic. Corelatia dintre o parte si un intreg
trebuie luata in consideratiesi in cazul activitatiiinfractionale neconsumate.
Testul 13
Sub1 Norma juridic execuional-penal i raporturile juridice execuional-penale.
1.1. Reproducei noiunea de norm juridic execuioal-penal i caracterizai tipurile lor.Norma
jur-E-Preprezinta modelul coportamentului corespunzator alsubiectilor si participantilor la rap jur de
executare a sanctiunilor de dr P.Ea stabileste regulile in conformitate cu care se reglementeaza
relatiile sociale ce apar in procesul si in legatura cu executarea sanctiunilor de dr P,a masurilor

17 | P a g e

preventive si aplicare fata de condamnati a mijloacelor de corijare.Tipurile.In dependenta de

caracterul conduitei prestabilite-regulatorii,de stimulare,de protectie.N.regulatorii-stabilesc dr si
obligatiile subiectilor si participantilor raporturilor jur E-P,carela rindul sau se
impart:onerative,prohibitive si permisive.Onerative-stabilesccerinta fata de subiecti anumite
actiuni.Prohibitive stabilesc obligatia subiectilor de a se abtine de la savirsirea anumitor actiuni care
se considera de lege ca fiid ilegale.Normele onerative si prohibitive sunt norme imperative care nu
permit derogarea de la ele.N.permisive acorda posibilitatea subectilor de a alege varianta
comportamentului in limitele prevazute de lege.N.de stimulare indreptate la favorizarea
comportamentului,corectarea lui.N.de protectie asigura protejarea raporturilor jur ce apar in legatura
cu executarea sanctiunilor de drP.N.materiale determina continutulregulii de comportare.N.tehnicoortganizatorice sint aproate normelor procesuale dar se deosebesc deoarece nu stabilesc dr si ob
suplimentare subiectilor raportului jur.N.speciale care nu stabilesc expres o regula de conduita,ele
doar orienteaza si determina carcterul altor norme. 1.2. Clasificai raporturile juridice execuionalpenale.Raportul jur.P se formeaza se modifica si se sting ca orice alt rap.jur Faptele jur sint fapte
prin care ia nastere,se modifica sau se sting rap.jurE-P.Aceste fapte jur.sint de 3
feluri:constitutive,modificatoare,extinctive.Faptul constitutiv este cel care care da nastere dr de a
cere sinimpune executarea unei pedepse si obligatia de a se executa o pedeapsa acest fapt il
constituie sedinta judecatii.Faptele modificatoare de executare a unei opedepse P sint cele care
schimba continutul executarii unei pedepse,facind-o mai severa ,sau inlaturind-o.este vorba de
imprejurari,fapte.Fapte exclusivede exceptie a unei pedepse sint faptele mentionate de lege prin care
se stinge obligatia privind executrea unei pedepse.Este vorba de unele fapte cum ar fi executarea
efectiva si completa a pedepsei stabilite in sentinta judecatii.Sunt raporturi jur.de conformare care se
stabilesc intre stat si toti cetatenii.Sunt rap jur conflictuale cind o pers atenteaza la valorile sociale
ocrotite,savirsind o fapta incriminata.
1.3Decidei asupra momentului apariiei raportului juridic execuional-penal.Rap.jur E-P consta
in relatiile sociale de executare a pedepselor P,reglementate pri norme jur.E-P,relatii dintre anumite
organe de stat si condamnat,potrivit carora statul ,pri organul sau special imputernicit are dr de al
pune pe condamnat sa execute pedeapsa aplicata printr-o sentinta judecatoreasca definitiva,iar
condamnatul are obligatia de a executa pedeapsa respectiva.Rap.jurE-P se afla in anumite legaturi cu
rapjur P.Prin savirsirea unei infractiuni se naste un raport jur de conflict intre stat si persoana care a
comis infractiunea.Apoi rap jur P incepe sa se desfasoare prin executarea pedepsei P si dureaza pina
cind ea este executata sau pina la eliberarea condamnatului inainte de termen.
Testul13 Sub I: Executarea pedepsei penale sub form de amend.
2.1Enumerai modalitile de executare a pedepsei sub form de amend.Amenda reprezinta o
sanctiune pecuniara ce se aplica de instanta e jud.doar in cazurile si in limitele prvazute de
CP.Amenda poate fi efectuata in 2modalitati:achitarea benevola si incasarea silita.Amenda se achita
benevol de catre condamnat in ternem de 30 zile de la raminerea definitiva a sentintei prin virarea
sumei stabilite de instanta de jud.la conturile trezorarii de stat.In vederea probarii ca condamnatul a
achitat suma el este obligat sa prezinte la instanta de condamnare dispozitia de plata a sumei.In caz
de neachitare instanta de jud care a pronuntat sentinta trimite oficiului de executare de la domiciliu
condamnatului titu executoriu pu incasarea silita a amenzii.
2.2. Facei o generalizare asupra executrii forate a pedepsei sub form de amend.Daca in
periaoda stabilita condamnatul nu achita amenda achita fortat.Cpprevede 2 situatii de neachitare a
amenzii:in caz de eschivare curea vointa de la achitarea amenzii si imposibiltatea
achitarii.Eschivarea cu rea vointa se considera neachitarea sumei datorate ncazul in care
condamnatul are posibiitatea reala de a o achita si a fost preintimpinat de oficiul de executare,ex se
concediaza de la lucru,ascunde veniturie sale.In caz de eschivare cu rea vointa instanta de jud poate
sa inlocuiasca suma neachitata cu arest sau inchisoare,calculindu-se o lun ade arest sau cu inchisoare

18 | P a g e

pu 50ub.Imposibilitatea achitarii are dr motiv boala pierderea averii,i acest caz instanta poate inlocui
amrnda cu munca nerenum in folosul comunitatii. Pentru a constata eschivarea cu rea-voin in
aciunile condamnatului, trebuie stabilit prezena cumulativ a dou circumstane: in primul rind
neachitarea amenzii in termenele stabilite de legislaia execuional-penal i in al doilea rind
ascunderea, dosirea intenionat a venitului.In opinia mea, amenda aplicat in calitate de pedeaps
principal urmeaz a fi achitat benevol de condamnat. Doar in aa mod vinovatul va demonstra c a
ineles caracterul ilegal al faptelor sale i va dovedi corectarea sa. In caz de eschivare de la plata
amenzii este evident atitudinea negativ a vinovatului fa de autoritatea statului care se manifest
inclusiv prin aplicarea msurilor de constrangere. Aa cum scopul amenzii nu este imbogirea
statului, ci restabilirea echitii sociale, corectarea condamnatului, prevenia special i general,
comportamentul antisocial manifestat prin refuzul insistent de achitare a sumei bneti denot c
scopurile pedepsei nu au fost atinse. De aceea, realizarea lor urmeaz a fi incercat prin aplicarea
altor pedepse.
2.3. Propunei o situaie practic cnd amenda se nlocuiete cu nchisoarea. In caz de
contrabanda-trecerea peste frontiera RM a obiectelor si a altor valori in proportii mari pu folosirea
frauduloasase pedepseste cu amenda,sau cu munca nerenumerata in folosul comunitatii sau cu
inchisoare. Darea de mita se pedepseste cu amenda sau cu inchisoare.s.m.a
Sub II:Calificarea infraciunilor n cazul concurenei dintre
2.1 definiti conceptuldintreo parte i ntreg-reprezinta existenta a 2 sau m multe norme penale,una
din ele cuprinzind fapta prejudiciabila in intregine,iar celelalte-numai unele parti ale ei.Concurenta
consta in faptul ca exista 2 sau m multe norme,dintre care una cuprinde fapta infractionala in
intregime,iar altele numai unele parti ale ei.Regla generala de calificare a infrac cu prvire la
concurenta dintr-o parte si interg este prevazuta CP,aceasta are dr baza si principiul jur al dr Pindividualizarea rapunderii P,care prevede aplicarea justa a legii astfel incit oricine oricine ar savirsi
o infract sa i se aplice pedeapsa meritata.Practica judiciara comite si unele erori generate de faptul ca
nu intotdeuna este uor a sesiza care anume norma cuprinde fapta inhfractionala in intregime.In cazul
concurentei dintre parte si intreg mai intii stabilim potrivit caror semne ale componentei de
infractiune decurge aceasta concurenta,poate avea loc dupa semnele obiectului,lat
obiective,subiet,lat subiectiva. 2.2Stabilii particularitile concurenei dup latura obiectiva.avem
urmatoarele particularitati:1actiunea prevazuta de o norma penala este numai o parte din actiunile
specificate de alta norma jur-P(actiunile torturii poate fi numai o parte din infrac de
omor)2consecintele prejudiciabile pravazute de o norma Palcatuiesc numai o parte din consecintela
infractiunii stabilita de alta norma.3una din norme poate prevedea actiuni ilegale care numai au creat
posibilitatea reala a survenirii consecintelor prejudiciabile,dar alta cuprinde si survenirea lor.Trebuie
aplicata norma care aplica mai deplin semnele proprii fapte infractionale.
2.3 Argumentai n ce cazuri are loc concurena dup obiect, dup latura obiectiv, latura
subiectiv, subiect.Dupa latra obiectiva-in cazul savirsirii unei tilharii cu componentele jafului sau
furtului si violentei aplicate.Ultimile constituie doar unele elemente ale primei,prioritate in aceste
cazuri are infract compusa.Dupa obiect(obiectul abuzului de serviciu este numai o parte a obiectului
delapidarii avutului proprietarului prin abuz de serviciu,iar obiectul vatamarii intentionate medii a
integritatii corporale sau a sanatatii este numai o parte a tilhariei)in asa cazuri trebuie aplicata norma
in care in intregime este specificat obiectul infractiuni.Dupa latura subiectiva exprin intentie-daca o
pers distrude intentionat unele bunuri ale statului in scopul slabirii bazei econom.var fi calificate ca
diversiune deoarece este indicat intentia si scopul pers,dar nu ca distrugerea averii straine deoarece
ea contine numai intentia.Dupa subiect neacordarea de ajutor unei pers care es afla intr-o stare
pericoloasa pu viata si neacordarea de ajutor unui bolnav,sau savirsirea de omor a unei pers,si
savirsirea de omor aupra unei femei gravide
Testul 14 Subi I: Mijloacele de asigurare a regimului penitenciar.

19 | P a g e

1.1 Relatai despre categoriile de mijloace de asigurare a regimului penitenciar.Mij de asigurare

sint destinate pu a asigura modul si conditiile de executare a pedepsei cu inchisoarea.Mij de
asigurare sunt divizate in mijloace cu caracter general si mijloace speciale de asigurare a
regimului.Prima categoriese atribuie la educatie,care asigura comportamentul corespunzator si
respectare legislatiei a pers aflate in penetenciar.La mijloacele speciale se atribuie acele mijloace
care asigura profilaxia crimei in penetenciar,preintimpinarea si curmarea altor componente interzise
in penetenciar.Mijloacele cu caracter general;respectarea din partea personalului penetenciarului
prevederile legi ce tin de relatiile cu condamnatii,CE garanteaza fata de condamnati ca nu va fi
aplicat tratamentul inuman si degradant,colaboratorii institutiei penetenciare trebuie sa ia toate
masurile necesare pu a asigura securitatea acestui,
1.2Caracterizai mijloacele speciale de asigurare a regimului penitenciar.Conform Ceexista
urmatoarele mij speciale de asigurare a regimului:mij tehnice de paza,supraveghere si
control,activitatea operativa de investigatii,masuri de siguranta,masuri de stimulare.Pu controlul de
anu evada administratia este in dr sa foloseascamij tehnice de paza si control.in partea de sus a
ingradirii penetenciarelor de tip semiinchis sauinchis poate fi curent electric.In scopul asigurarii
securitatii sunt in dr sa nfaptuiasca masuri operative de investigatii.La masurle de siguranta aplicate
condamnatilor se atribuie forta fizica,mijloace speciale si arma de foc(in cazuri exeptionale)In cazuri
exeptionale ca mijloc de aparare pasiv pot folosi(casti,scuturi,masri)mijloace de aparare
activa(bastoane de cauciuc,catuse,grenade cu gaze,plase speciale s.a)Tipul mijlocului special se
stabileste de catre colaboratorul sistemului penetenciar in functie de situatie.Fata de condamnati se
alica si masuri de stimulare daca au conduita buna si eforturi la invatamint,insrtruire
profesionala.Exista masuri de stimulare cu caracter moral-organizational(acordarea unor intrevederi
suplimentare de scurta durata si lunga durata,permisiunea de a avea convorbiri telefonice
suplimentare) si masuri de stimulare cu caracter material financiar(premierea pu obtinera unor
indicatori inalti in munca.Masurile de stimulare se aplica in scris de catre seful penetenciarului.La
fel si sanctiunile desciplinare se aplica in scris de catre srfulminstitutiei penetenciare.Sanctiunea
disciplinara se aplica cel mult 10 zile de la data depistarii ei,in cazul necesitatii 30 zile.Sanctiunile
disciplinare pot fi stinse sau anulate,se stig dupa expirarea termenului de un an.Sanctiunea poate fi
anulata de catre instanta de jud,Comitetul de Plingeri sau seful institutiei penitenciare.In caz de
anulare a sanctiunii disciplinare,condamnatul se considera nesanctionat.
1.3 Formulai prerea proprie asupra garantrii drepturilor condamnailor la aplicarea fa de ei
a sanciunilor disciplinare.In caz de abateri disciplinare,condamnatului i se aplica sanctiuni
disciplinare.Acestea pot fi grupate in sanctiuni disciplinare unimomentane executarea carora nu
dureaza in timp(mustrarea antrenarea peste rind la ingrilirea sau amenajarea teritoriului
penitenciarului)si cele care dureaza in timp(incarcerarea,retragerea dr de a se deplasa fara escorta.
Procesul calificrii infraciunilor i etapele sociale
2.1 Determinai tipurile de probleme ce apar n procesul calificrii infraciunilor.1)nu sunt
determinate nici conditiile initiale,nici concluzia finala-adica nu sunt cunoscute nici semnele faptei
prejudiciabile savirsite,nici semnele componentei de infractiune ce ar cuprinde fapta comisa,nici
care norma jur.ar putea fiinvocata in documentele procesual-jur corespunzatoare.Problrmrle de acest
gen apar mai des in etapa I nitiala a urmarii P,cind nu sunt stabilite toate crcumstantele faptei.2)cind
sunt determinate clar conditiile initiale ,dar nu este cunoscuta concluzia finala fabula cauzei P este
studiata integral sunt accumulate toate probele ,dar fapta prejudiciabila comisa nu e calificata.3)cind
sunt stabilite atit conditiile initiale ,cit si concluzia finala,insa veridicitatea rezolvarii acestei
problem mai necesita verificari se va controla daca calificarea propusaeste exacta sau se va gasi alta
solutie.Problme de acest tip se rezolva de catre instant de jud de gradul intii,Curtea de apel,CSJ,cind
calificarea este deja propusa.Aceste tipuri de problem sunt cele m tipice dar mai exista o multime de
problem cu care se confrunta practica judiciara.

20 | P a g e

a)
b)
c)
d)

2.2 Analizai etapele alegerii normei juridico-penale n procesul calificrii infraciunii I etapa
consta in sistematizarea faptelor evidente si distrugerea semnelor de narura jur-aceasta etapa are o
procedura complrxa deoarece innulte cdazuri nu este stabilit obiectul,nu se stie care fapre vor avea
semnificatie jur-P,se cere descoperirea tuturor faptelor prejudiciabile,toate probele accumulate sa fi
veridice,In acest scop organaul de urmarire P sau procurorul va audia martori,va efectua expertise,va
constata ocumentele oficiale,va examina amprente s.aFaptele selectate trbuie sa contina informatii
despre valorile sociale care au suferit in urma savirsirii actului infractional,despre modul si
mijloacele actiunii,despre consecintele survenite,virsta,motivele si scopul.II etapa evidentierea
tuturor consecintelor infractiunii in baza carora pot fi calificate circupstantele faptice
adunate,evaluate si sistematizate in modul corespunzator.La aceasta etapa se determina normele P
care ar putea incadra fapta comisa.Es verifica autenticitatea normei,textul ei official,actiunea ei in
timp si in spatiu.III etapa-se evidentiaza gradul de infractiuni intrunite,emnele ce pot include fatpe in
diferite component de infractiuni.IVetapa-alegerea unei component de infractiuni ale carei semen
distinctive corespud faptei savirsite.Etapa in cauza este legata de delimitarea infractiunilor dupa
semnele lor caracteristice.Aceste 4 etape reflecta obiectiv actiunea pers care efectueaza alegerea
normei jur-P pu calificarea faptelor prejudiciabile comise.
2.3Elaborai un plan de calificare a unei infraciuni concrete, care s conin:
tipurile de probleme care pot aprea n procesul calificrii infraciunilor;
etapele alegerii normei juridico-penale;
toate etapele procesului de calificare a infraciunii;
momentele de intersectare a acestor sarcini.